-
Ti-ai lasa cuvintele sa moara in locul tau?
Prin septembrie anul trecut, Adina îmi cerea să răspund la următoarea întrebare: „…dacă ai avea de ales, să mori sau să-ţi cobori cuvintele în pământ, în locul tău, să fie mâncate de viermi, şterse, uitate, iar tu să rămâi deasupra trăind veşnic, ce-ai face?” (Cristian Tudor Popescu, Libertatea urii, Polirom, 2004, p. 6) Fără să mă gândesc prea mult la citat, oprindu-mi privirea doar asupra traiului veşnic, răspund tare şi răspicat: aş alege să mor! Bineînţeles că părerea nu mi se schimbă nici când citesc şi recitesc citatul pentru a-l înţelege mai bine şi a-l diseca până în cele mai explicabile frânturi de înţeles. Având în vedere că preţuiesc cuvintele…
-
Sherlock Holmes
Sunteţi de acord cu mine când zic că unele filme trebuie văzute la cinema, nu? Nu toate, că multe nu sunt bune, multe sunt searbede si banii se duc degeaba pe bilete şi popcorn. Sherlock Holmes evident că nu face parte din a doua categorie, pentru că, pentru mine, a fost unul dintre cele mai bune filme pe care le-am văzut în ultimul timp. (în afară de Law abiding citizen). Cu trupa de bloggeri*, ne-am aşezat în rândul 4 în sala 1 de la Cinema City în aşteptarea mult mediatizatului film – îl aşteptasem încă de pe vremea când am fost la Ice Age 3 şi am văzut trailerul. Să…
-
Si eu am “rezolutii”
Să dansez mai mult Să merg la un concert al unei trupe preferate. Să citesc un roman de Dostoievski. Să merg la Bucureşti pentru a-i intalni pe bloggerii de-acolo pe care vreau să îi cunosc. Să beau mai mult alcool. Să fac un lucru pe care nu l-am mai făcut până acum. Să vizitez Suedia şi capitalele din jurul ei. Să văd mai multe filme. Să fac mai multe fapte bune. Să merg mai des la biserică. Să fiu mai deschisă in faţa experimentelor culinare. Să recitesc o carte care mi-a placut. Să plantez un copac. Să slăbesc puţin. Să văd un apus de soare în Timişoara. Să-mi ţin ziua.…
-
Crenguta
Leapşă, dulce leapşă. Doamne, cred că a trecut o veşnicie de când n-am mai onorat una. Stau in drafturi cuminţi şi aşteaptă să îmi vină cheful de ele. Uite că una, venită de la Dorothea, mi-a făcut cu ochiul şi a ieşit în lumina reflectoarelor mai repede decât celelalte. Pentru că e simplă, e de sezon, e frumoasă. O poză cu oraşul meu inzăpezit. Poza de mai jos nu reprezintă nimic. Mă uitam pe geam la prima ninsoare de anul trecut şi crenguţa asta de liliac mi-a atras atenţia. îmi place mult când înfloreşte primăvara şi să îl văd aşa infrigurat mi-a adus pentru o secundă o clipă de linişte,…
-
La Viena intre 2009 si 2010
Aşa, şi ziceţi că a început 2010-le. Ok, să vedem ce poate şi el. De început l-am început bine, cu voie bună şi dans, cu râsete şi cu aceeaşi uimire şi admiraţie pentru ospitalitatea oamenilor. Da’ până să vă povestesc cum a fost minunatul moment de la ora 0, am mult mai multe să vă spun înainte. Sau poate ar trebui să fac două posturi… hm… Ba nu, îl împart pe ăsta in mai multe paragrafe.
