Frustrări în noua casă

Mă așteptam să mă treacă tot felul de stări, însă speram să fie majoritatea pozitive sau cel puțin indiferente.

După câteva zile petrecute în noua casă, noul cartier, noul oraș, noua țară, iată că în loc de bucuriile și satisfacția la care mă așteptam, sunt cuprinsă de o grămadă de frustrări. Nici nu știu cu care să încep, atâtea sunt.

Cea mai apăsătoare e cauzată de nenorocita aia de înregistrare la primărie (Anmeldung), de care avem atâta nevoie pentru a trăi bine aici și pe care n-am reușit să o facem încă, din diverse motive: prima dată ne-am dus la primărie înainte să ne fi mutat și nu se putea așa. Însă chiar dacă eram mutați, nu aveam o foaie completată de administratorul clădirii. Când ne-am mutat, i-am arătat-o și i-am spus că trebuie să o completeze ca să ne putem înregistra. A zis că nu el completează și că totul e în contract și nu mai știu ce, că deja eram prea dezamăgită să mai înțeleg germana. Duminică am venit la vară-mea și i-am trimis agentei Berlinovo formularul și-am rugat-o să îl completeze. L-a completat, deci azi ne încercăm norocul iar.

Mbun… fără Anmeldung, nu poți face un cont în bancă. Acuma, nu că nu ne-am mai putea noi ține banii în casă sau pe contul de euro din România, doar că fără cont în bancă aici nu poți face contract de internet. Și n-are rost să vă spun cât de frustrant e să te muți într-o țară străină și să n-ai acces la informație. Veți spune probabil: vai, dar până la internet cum se descurcau oamenii? Păi când nu era internet, nu era nevoie de atâtea drumuri, acte și ping-pong cu mailuri. Și nu se rezolvau online o grămadă de chestii. Cum ar fi programări, de exemplu. Nici măcar să comunic liber cu asta de la Berlinovo nu pot, pentru că îmi zboară MB-iți de internet mobil cât ai zice „pește”. Sunt aici de două săptămâni și mi-am consumat netul mobil de 50MB în două zile. Trebuie să mă duc să-mi reîncarc cu 250, că nu mă văd bine. Și nici la IKEA nu pot merge zilnic să profit de netul lor gratuit. Iar vară-mea stă mult prea departe ca să fac naveta pentru internet. Ah, și fără cont nu ne putem face nici asigurare medicală, așa că ne rugăm să nu ni se întâmple nimic până o rezolvam și pe asta.

Apoi ar fi cartierul, clădirea și apartamentul în care stăm, despre care cred că am mai scris că nu l-am văzut înainte de a-l închiria. Am văzut câteva poze care erau adunate din mai multe apartamente și erau postate la mai multe anunțuri, deci nu știam care exact era al nostru. Să ne înțelegem, sunt extrem de recunoscătoare că ne-am găsit chirie atât de repede și mă bucur că există Berlinovo. Doar că m-am apucat să caut calul de dar la dinți și iată ce mă nemulțumește:

cartierul e urât. Suntem înconjurați din toate părțile de reprezentanțe auto, hypermarket-uri de construcții, mobilă etc și clădiri de birouri. Nici o alee mai frumoasă pe unde să mă plimb cu Ada. Cele mai apropiate Aldi și Lidl sunt la vreo 10 minute de mers cu mașina și altceva mai aproape, măcar un magazinaș cu alimente, nu avem.

– clădirea e OK, are lift, e cald pe coridoare, nimic de comentat. Doar că la ieșirea din bloc, sunt niște scări, destul de abrupte pe care nu pot să le cobor sau să le urc cu căruciorul. Ada e deja foarte grea, iar urcatul și coborâtul căruciorului cu tot cu ea în el e imposibil. Îmi rupe spatele pentru că-s peste 10 kilograme, mai mult ca sigur. Numai ea are vreo 7. Singura varianta e să o scot din cărucior, să o așez pe o pernă, pe jos (!!!) că n-am unde altundeva și să cobor/urc căruciorul gol. Nici o rampă, nimic. Să fac asta de câteva ori pe zi când trebuie să ies cu câinele e aiurea de tot. Că, stând la etajul 9, nu pot ies 3 minute cu el la plimbare și să o las pe Ada singură. Am nevoie de cel puțin 10 minute pentru operațiunea asta și nu prea-mi vine să o las singură atâta timp. Nici de dormit nu mai doarme la fel de mult ca înainte și se trezește și dupa 15 minute. O să văd cum mă descurc la capitolul ăsta, dar e încă o frustrare în plus.

– apartamentul… well, el în sine e foarte frumos, camerele sunt spațioase, holul la fel, bucătăria deși mică și fără geam e foarte practică și îmi place, am totul la îndemână, iar baia e OK și ea. Să nu mai zic că dormitorul și living-ul au niște geamuri enorme că nu trebuie să aprind deloc lumina până nu se întunecă, iar vederea, deși ne uităm pe acoperișul IKEEI, seara e destul de frumoasă cu multe luminițe. Îmi place mult că e mochetă peste tot în afară de baie și bucătărie, pot umbla desculță, fără sa-mi fie rece la picioare. Apoi, e foarte cald în apartament fără să umblăm noi la calorifere, și în prima zi am stat chiar și în tricou.

Ce nu e OK e mobila, care cred că e de o seamă cu blocul, care e construit în 1982, adică acum 34 de ani. În sufragerie avem mobilă de-aia cu multe sertare, dulapuri și bar, o canapea de două locuri și două fotolii pe care stai ca pe alea de la Reiffeisen Bank, o masă cu două scaune și un televizor cu tub, de o seamă cu mine. În dormitor, scârțâie patul că nu mă pot întoarce de pe o parte pe alta fără să o trezesc pe Ada și pe vecinul de deasupra. Apropos, pe Ada am scos-o din patul nostru cum ne-am mutat și doarme singură în pătuțul ei, fără nici o obiecție, dar elaborez asta într-un post viitor. Avem și acolo niște dulapuri destul de mari, care însă n-au rafturi, doar bare de agățat umerașele, dar asta se rezolvă cu niște rafturi suspendate de la IKEA. Bucătăria e complet utilată, am găsit aici un set complet de farfurii cu tot cu supieră, sosieră și platou, dar și cu set de cafea cu tot cu farfurioare. Avem tacâmuri și oale, filtru de cafea și fierbător de apă (pe care nu-l putem folosi pentru că miroase îngrozitor de tare a soluția cu care a fost curățat – am tot încercat să fierb apă până iese mirosul, să las apă în el peste noapte, să-l las deschis, dar tot se simte mirosul ăla, chiar dacă mai slab).

Partea cea mai „faină” e că n-am mașină de spălat în casă. Dacă vreau să spăl (și vreau și trebuie), mă costă 3,15€ tura la mașinile din clădire, operate cu fise, pe care trebuie să le iau de la administrator, doar în timpul programului. Dacă vreau să le și usuc, mă mai costă 1,30€. Nu vreau, că am un uscător de rufe în baie (adică niște sârme).

Încă o frustrare e locul de parcare, pe care nu-l primești odată cu închirierea unui apartament, ci faci contract separat și, evident, îl plătesți și pe ăla. 30€ pe lună, dar ai loc asigurat. N-am știut asta de la început și-a venit administratorul peste noi că să ne luăm mașina din parcare, că stăm pe locul cuiva și că dacă nu, el trebuie să cheme pe cineva să ne-o remorcheze. Ne-a indicat parcarea de la IKEA unde putem să o lăsam fără să plătim. Așa am făcut în weekendul în care n-am putut parca în spatele blocului și am fi putut să o lăsam acolo fără probleme, dar baiul e că IKEA are bariere care se închid la ora 21 și dacă cumva îți trebuie mașina pentru o urgență, nu prea ai cum să o scoți de acolo.

Locul de parcare și fisele pentru mașina de spălat ridică costurile pentru chirie considerabil, iar dacă mai adăugăm și două abonamente de transport care mai costă aproape 150€ (al soțului e 80 și ceva, al meu e cam 50 și ceva pentru că eu îmi voi face de-ăla cu care pot circula doar după ora 10 dimineața, în afara orelor de vârf), internetul care va fi undeva până în 30€, cartelele de telefon, asigurări de sănătate și de alt tip (că aici îți trebuie o grămadă)… well, viața în Germania nu-i chiar ieftină.

Deși am redecorat puțin apartamentul, în sensul că am tot mutat mobilele prin el, astfel încât să ne fie comod, tot mai are nevoie de multă iubire. E ca o cameră de hotel, rece și neprimitor. Mă gândesc serios să mă apuc de căutat alt apartament, de-ăla gol și să ne mutăm înainte de alea 6 luni pe care plănuiam să le locuim aici. Să găsim ceva într-un cartier liniștit, unde nu se plătește parcare, unde pot să-mi instalez o mașină de spălat în casă, unde pot mobila și decora cum ne place nouă. Dar mai ales, de unde să pot ieși cu căruciorul fără să îmi rup spatele.

În fine… oricât de supărată pare că sunt, mă voi da pe brazdă, m-am așteptat să nu fie totul roz și scriu pe blog să mă descarc. Dar chiar dacă aș fi știut dinainte cum va fi, tot aș fi venit și tot aș fi acceptat condițiile astea. Doar că aș fi avut timp să mă pregătesc și mi-aș fi diminuat așteptările.

Promit să revin într-o notă mai pozitivă și cu vești bune când mai dau de net.

55 Comments

  • Anca

    asa a patiti si o prietena de-a mea in primele luni cand s-a mutat in Germania. la un moment dat a vrut sa se si intoarca, dar acum nici prin cap nu-i mai trece sa faca asa ceva. o sa uiti toate astea cand o sa inceapa sa-ti fie foarte bine

    • Tomata

      Ah, noi nu vrem să ne întoarcem doar dintr-atât lucru. Cum ziceam, ne-am pregătit pentru asta, așa că avem răbdare. 🙂

  • Loredana

    Am citit toate articolele despre drum, acomodare, etc… mi se pare greu, poate mai greu decât credeai tu că o să fie, dar… inevitabil o să faceți față. Mai bine să fie începutul greu – cu chestii rezolvabile, într-un timp sau altul, oricum – decât pe parcurs. Aș vrea să îți pot cumva transmite niște optimism și încredere, dar nu prea am cum… Andreea, capul sus, ești un om așa de fain, ai atâta forță și energie… o să vă fie bine! Mult noroc și spor și… pas cu pas.
    Vă pupăm! :*

    • Tomata

      Nu mi se pare mai greu decât mă așteptam, adică nu cu înregistrarea și alte cele. Ce m-a luat prin surprindere a fost dificultatea de a mă acomoda în noua casă și noul cartier. În sensul că nu pot face prea multe lucruri cu casa asta s-o fac a noastră. Dar, la fel ca și celelalte, se rezolvă toate. 🙂 Mulțumesc de urări și de cuvinte, ajung unde trebuie 🙂

    • Tomata

      Am sistem de purtare, dar fiind foarte frig si imbracandu-ne foarte gros, e mai greu sa o port, dar cum se mai incalzeste… o sa iesim si cu sistemul de purtare.

    • diana

      O sa va acomodati cu siguranta fara sa ajungeti in categoria celor care simt mereu nevoia sa faca tot felul de comparatii cu Romania, aruncind cu noroi.

      • Laura C.

        Locuiesc in centrul orasului, incerc pe cat posibil sa nu deranjez pe nimeni, cu toate astea observ ca unii arunca punga de gunoi pe geam ori vomita pe geam. Dragi nationalisti, iertati-ma daca mi se pare ca mai avem de lucrat la capitolul bun-simt!

        • diana

          Locuiesc destul de departe de centru in Iasi. Oamenii sint politicosi pe strada noastra, nu auzi scandaluri, nu dispar lucruri si mediu este chiar placut desi sint oameni de toate conditiile.

      • Tomata

        @ Diana – Nu știu cum va fi pe parcurs, dar deocamdată, pe ici pe colo, fac comparații cu România. De genul: când Sotzu și-a uitat mănușile îmblănite, de piele, pe balustrada de pe casa scării și cel care le-a găsit, le-a lăsat pe cutiile de poștă, n-am putut să nu ne gândim că în România așa ceva probabil nu s-ar fi întâmplat. Nu poți compara Germania (sau oricare altă țară) cu România în orice privință, dar câteodată chiar nu te poți abține, când știi cum merg lucrurile la tine acasă și când ai pățit-o de atâtea ori. N-am de gând să denigrez România cu orice ocazie, însă îi voi recunoaște întotdeauna Germaniei meritele. Și evident, o voi critica atunci când e cazul.

    • Moldoveanca

      Ma bag si eu in discutie ca chilotii in cur :)) De ce e rau sa faci comparatii cu romania? Cum altfel vrei sa ne dam seama ce e in neregula acasa? Si daca nu ne dam seama ce e in neregula acasa cum stim ce trebuie schimbat? Crezi ca e ok cu atitudinea asta comunista de genul “suntem un popor cald si primitor care a suferit ingrozitor in istorie si care nu a facut niciodata rau nimanui”? Nu te teme, Romania nu e o femeie frumoasa si proasta care isi toaca sotul marunt pentru ca l-a vazut uitandu-se la alta. Nimeni nu pleaca din tara de bine ce le, majoritatea diasporei ar vrea oricand sa revina, dar atata timp cat avem atitudini de genul asta n-o sa se schimbe niciodata nimic.

      • diana

        Nu-i vorba de asta. Una este sa avem simt critic si sa vrem sa schimbam in bine si alta sa desfiintam toate lucrurile bune si sa avem mereu atitudinea de Niculaes cel sarac la pomul bogatilor. Nici nu trebuie sa generalizam. Asa cum nu toti sintem calzi si primitori, asa nu sintem cu totii trogloditi, mizerabili si inapoiati. Deci este o diferenta intre o parere obiectiva si argumentata si una de genul ” Romania este o groapa de gunoi, ca la mine in cartier vad numai mizerabili care nu pastreaza curatenia”. Si, da, nimic n-o sa se schimbe niciodata daca romanii ramin la conditia lor de complexati resemnati.

        • Moldoveanca

          Cum spunea instructorul meu auto cand il intrebam daca fac bine: tu condu acolo si iti spun eu daca faci rau. Cam asa si eu. Stii care e problema? Intotdeauna lucrurile negative ies mai mult in evidenta decat lucrurile pozitive. Si stii de ce? Pentru ca un om decent nu face parada cu decenta lui (asta e practic definitia decentei), in timp ce un prost daca nu-si tipa in gura mare prostia nu a realizat nimic. Nu a spus nimeni ca Romania e o groapa de gunoi si nu trebuie sa se simta nimeni jignit daca o persoana care locuieste in alta tara subliniaza ce e rau in tara asta. Eu cred ca nu suntem copii mici sa trebuiasca sa fim mangaiati pe cap si tinuti de mana si laudati la fiecare pas pe care il facem. Dar daca nu constientizam ca, bai frate, e chiar rau, daca ne imbatam cu apa rece si cu laude prostesti si nu ne dam seama de nivelul la care suntem nu o sa putem niciodata sa avansam.

          Daca vrei sa stii, din observatiile mele suntem mult mai inteligenti la nivel individual decat alte natii din europa (dar nu ne ajuta la absolut nimic daca nu stim sa lucram in echipa). Suntem efectiv caliti, avem alta piele si alta suportabilitate, suntem mult mai descurcareti decat cetateanul european mediu. Avem peisaje superbe si o natura salbatica (dar ce folos daca ne batem joc). Unii dintre noi sunt mult mai muncitori decat majoritatea strainilor. Cam atat imi vine acum in minte.

      • Tomata

        Sinceră să fiu, oricâte comparații am face, nu cred că vom schimba ceva în România comparând pe blog sau în discuții pe internet. Nesimțiții și needucații nu citesc bloguri, nu se informează, nu se îndreaptă. Sunt cumva convinsă de asta. Oamenii care au răbdare să citească ceva (în afară de Click și CanCan) nu vor vomita de pe geam și nici nu-și vor arunca punga de gunoi de pe balcon. Cel puțin sper că nu există asemenea oameni, că altfel suntem pierduți rău. La fel, dacă eu scriu despre cum se reciclează sticlele în Germania, cine o să implementeze asta în România? Că n-o să o facă un cititor al blogului… ăia care ar trebui să o facă, știu deja cum e în alte țări, cum stă treaba cu reciclarea și cu selectarea gunoiului, că sunt suficienți de plimbați.

    • Tomata

      @ Laura C – România e necivilizată în anumite privințe, dar mult mai înțelegătoare în altele. Toată chestia e să accepți și să te supui regulilor și modului de funcționare al țării pe care ai ales-o, altfel…

  • Mihaela Damaceanu

    Poate ca ar fi o idee buna sa cauti un alt apartament, acum stii si despre parcare si ai si ceva experienta. Vezi, intr-o perioada atat de scurta de timp ai adunat ceva experienta:) Iar un cartier dragut ar insemna mult pt. psihic. Doar sa nu fie vreo clauza in actualul contract sa platesti ceva penalitati sau eu stiu ce altceva daca renunti la contract in perioada cat ar fi trebuit sa fie valabil. Succes in continuare, cu fiecare zi se mai rezolva cate ceva si va fi mai bine. Poate ca astazi reusiti sa faceti ceva cu Almendung-ul acela si starea de spirit se va imbunatati.

    • Tomata

      Nu există clauze de genul penalităților, însă trebuie să anunțam cu o lună înainte de a ne muta. Atâta tot. Contractul e pe perioadă nelimitată, așa că putem să ne apucăm de căutat altceva pentru că nu-i ca și când n-am avea unde să stăm dacă nu găsim o altă chirie.
      Mulțumim de urări.

  • lala

    Cum sa nu fie nimic pt carucior?Cum sa il cari in brate pe scari?
    Iti doresc din suflet sa gasesti un apartament care iti place. Nu inteleg care e faza cu masinile de spalat cu fise? Ce e cu moda asta?

    • Tomata

      Nu e nici o rampă, dacă la asta te referi. Nu știu cum ar fi fost dacă ar fi locuit o persoană cu dizabilități în clădire, dar câțiva oameni (vecini) m-au sfătuit să vorbesc cu administratorul că poate e o ieșire prin spate. Chiar am văzut că e, dar nu știu pe unde se ajunge la ea 😛 Mașinile cu fise sunt destul de răspândite, iar în cazul ăsta, proprietarii clădirii mai fac un ban în plus și economisesc la întreținere. Cine știe cât ar pierde dacă ar băga mașini de spălat în fiecare apartament.

  • Raluca

    Si mama a locuit 7 ani intr-o casa cu scari late de 40cm, vechi, cu baia si bucataria separat, de ieseai in casa scarii, fara masina de spalat sau alte cele. Treptat, a adunat cum a putut, de toate. Dar spalatul a ramas tot la spalatorie, in toti anii in care a locuit singura in Be, adica vreo 12. 😀 Imagineaza-ti cate masini de spalat si uscat isi lua de banii aia :)), doar ca in perioada aia nu s-a putut, nici nu avea cum sa urce masina de spalat decat cu liftul extern, care costa de te ia nevoia.
    In fine, chestia e ca totul costa, da, si parcarea, mai peste tot. Sunt cateva zone in fiecare oras mai mare unde nu se plateste, dar asta inseamna sa o lasi destul de departe si sa vii cu tramvaiul sau autobuzul acasa.
    Deci cam da, costurile urca simtitor, totul porning de la chirie. Pe aici platesti de la 800e pe un apartament nou si urca pana pe la 1500e, bani la care se adauga si celelalte costuri, incalzirea, apa, abonamentul la internet, taxa de curatenie in bloc si altele, in functie de locuinta. Noi ne-am multumit c-un apartament vechi acum, la parter, cu mobila doar in bucatarie, deci in restul casei sunt doar lucruri gasite la second-hand in stare buna si cu pret mic. 😀
    Hai ca o sa se rezolve toate. Eu am luat totul de-a gata, asa cum mi-a fost dat si m-am acomodat pe parcurs, am imbunatatit cu timpul. Asteapta putin sa cunosti orasul, zonele, sa te plimbi pe acolo, apoi iti poti face o harta in minte cu zonele in care simti ca ti-ar placea sa locuiesti si ti-ar satisface toate nevoile mentionate in articol.
    Curaj!

    • o femeie

      E totusi un avantaj cu masina de spalat publica: costurile de apa cu masina de spalat rufe acasa cresc (in Be apa ajunge la 4 euro mcub), electricitatea are pret ca in Ro, plus dificultatea in caz de mutare. Am stat fara masina si apoi cu masina si am ajuns sa vad si avantaje si dezavantaje. In plus regulile sunt stricte, in anumite blocuri cu izolatie fonica proasta e interzis sa facem zgomot dupa 22 deci fara dushuri si spalat la masina – pe cand la cele cu fise nu am nicio treaba – culc copilul si ma duc sa pun la spalat, ma intorc peste 2 ore sa le iau din masina de spalat.
      Cu parcarea nu am avut masina, dar pe unde am stat am ochit repede parcari neplatite in jur 🙂 (ne mai vin prieteni in vizita si ii directionam acolo)

      • Tomata

        @ O femeie – Ai dreptate cu avantajele mașinilor cu fise, cu gălagia. Apoi, un alt avantaj e că înveți să fii puțin mai econom și să nu speli orice doar pentru că ai mașină. Am învățat o lecție. Dezavantajele sunt următoarele: dacă sunt două mașini și una e defectă (cum e cazul la noi acuma), toți spală în cea liberă și faci ture jos-sus de te saturi, în speranță că găsești mașina liberă. Apoi, fisele le poți cumpăra de la administrator, care are un orar tare ciudat, de câte o oră pe zi, în afară de luni, toată săptămâna o oră între 8 și 9 dimineața. Oh, well… nu-i tragedie asta.

    • Tomata

      @ Raluca – Wow, chiar că își lua o grămadă de mașini de spălat :)) dar, cum zici, erau alte vremuri și alte condiții. Acum, când sunt atâtea opțiuni, parcă nu ți-e la fel de ușor să te complaci și să rămâi cu o frustrare în plus.

      Parcarea, în Berlin, e în foarte mare parte a lui, gratuită. Cum nu mi-am făcut încă abonament pe mijloacele de transport și cum mașina îmi e la dispoziție, mă deplasez doar cu ea. Și oriunde am fost până acum, am găsit parcare gratuită. De asta mă revoltam un pic împotriva astora de la Berlinovo, că storc bani cum pot și prin orice mijloace. Pe de altă parte, într-un cartier unde nu se plătește parcare, găsești un loc liber foarte greu. Plătit, știi că te poți întoarce acasă la orice oră și ai unde parca.

      M-am mai acomodat și eu un pic, nu mai văd totul foarte negru, însă I’m not there yet 🙂

  • o femeie

    Gandeste in ansamblu: apartamentul e temporar. Faceti actele si apoi va mutati. Nu sunteti legati pe viata de apartamentul ala.
    Eu am preferat sa vizitez inainte de a semna, am organizat vizite inca din Ro dar din cele 10-15 programari cred ca 2 au mai ramas valabile pana am aterizat, restul s-au dat. Am vizitat tot ce s-a putut in 2 zile in zona dorita (am cautat zona child friendly, ca doar aveam experienta de capitala…), am stat 1-2 ore intre vizite pe strazi, pe langa blocuri sa vad cine intra/iese etc – greu pentru ca zona ok pt copil e scumpa. Dar na, am antrenament de capitala 🙂

    Despre iesit din bloc exista solutii alternative: eu in Bucuresti nu aveam cum iesi cu carutul din casa asa ca coboram de la etaj carutul, il montam si lasam in scara blocului, si apoi veneam sa echipez si iau fata. Oricum folosisem mult marsupiul, deci am avut si zile cand combinam: cu o mana taraiam carutul pe scari si in brate copilul (nu recomand, am ramas cu probleme cu spatele, aveam scolioza din copilarie si am fortat…). Alte idei de la vecine:
    – una avea masina si lasa carut in porbagaj pliat( a fost o perioada cand ma gandeam sa cumpar masina doar sa am bag carutzul in porbagajul ei 😀 )
    – o vecina avea la intrarea blocului un mic spatiu pentru maturi, galeti etc. si lasat acolo (avea cheie ea, vecina de la 8 care era si ea cu carutul lui bebe mic, plus femeia de serviciu). La mine la bloc vecina de serviciu nu a vrut sa imi accepte.
    -o alta amica a lasat carutul in locul de biciclete, legat cu lantz …ca pe bicicleta.
    -eu am trecut la carut sport: am luat unu la mana 2a de 3-4 kg, din ala umbrela, a rezistat pana a facut copila 4 ani jumate, il faceam umbrela si il taraiam dupa mine pe scari 🙂 (de aia recomand MacLarren, l-am testat in conditii dure peste 3 ani, plus ca era la mana 2a).

    Cu spalatul la masina de spalat mi-a fost si mie greu fiind foarte imprastiata (eu am inchirat aprt nemobilat si cumparat masina de spalat peste cateva luni, cand am avut bani) dar m-am organizat repede: aveam o zi pe sapt. cand mergeam cu sacosele la spalatorie, 3 statii cu busul. Mai intai aveam 2-3 plimbari pe saptamana dar imi era greu dupa serviciu sa iau copchil de o aripa si geanta de rufe. Cand nu stiam cum sa fac am intrebat o colega de munca foarte calda si nu imi era jena sa le intreb: “cum va organizati cu spalatul rufelor, madame?” (da, jena romaneasca e inca in mine…. desi aici oamenii sunt directi, daca nu vor sa raspunda spun ferm). Unde ma mut tot cu fise este masina de spalat in subsolul blocului, dar deja sunt obisnuita, daca o sa imi fie greu o sa imi cumpar o masina de spalat mica la mana 2a, dar pana atunci le folosesc pe cele publice. Partea buna este ca sunt mai multe si pot pune in paralel la spalat si cele albe si cele colorate, apoi le bag la uscat impreuna (masinile de uscat sunt foarte mari) si in 2 ore le am si uscate.

    • Tomata

      @ O femeie – N-am văzut prea multe zone, însă știm la ce să ne uităm deja. Când am căutat chirie pe immobilienscout24.de, nu știam ce caut, era bun orice. Acum știu exact ce vrem și vom putea tria mai ușor. Oricum, de mutat nu ne mutăm decât după cel puțin 3 luni, timp în care vom putea căuta și vizita o grămadă de apartamente, că nimeni nu ne scoate de aici.

      Cu căruciorul, nu l-aș lăsa în scara blocului pentru că nu se încuie ușa jos (eu n-am găsit-o decât de două ori încuiată) și n-aș vrea să rămân fără el. Că poate intra oricine. Marsupiu am și eu, însă fiind frig și Ada și eu cu multe haine pe noi, e destul de greu să o car. Plus că mă lasă spatele tot mai mult și nu știu cum o să o car mai încolo când o să fie și mai grea.

      Am ales varianta de a lăsa căruciorul în mașină, pentru că îmi e mai ușor să o car pe Ada la el, decât pe ea în el.

      Deocamdată nu pot trece la varianta sport a căruciorului, că Ada nu stă bine în fund. Însă cu siguranță îl voi schimba peste o lună-două.

      Cu spălătoriile publice, am luat și varianta asta în considerare, însă nu se merită deranjul, că tot acolo ești cu banii, doar că trebuie să și mergi mai mult să speli. Așa, doar cobori cu liftul și ai rezolvat.

  • Arashi

    Daca este o cladire cu apartamente de inchiriat, este ceva care seamana cu un regim semi-hotelier. De obicei, in acele locuri ai spalatoria in regim de laundromat. Transportul in general este scump, in functi de zone si timp, dar legaturile sunt destul de bune incat sa chiar merite.
    Bafta la cautarea unui apartament in care sa va simtiti mai bine – este ceea ce conteaza :). Si sa nu va descurajati, ceva nemobilat, decent si la pret acceptabil s-ar putea sa dureze.

  • bunica ilinca

    Da-i drumu mamico si te descarca pentru ca acesta este avantajul nostru al femeilor. Cat despre scari si carut poate ca chiar este o problema acolo. Si eu am trait aceeasi dilema dar pana la urma am reusit sa si urc sa si cobor treptele cu Ania (11 kg) in carut,la urcare cu spatele din treapta in treapta si la coborare cu fata controland glisarea rotilor de pe o treapta pe alta din forta bratelor ca sa nu se zdruncine carutul.
    Dictonul pe care o sa-l invoc pt. Tine este: “ai reusit? Continua. N-ai reusit? Continua.”
    Bunica Ilinca, 63 ani…

    • Tomata

      Bun dictonul si deja ma conduc dupa el. Insa uneori e bine sa stii si cand sa te opresti si sa o iei pe alt drum. Sa continui pe alt drum 🙂

  • Simona Nitulescu

    Imi pare rau ca experienta mutarii nu a fost una usoara. Eu am fost plimbata prin tot felul de tari, si trebuie sa recunosc ca dupa ce am stat un an jumatate in Tunisia am invatat cat de jos se poate ajunge din punct de vedere al conditiilor de cazare…..insa am observat o problema despre care spuneai si ma gandeam sa iti dau un sfat daca gasesti in Germania sare de lamaie. Eu momentan locuiesc in Rusia de doi ani, si cand ne-am mutat in apartamentul in care locuim acum, tot asa am gasit un fiebator de apa care mirosea ingrozitor. Aici, de la colegi, am aflat ca daca pui sare de lamaie in el si freci putin pe interior dupa care clatesti cu apa, mirosul dispare Eu am incercat si sa stii ca merita.
    In rest nu pot sa iti doresc decat o acomodare cat mai usoara si zilele mai senine.

    • Tomata

      nici nu vreau sa ma gandesc la conditiile din Tunisia, desi mi le pot inchipui usor.
      Problema cu fierbatorul am rezolvat-o, in sensul ca am primit unul de la verisoara mea, pe care ea nu-l mai foloseste. Si la o adica, putea fierbe apa si in oala. 🙂

  • Daria

    Nu dispera. Este greu la inceput pana cand prinzi toate chichitele de care trebuie sa tii cont. Din pacate in orice tara straina lucrurile sunt mai scumpe si niciodata socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.
    Sfatul meu este sa cauti in perioada asta un alt apartament mai pe gustul vostru si, sa incerci sa cauti o masina de spalat second hand. Stiu ca la noi nu se practica obiceiul asta dar crede-ma ca in occident second handul nu inseamna stricat, murdar sau mai scump decat daca ai cumpara de nou.
    Nu vad de ce sa dai un puhoi de bani pe spalatul de rufe in alta parte…la fel cum nu vad de ce te-ai chinui cu bulendrele in traista.
    Capul sus ca nu e dracul atat de negru 🙂
    La inceput orice loc nou iti genereaza multe frustrari.

    • Tomata

      Asta cu lucrurile mai scumpe… nu se aplică 100%. Adică sunt o tonă de lucruri mai ieftine sau chiar gratuite aici față de România. Ce pierdem într-o parte, câștigăm în alta și, spre deosebire de acasă, chiar ne drămuim și gândim fiecare bănuț.
      Cu second-hand-ul sunt fff bună prietenă, așa că nu mă deranjează deloc să cumpăr un lucru folosit. Chiar și în România aveam o mașină de spălat Miele, cumpărată acum 10 ani de părinții mei de la cineva care a adus-o din Germania, folosită, și mergem impecabil, fără să fi fost vreodată reparată. Așa că nu mă tem de lucrurile cumpărate cu bani puțini. Sunt în câteva grupuri de vânzare de mobilă și alte obiecte în Berlin, aici sunt multe Flohmarkt-uri unde se vând de-ale casei, așa că sunt încrezătoare că atunci când va veni vremea să ne mobilăm un apartament gol, nu vom cheltui o avere.

  • Ana

    Carutul merge si lasat in portbagaj, eu in fierbator pun apa cu otet si o las acolo peste noapte. apoi fierb o cana plina si dupa aia nu mai miroase a nimic.

  • Ada

    Nu te demoraliza, asa e la inceput, defectele iau amploare. O sa va gasiti curand alt apartament, pe gustul vostru – acum stiti la ce detalii si costuri suplimentare trebuie sa fiti atenti.

    Cu mancarea ce cheltuieli aveti? Stiu ca e cam devreme, probabil nu ati intrat in ritm cu aprovizionarea si nici nu cunoasteti magazinele din zona.

    • Tomata

      Cu mancarea nu cheltuim deocamdata foarte mult pentru ca gatesc aproape zilnic. Ceea ce reduce costurile pentru ca sotul isi ia pachet si nu mananca in oras 🙂 Dar vom vedea abia dupa o luna, de fapt dupa a doua luna, cum stam cu cheltuielile, pentru ca acuma am si cumparat o gramada de obiecte de care aveam neaparata nevoie, prin urmare nu vom avea cheltuielile astea si luna viitoare. dar poate vom avea altele 😛

  • mihaela

    La altceva nu îmi pot da cu părerea dar în fierbător poți pune o lămâie peste noapte în apă și a doua zi fierbi apa, eu mai scap și câte o bucata de coajă, merge de fiecare dată

  • Livia

    Hallo!
    Citesc in fiecare seara posturile noi.
    „Totul este bine, pentru ca este bine!“ este deviza ta cu care te scoli si te culci.
    Stiu ca ai plecat de acasa unde le aveai pe toate aranjate dupa gustul si nevoile tale si acum trebuie sa accepti niste dezavantaje, care inca nu sint atit de mari.
    Despre mutat:
    Eu nu as parasi inca apt. Mobilat.
    Ma gindesc la sot si serviciul lui nou. Acolo este cu adevarat greu inceputul si foarte important.
    Lasa-l sa vina acasa linistit si sa poate sa se odihneasca, sa va bucurati de serile sau WE cind sinteti impreuna. Sa va puteti obisnui cu noua viata din toate punctele de vedere.
    Daca incepi cu cautat de locuinte, el vine acasa si stati cu ochii in PC, pe harta, sau ziare scriind emailuri sau facind drumuri prin cartiere, etc. Apoi ar incepe alergatura dupa mobile, variante, oferte, prospecte, calcule si iar ar fi pt. el si voi fetele obositor. Este important sa iasa cu serviciul bine si sa prelungeasca contractul. Daca el nu va fi multumit de salariu, Job, colegi etc. si vrea sa plece, poate paralel sa caute un alt Job.
    Numai cind aveti mai multa siguranta as incepe sa caut o loc. Care ar trebui sa nu fie nici foarte departe de serviciul lui.
    Despre iesitul din bloc cu caruciorul:
    Caratul caruciorului e rau – ia legatura cu societatea si spune-le asta.
    Poate fac o rampa sau exista o alta iesire prin spatele blocului, prin garaj (exista garaj?).
    Gasesc idea cu portbagajul foarte buna sau cu legatul carutului jos si apoi adusul fetei.
    Nu lasa copilul nici o secunda singur. NU stii cind si cum se poate intimpla ceva. Apoi daca ai vreo vecina care te vede afara cu ciinele si vede ca nu ai copilul sau alt vecin aude copilul plingind si se prinde ca ar putea fi singur acasa, te reclama la Jugendamt.
    Despre masina de spalat:
    Este la moda montatul masinilor in subsol – de exemplu eu stau in bloc nou de 12 ani si avem masinile de spalat si uscat in Waschküche masina este a mea.
    Poti sa cumperi o masina, dar trebuie vazut daca ai voie (intreaba societatea).
    Daca se poate trebuie vazut daca ai legatura de racord la apa si canalizare si cine o plateste.
    In locuinta pe care am inchiriat-o fiului meu am platit eu 200 € ptr. Un racord – masina noua a costat cam 400 €. Apoi este program de liniste si trebuie sa nu folosesti masina in acele ore.
    Dai bani pe spalat, economisesti apa si lumina, economie pe care tu nu o simti pt. Ca tu aceste taxe le platesti pauschal.
    Despre lipsa magazinelor:
    10 Min. cu masina catre Aldi sau Lidl nu este o problema, magazine mici aproape ca nu exista (noroc cu turcii care mai au magazinase cu fructe si legume) urmareste asta.
    Despre lipsa locului de parcare
    Eu zic ca este un avantaj sa ai asigurat un loc de parcare pt. 30 €. Cheltuiala asta ai putea sa o ai si la o casa noua. Altfel ar fi posibil sa nu gasiti loc si masina sa fie la un km de casa. Ai putea sa gasesti o casa cu garaj, dar chiria ar fi dubla si cresc cheltuielile.
    Despre abonament
    Cheltuielile de abonament ale sotului le va trece in Steuererklärung (actele de impozit pe salariu) la anul si poate mai vini citiva € inapoi daca depaseste plafonul. In ST facem contract de abonament pe an si platim numai 10 luni (2 luni gratis). Exista oferte de genul asta precis si in Berlin. Dar asta nu va recomand pina nu aveti definitivat serviciul si noua locuinta.

    • Tomata

      Nu ne vom muta chiar acum, vom sta cel puțin 3-4 luni aici, dar eu sper să nu ne prindă 6 sau mai multe. Ai dreptate cu Sotul și cu stresul unui nou început și cu jobul, însă nici el nu e foarte încântat de cartier, bloc, apartament. Desigur, n-are atâtea nemulțumiri ca mine, însă nu s-ar supăra să ne mutăm. Și oricum, eu mă ocup de toate chestiile administrative, de mailuri, de comunicare, de căutare, de orice altceva, el poate se va stresa doar cu căratul lucrurilor dintr-un apartament în altul și cu montarea lor. 🙂 Dar, cum spuneam, e vreme și pentru asta, nu ne batem capul încă cu asta.

      Și da, cu jobul lui e un stres, cel puțin până începe să lucreze efectiv și să-și demonstreze abilitățile, să se asigure sau să-i convingă pe șefi că merită păstrat. Că un adevărat stres ar fi să trebuiască să-și caute altceva de lucru…

      Mașină de spălat nu pot cumpăra, pentru că, așa cum a zis cineva mai sus, clădirea e în regim hotelier și nu prea poți schimba nimic în apartament.

      În zona noastră nici magazine turcești sau asiatice nu sunt, de asta mă plâng.
      Locul de parcare asigurat e, într-adevăr o chestie pozitivă, pentru că, dacă parcarea e gratuită, e foarte mare riscul să nu găsești loc liber.

      Și î Berlin e varianta de a-ți face abonament pe mijloacele de transport pe tot anul, însă nu ne băgăm încă la ăla.

      Merci de explicații și de exemple 🙂

  • Local

    Ciao, aceasta este o poveste classica, mutarea voastra la Berlin, fratele meau a patit acelasi lucru acuma 5 ani:) va tin pumni si nu va dati batuti, ei ( el si sotia ) in primul an au vrut sa renunte de doua ori acuma nu asteapta momentul pentru a depune actele de cetatenie. in ce priveste cartiere doream sa-ti sugerez Karow https://en.wikipedia.org/wiki/Karow_%28Berlin%29 un fel de Giroc.

  • ioexist

    Nu cauta inca locuinta noua. Sau nu activ.
    Stai sa treaca Probezeitul 🙂
    Si cand totul e ok va acomodati cu orasul si vedeti o zona care va place puteti vedea pe site ce preturi sunt si cum ar fi.

    Inca o chestie: nu cautati neaparat locuinta in functie de joburi

    • Tomata

      Nici eu nu sunt pentru căutatul locuinței în funcție de lucru, însă în Berlin, cam toate firmele sunt prin centru, ar fi de preferat să fie măcar o linie directă de tramvai/metrou/tren între casă și job.

  • Ada

    Poate dacă știi ca alții o duc mai naspa ca tine, o sa zâmbești măcar puțin 🙂 deci, 26 ani, peste câteva zile relocare în Emirate, singura, însoțitor de zbor. Da, mi-am dorit-o enorm, concurenta mare, stres, emoții. Și uite-mă cum mă gândesc ce-o fi fost în capul meu, ce fac eu singura acolo, cum o sa mă acomodez, deja mi-e dor de ai mei și nici n-am plecat încă 🙂 sa fim puternice, am citit undeva ca obișnuința e a doua natura a omului..sa speram ca se aplica :))

    • Tomata

      ah nu. gandul ca altii o duc mai rau, ma intristeaza, nu ma face sa ma simt bine. si ma face sa ma simt vinovata ca ma plang 🙂 deci nu ma ajuta gandul asta.

      am o prietena care a fost in aceeasi situatie ca tine. a plecat ca insotitoare de zbor in Qatar, singura-singurica si s-a confruntat cu o gramada de temeri, situatii si greutati. Dar a stat acolo 5 ani, s-a intors in tara, a stat jumatate de an si acum e si ea in Emirate, din nou insotitoare de zbor. deci a fost bine pana la urma si ii e bine si acuma 🙂
      bafta

    • Cris

      Ada, daca ai nevoie de ceva, poate te pot ajuta, macar cu un sfat, info legat de zona, lume etc. Da un semn si o rugam pe Tomata sa ne puna in legatura. Dar sunt sigura ca va fi bine, mult succes!

  • Diana

    Stii ca eu sunt aia cerebrala (cand n-am bazdaci, desigur) , zic sa le iei pe rand si sa vezi partea plina a paharului :ati plecat, aveti unde sta, el are job. Asta e cel mai important. Pana ii trece perioada de proba, concentreaza-te sa terminati actele si sa incerci sa-i faci lui viata cat mai usoara si frumoasa, ca sa se poata concentra la job si mai ales integra si sa-i placa acolo. Dupa ce are contract stabil si aveti toate actele, le aranjezi si pe celelalte, in tihna si cu cap. Rabdare si curaj

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *