Esență pură de bucurie
Trist de tot a fost începutul acestei săptămâni. Luni o înmormântare, după care vestea unei alte morți de tată, marți un mesaj care mă anunța acelaș lucru. Plus că le mai am și eu pe ale mele, frustrări, gânduri negre, ploaia asta care nu mai contenește… îmi vine să mă închid într-un dulap până răsare soarele. Și la propriu și la figurat.
Totuși, în tot decorul ăsta de vești proaste și macabre, un mail cu niște poze mi-au adus zâmbetul pe buze. Acum câteva săptămâni am citit la Carla despre situația Laviniei și despre cei doi copilași ai ei. Citiți povestea lor aici, iar aici vedeți cum s-a gândit Carla că îi putem ajuta. N-a cerut bani decât dacă vrem și putem să dăm, în schimb a făcut o listă de obiecte de care familia are nevoie. Așa că am luat-o prin eliminare și le-am trims un pachet de vreo 8kg cu tot ce-am găsit de dat prin casa. Ba mai mult am mai și cumpărat câteva lucrușoare care m-au umplut pe mine de bucurie, darămite pe cei doi copii. Carla îmi povestise în mail despre entuziasmul lor și mi-a spus că are și poze de la despachetatul coletelor. Abia așteptam să le văd, iar aseară au ajuns. Pun câteva și aici să vedeți cum arată bucuria unor copii care n-au avut niciodată nimic, dar acum, cu ajutorul mai multor oameni, au câte ceva să îi ajute să o ducă mai bine. Despre condițiile în care locuiesc puteți citi tot la Carla.
Dacă mai știți cazuri de familii care au nevoie de ajutor material, scrieți-mi și eu voi scrie pe blog. Se vor găsi oameni care să doneze obiecte și haine de care nu mai au nevoie.
7 Comments
Anca
O idee excelenta! Avem prin case atatea lucruri inutile care pot fi de folos altora…
Irina Radu
Foarte frumoasa initiativa ta, ar trebui sa le dea de gandit mai multor oameni, mai ales ca o jucarie pe care nu o mai folosesti poate fi un vis indeplinit pentru un copilas
lala
tu esti zana cea buna! asa vreau eu sa iti spun 🙂
te felicit pentru initiativa ta! o sa ma gandesc daca stiu pe cineva si o sa te anunt.
Alina
Spunea Carla (am primit si eu mailul) chiar de sora Laviniei, care naste in curand si ar avea nevoie de hainute pentru bebe. Poate se gaseste cineva…
Tomata
am vrut sa scriu, dar Carla a zis ca s-au strans (sau se vor strange) suficiente lucruri. deci de-asta n-am amintit. 🙂
Alina
Super, ce veste buna mi-ai dat 🙂
Carla
Iti multumesc inca o data pentru sustinere…
Intradevar e o lectie de viata cu totul aparte sa poti aduce o asemenea bucurie in casa unor copii si sa poti fi martor la manifestarea ei, in timp ce desfac – ca de Craciun – pachetele…
Si ar fi atat de simplu, daca am mediatiza mai des astfel de povesti, sa ajutam atatia alti copii…
Eu am cunoscut-o pe Alexandra printr-o intamplare bizara, doar pentru ca mi-am ridicat ochii si am fost putin atenta la copilul care cersea in fata mea. De obicei nu arunc nicio privire, spun “nu” fara macar sa clipesc. Si imi vad de viata. Pentru ca, de cele mai multe ori, cei ce ne acosteaza ne insulta inteligenta incercand sa ne faca sa credem ca au intradevar nevoie de mila noastra. Si, in spatele cersetorilor, de cele mai multe ori se ascund situatii de abuz, de inselatorie, de parinti care doresc asta pentru copiii lor, in locul unei munci cinstite.
Dar sunt mii de familii, in jurul nostru, in situatii chiar mult mai tragice ca si cea a Laviniei si a copiilor ei. Statul nu face si nu va face niciodata nimic pentru ei. Iar ei, singuri, nu se pot ajuta. Daca le-am intinde o mana de ajutor, am trai intr-o lume mult mai buna…
Daca doriti sa ajutati in acest fel, pe FB exista un grup special de suport, unde sunt prezentate mereu cazuri (verificate), similare acestuia. Grupul se numeste “O mana de ajutor de la o mana de oameni” si sunteti oricand bineveniti sa va inscrieti si sa cititi despre povestile atator alti oameni necajiti… saraci lipiti pamantului, la propriu.