Plănuiam să scriu despre cu totul alceva în articolul de azi, dar văzând reacțiile stârnite de statusul postat aseară pe Facebook, mi-am zis că ar fi amuzant să dezbatem subiectul și pe blog.

Dacă titlul v-a făcut să râdeți, stați să vedeți ce urmează. Zilele trecute, dintr-o dată și fără nici un avertisment, Iubi îmi trântește articolul ăsta pe mess. Am pufnit în râs încă de când am văzut linkul, da’ curiozitatea m-a determinat să intru să văd ce crede el că aș putea face eu pentru a-i suci mințile și pentru a-l face să fie nebun după mine. De parcă după 6 ani de relație se mai poate asta. ;))*

Ideea de a o ruga pe vânzătoarea de la pet shop să-mi scrie niște dialoguri între ea și clienți – stăpâni de animale – mi-a venit când eram de față și m-a amuzat teribil o tanti care nu știa ce să-i mai facă animăluțului ei să îl răsfețe și să-i cânte în coarne. Ca orice posesor de animale, așa fac și eu cu câinii mei, numai că, în timp, am învățat să deosebesc un moft de o necesitate și nu le mai fac chiar toate poftele. Deși uneori mi se cam urcă-n cap. Și la propriu, și la figurat. Foarte drăguță, fata mi-a scris 6 pagini de caiet studențesc cu…

Azi n-am prea multe de zis. Se intampla lucruri serioase in offline, dar va las cu mutra lui Ricky, sa ” va radeti” si voi. Context: Benny il lingea pe spate si tanarului nu-i prea placea asta. Nu maraia, doar isi arata coltii si o data (cand l-am si surprins) s-a intors brusc la el sa-l atentioneze ca nu-i place. Dar Benny a continuat :)) Scuzati calitatea pozelor, da’  n-am avut timp de photoshooting.