Șocată și îngrețoșată și neplăcut surprinsă

Am auzit în câteva rânduri și-am citit în câteva locuri că Berlin is not Germany. Mi-au povestit mamele la întâlnire că au văzut bărbați urinând în mijlocul șoselei sau defecând (să nu vorbesc urât) la intrarea în supermaket. Sau chiar cupluri făcând sex în metrou. N-am avut „privilegiul” până acum să fiu martoră la așa ceva – nu că mi-aș dori – dar am fost la altele două, care m-au făcut să-mi adun mandibula de pe jos.

Martorii lui Iehova

În Timișoara, martorii sunt insistenți și nu se lasă cu una cu două. Cu toate astea, pe la noi n-au mai fost în vizită demult, am și uitat de existența lor.
Însă mi-am reamintit brusc în Berlin, când m-am trezit cu doi la ușă. Am văzut broșuricile și mi-am dat seama pe loc cine sunt și ce vor. Le-am spus că nu vorbesc suficientă germană cât să ne înțelegem, dar oricum știu ce vor să-mi spună și nu sunt interesată. Le-am închis ușa în nas. La întâlnirea de mame, una dintre ele, nemțoaică get-beget ne-a povestit despre întâlnirea ei cu martorii din aceeași zi. Cred că aveau ceva target sau muncă de teren că aparent nu numai la noi în zonă au fost în vizită. Tipa e ceva intelectuală, cu studii pe diverse teme, dintre care unul și pe religia asta. Și ea a avut mai mult timp și chef să stea de vorbă cu ei. Și le-a explicat frumos că știe că nu sunt recunoscuți ca instituție creștină, că nu sunt biserică, ci organizație și că, dacă vor să iasă din cult, dar se tem, pot oricând să ceară ajutor și să nu le fie frică. A reușit să-i enerveze.

Țiganii la grătar în parcare

Dacă martorii m-au șocat, ăștia m-au îngrețoșat de-a dreptul. Scârbă și greață și stomac întors am simțit când am ieșit din bloc și i-am văzut și i-am auzit.
Mi-au ajuns la urechi nenumărate povești cu oameni care fac grătare, taie porci sau găini în spatele blocului, dar de văzut n-am văzut niciodată. La mine în spatele blocului nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. La mine în spatele blocului în Timișoara.

În spatele blocului în Berlin e altă poveste. Cea din poză:

Manelele urlau cât să nu îi deranjeze și pe cei de la etajul 10 în sus, fumul te îmbia la un mic, iar limbajul te făcea să vrei să intri în pământ de rușine că pe pașaportul lor scrie România. N-am fost xenofobă până acum, dar devin. Atât de prost m-a făcut grupul ăsta de țigani să mă simt, atâta rușine m-a cuprins că am vrut să fac ceva. Și-am făcut. Am trimis poza și niște explicații pe mail celor de la Berlinovo și le-am descris gălagia și mirosul, dar mai ales gestul, care, conform contractului e interzis, dar fac pariu că țiganii nici nu au citit contractul ăla. Aștept răspunsul ei cu sufletul la gură.

Revin cu noutăți.

28 Comments

  • Elena

    Nu se poate sa telefonezi la Politie? In Franta asa se face si Politia debarca direct peste aia care fac gratare.

  • o femeie

    De, asa e viata la capitala. Dintodeauna orasele mari au fost locul sa se ascunda si tot felul de oportunisti (prima supriza a fost pt mine cititul Notre dame de paris dar si Dickens cu londra lui). Daca la sat lumea se fereste de ochii vecilor, la oras nu mai au nicio jena si nicio moralitate (de fapt nu au avut-o niciodata, doar ca in comunitati mici ii stiu toti, si veri, si matusi, si se abtin de rusine).

    Eu sunt reclamangioaica sef. Din aia ce suna la politie. Din aia ce opreste fumatorii in parcul de copii. Din aia ce strange gunoaie. Din aia ce opreste adolescentii sa sparga sticle. Din aia ce cauta unde sa faca reclamatii pt un copil trimis la cersit. Din aia ce da pungi cadou la posesorii de caini. Cu poze la produsele expirate in magazin si cu mail. Etc 😀
    Deci fa reclamatii :). Eu avui hartie la bloc lipita cu: Martorii lui Iehova nu sunt doriti 😀

    • Tomata

      cred ca si eu o sa devin reclamangioaica. m-am mutat din Romania si pentru a scapa de nesimtire… macar sper ca aici, daca fac reclamatie, sa se si rezolve ceva.

      • o femeie

        si in Bucuresti se intampla ca unele reclamatii sa se rezolve. Nu e regula 🙂 dar merita incercat. Politia primea de la mine poze cu astia parcati ilegal, opc cu nereguli bancare, magazinele cu produse expirate, oamenii ii atentionam ( politicos, neagresv). Imi doresc schimbare, asa ca o fac eu in primul radn.

  • Moldoveanca

    De asta prefer eu orasele cat mai mici si cat mai in nord 😀 Indiferent care nord, al romaniei sau al germaniei, dar nord sa fie :))

  • Luminita

    Buna,
    E prima data cand iti scriu, desi iti citesc blogul de foarte mult timp.
    Sunt din Timisoara, cunosc cativa martori care sunt niste oameni cu integritate si cu foarte mult bun simt, si eram foarte curioasa ce anume te-a deranjat atat de mult la ceea ce au facut ei in Berlin ( sa vina sa predice din usa in usa), deoarece nu am inteles prea bine din ceea ce ai scris mai sus.
    Nu,nu,sunt martor si sub nicio forma nu vreau sa intru in vreo polemica pe tema asta, pur si simplu incerc sa inteleg ce anume te-a facut sa te simti atat de scarbita de ei incat sa ii pui laolalta cu niste tigani galaciosi.

    O seara frumosa!

    • Tomata

      Buna, Luminita

      Am pus martorii impreuna cu tiganii pentru ca ambele situatii s-au intamplat in decurs de 3 zile. Nu sunt scarbita de martori, nici ingretosata. Sentimentele astea mi le-au trezit tiganii. De martori am fost neplacut surprinsa pentru ca nu ma asteptam sa faca asta si aici. Si nu-mi plac martorii pentru ideile si crezurile lor, pentru religia pe care o predica si pentru invadarea spatiului personal cand iti bat la usa. Poate martorii sunt oameni de treaba si nu fac rau nimanui, dar daca vor sa-si practice religia sa o faca fara a incerca sa racoleze alti “credinciosi”.

  • Ralu

    Eram in Berlin in anul II de facultate cu o bursa de vara cand am trecut printr-un parc in apropiere de camin si un nene era pe o banca cu chestia scoasa pe afara, se uita la oricine trecea pe langa el. Un exhibitionist. Cea mai nasoala faza, pe care nici in Romania in parcurile din Bucuresti nu am experimentat-o.
    Tot in Berlin am simtit prima oara mirosul de marijuana, de la un cuplu de vreo 50 de ani, genul hippie ajunsi in mizerie. S-au urcat in acelasi metrou in care ne aflam eu si o colega de facultate. Nici n-am stiut ce miroase, credeam ca sunt ei nespalati. Dar nu…si dupa cum aratau saracii oameni, cred ca nu erau doar pe marijuana.

    • Tomata

      oh, eu de-astia am dat destul cu ochii, din pacate, in Timisoara. In drum spre facultate, in spatele blocului, etc.
      iar a marijuana miroase la noi in apartament cam o data pe saptamana cand fac chef alti romani de sub noi…
      si miroase si pe strada in unele locuri.

    • Moldoveanca

      Eu nu stiu ce parcuri frecventezi tu prin bucuresti, dar ar trebui sa incerci cismigiu si Moghioros. Efect garantat.

      • o femeie

        Eu in ala de la Opera. Mi-am revenit abia acasa, am sunat pe vara mea ( pe vremea aia aveam doar telefon fix) si o intreb: hauzi fata, asa mare e????

  • Anca

    Acum cativa ani, am petrecut vreo doua zile in Frankfurt in apartamentul unor amici si in drum spre centru, in fata unei biserici, am dat peste o multime de tineri tatuati, cu tunsori ciudate, imbracati in piele, tolaniti pe iarba alaturi de motocicletele lor. Aveau sticle cu bautura la vedere si seringi, probabil isi bagau in vena cu nerusinare. Nu m-am simtit foarte in siguranta trecand pe langa ei, desi nu aveau treaba nimanui. Dar faza cu tiganii le depaseste pe toate. Nu inceteaza sa ne faca de rusine in fata strainilor.

    • Tomata

      Exact cum scriam pe Facebook in comentariile la poza asta: daca nu erau “de-ai nostri” probabil m-ar fi durut in cot. Or fi tigani si noi nu-i recunoastem, dar pe pasaportul lor tot Romania scrie 🙁 pentru straini suntem toti o apa si-un pamant.

  • Daria

    Eu cred ca “greata” asta are loc cand esti obisnuit cu “ceva” si brusc te trezesti la realitate. Brusc esti intr-un loc unde “obisnuintele” tale nu mai sunt de actualitate. Chestia asta combinata cu imaginea utopica pe care ne-o facem despre o alta tara/oras da rezultate destul de proaste in mintea noastra.

    Intr-o capitala, intr-un oras mare vor trai oameni din toate categoriile sociale. Un oras mare are zone mai bune si zone mai putin bune. Vei vedea si betivi, vei vedea si drogati, si manelisti, si hoti, si si si si.
    Ca sa eviti insa socuri si neplacerea de a trai printre oameni cu un anumit stil, de asta este bine sa cauti cu atentie zona unde vrei sa traiesti.
    Altfel…raman doar frustrari si energie pierduta ca sa reclami la nesfarsit niste obiceiuri care poate sunt acceptate in zona respectiva.
    E una sa stai in Bucuresti in zona Calea Mosilor – mai frumos, mai decent…e alta sa stai in Bucuresti in Rahova.
    Acelasi lucru este valabil pentru toate orasele mari. M-am nascut si crescut in Bucuresti. Nu sunt socata sa vad oameni cu seringi in vene, manele date tare etc. Si nu, nu poti afirma “ahh, pai e Bucuresti e firesc sa vezi de toate” decat daca ai 15 ani si esti foarte, foarte naiv.
    Un oras mare are suburbii si atrage caractere diverse in el. Am trait cativa ani buni in Praga. Centrul si zonele bune sunt ok…mai la margine, realist este sa te astepti la alte povesti. Traiesc acum de ceva vreme in Londra.
    Pe cuvant de onoare ca ar fi chiar amuzant sa ma duc sa stau in zona nordica a orasului care este plina de romani si sa ma apuc sa ma plang ca am plecat de acasa ca sa dau tot de manele.
    Sau…sa ma duc sa traiesc in zonele unde locuiesc arabi, pakistanezi etc si sa ma apuc sa fac reclamatii pentru ca fac mizerie, galagie si gatesc in scara blocului.
    O tara civilizata nu inseamna ca nu vei vedea veci pururi categorii sociale sarace (este naiv sa crezi asta) ci ca majoritar nivelul de trai este un pic peste Romania.
    Deci sfatul meu ar fi sa va cautati casa intr-o zona potrivita stilului vostru. Nu te ingretosa si dezamagi pentru ca ai vazut ca Berlinul nu este doar rupt din rai si ca ai vazut chestii pe care intr-un orasel mic si izolat ca Timisoara probabil ca nici nu le vei vedea prea curand.
    Ahh, apropo de asta, am fost in Timisoara cand eram in liceu cu o trupa de teatru (asta se intampla acum vreo 13-14 ani) cine a invatat liceencele din Bucuresti ce este aia iarba?! 😉 adolescentii din Timisoara 🙂
    Deci…uneori chiar daca nu vezi si nu stii anumite chestii…asta nu inseamna ca ele nu exista.

    • Tomata

      ai foarte mare dreptate si “vina” sau surprinderea pe care am experimentat-o s-a datorat faptului ca nu ma asteptam la asta. ma gandeam eu inainte sa plec: “ah, ce fain o sa fie la Berlin, o sa scap de nesimtire si de tot ce ma deranjeaza in Romania”. dar nu am luat in considerare si faptul ca fiind o capitala atat de mare, mixul de straini si de tipologii de oameni e atat de mare incat calitatile pe care le au nemtii (curatenie, discretie, respect pentru celalalt, punctualitate, corectitudine etc) sunt rara avis si chiar si ei s-au mai dezbarat de ele. 🙁

      ai dreptate si cu zonele si tocmai din pricina asta ne cautam cu foarte mare grija noua locuinta pentru ca nu mai vrem sa avem de-a face cu asemenea specimene. cunoastem si romani in Berlin care sunt decenti si vor de la tara asta exact ce vrem si noi, deci nu suntem impotriva conationalilor, dar chiar nu vreau sa interactionez cu cei care se comporta peste tot ca in Romania unde totul e permis, unde nu exista respect pentru ore de liniste, pentru curatenie si pentru conceptul ca “libertatea ta se termina acolo unde incepe libertatea mea”. am auzit prin magazine romani vorbind frumos si romani urland si purtandu-se ca la piata. imi venea sa intru in pamant de rusine. poate n-ar trebui sa ma intereseze atat de mult ce cred altii, dar majoritatea generalizeaza si ei, necivilizatii sunt tot noi, romanii. si din cauza ca multi se feresc de romani (dupa parerea pe care au facut-o acestia) toti putem avea de suferit cand cautam o casa, cand avem nevoie de ceva…

      aceste doua episoade si ce mi-au mai povestit mamele pe la intalnire au fost un wake-up call si probabil data viitoare n-o sa ma mai socheze asa tare.

      • Daria

        Va tin pumnii sa va gasiti un apartament cat mai ok 🙂 Stiu ca si in Berlin e greu al naibii sa iti gasesti ceva ok la pret bun: dosar de acte, proprietar, agentii imobiliare etc. Cu nervi de otel si rabdare o sa ii dati de capat.

        Sunt total de acord cu tine: libertatea fiecaruia ar trebui sa tina cont si de cei din jur. Din pacate nu toti stiu ca libertatea asta trebuie sa vina la pachet si cu niste decenta si respect fata de cel din jur.
        Dar sa stii ca nu suntem doar noi romanii cu lacune in educatie. Dupa atatia ani de plimbat prin strainatate, am ajuns la concluzia ca “taranismul” nu are absolut nici o legatura cu nationalitatea.
        Crezi tu ca nemtii au doar calitati?
        Cateva exemple de educatie nemteasca pe care am intalnit-o: cuplu de nemti (in jur de 50 de ani) pe terasa unui hotel, seara la cina. In timp se isi sorbeau plini de ifose vinul, barbatul isi scoate unghiera si se apuca sa isi taie unghiile.
        Alt restaurant, alt cuplu de nemti. Barbatul incepe sa se holbeze la mine nespus de insistent. De obicei la romani, la cehi, la englezi daca ma uit urat, inteleg si isi vad de treaba lor. Eh, neamtul a continuat sa persevereze si a ales sa isi ignore in continuare nevasta si mie privirile urate. Pana cand nu a observat iubitul meu si pana nu s-a intors si l-a intrebat de sanatate direct, omul nu si-a vazut de treaba.
        Astea sunt doar doua exemple care mi-au venit acum in cap repede. Sincer, as putea sa spun ca niciodata nu am vazut asemenea exemple de taranie si lipsa de educatie la romani. Eu nu am vazut romani care sa isi taie unghiile la cina, la restaurant…fie el de 4 stele sau doar pub.
        Nu am fost niciodata pusa in ipostaza in care barbatul de langa mine sa trebuiasca sa il mustre pe alt barbat pentru ca este deranjant cu holbatul lui. Nici macar in liceu/facultate cand ne duceam prin cluburi etc.
        Si da, recunosc ca de-a lungul timpului am fost si eu socata: aoleuuuuuu, asta e ceh care se pisa in mijlocul drumului ziua in amiaza mare?! Aoleuuu, cum poate sa fie cehoaica asta care isi ajuta copilul sa faca pipi in fata magazinului, pe bulevard?! Aoleuuu, tu care tocmai ai flegmat pe jos esti englez?! Uhh, la voi la englezi nu este politicos, cum era la mine acasa, sa dai buna ziua si la revedere vecinilor cand iesi/intri in lift?! Nu e?! Ok, ne adaptam :)))

        Deci, rabdare si ochii mariiiiiiiiiii…pentru ca vei mai avea multe epifanii prin strainatate :-* Eu una am ajuns la concluzia ca educatia si cei 7 ani de acasa poate avea lacune oriunde in lumea asta.
        In plus, ce este normal si frumos pentru mine, pentru altii e nefiresc. Ah, de exemplu cehii aveau obiceiul (firesc si normal la ei) sa isi scoata gunoiul langa usa apartamentului.
        Eu asemenea tiganie nu vazusem in viata, vietilor mele, cat de bucuresteanca sunt si la cati alti mitici am calcat in case si blocuri :))))))))))
        A trebuit sa ma apuc sa imi educ vecinii de langa mine, macar langa usa mea sa nu mai lase punga de gunoi. Si discutam de bloc in buricul targului in Praga. :)) Asta era obiceiul la ei 😉
        La fel lasatul de papuci si pantofi la usa :))))

        Hai ca m-am lungit prea mult, imi cer scuze. Ai inteles tu ideea 🙂 Imi place f mult cum scrii si abia astept sa mai citesc reactii, intamplari si descoperiri :-*

        • diana

          Mi-a placut foarte mult comentariul tau! M-am saturat de obiceiul aproape general de a vedea strainii poleiti cu aur, iar pe romani ca fiind toti niste trogloditi. Asa-i, nesimtirea si prostia nu cunosc granite.

        • Daria

          Diana, cred ca obiceiul asta al nostru vine si dintr-o frustrare extrem de mare si dintr-un instinct uman care este firesc. De regula esti mult mai critic cu omul de langa tine, cu familia, cu copilul. De ce? Pentru ca ai alte asteptari, vrei mai mult, speri mai mult.
          Frustrarea asta combinata cu ideea ca “neamtul e miezul”, “italianul e perfect”, “englezul e cel mai destept” duce fix la reactii de furie in care pe cei ai tai ii consideri cei mai nenorociti si prosti.
          Si eu aveam aceeasi atitudine. Eram atat de deznajduita de munca in van, de societate, de tot ce merge prost incat nu stiu daca as fi putut sa scot macar o vorba buna la adresa noastra a tuturor.
          Mi-au trebuit insa niste ani de plimbat si mutat ca tiganul cu cortul ca sa inteleg ca fiecare loc are avantaje si dezavantaje si ca o societate are uscaturile ei. Nu doar romanii sunt hoti, nu doar romanii sunt prost crescuti. Dar trebuie sa vezi, trebuie sa te lovesti concret de anumite situatii ca sa iti poti schimba parerea.
          Momentan am mai ramas doar cu o singura certitudine din toate experientele mele: o societate se dezvolta si este civilizata doar atata timp cat sistemul de justitie merge brici. Doar lipsa coruptiei si legile corecte ajuta o societate si obliga indivizii sa evolueze.
          O sa ajungem si noi mai sus cand legile se vor respecta, cand coruptia va atinge un nivel cat mai mic.

  • Livia

    Imi pare rau de experienta cu tiganii. Deci eu traiesc de aproape 26 de ani in Stuttgart. Prin 1990 au venit si Multi tigani, prindeau ratele din Schlossgarten. Scria in presa despre ei. Nu a mers cu cersitul, nemtii si strainii din G. nu incurajeaza chiar deloc treaba asta. Asa au mai disparut tiganii. In acesti ani am vazut de mai multe ori emisiuni despre Rom. care se reduceau numai la tigani. Asta m-a intristat tare mult, pt. ca ei nu ne reprezinta. Cam de 1-2 ani au reaparut zeci si mii de tigani. Arata ca sint asupriti si izgoniti. Tot Stuttgartul este plin de ei. LA fiecare statie de metro, in fata magazinelor, in zona pietonala sint zi de zi prezenti de dim. Pina seara la cerseala. Dar cel mai rau este ca au ocupat Schlossgarten. Ei nu au nimic cu protestul Stuttgart 21. Dar probabil ca s-au inspirat de la aceasta actiune. Si-au fixat corturi si s-au instalat ca acasa, cu gunoaie, gratare etc. Se spalau in fintinile arteziene, care s-au scos din functiune in speranta ca ei vor pleca. Au fost goniti si iar reveneau.
    Citez dintr-un articol: “Roma campieren in Stuttgart 2015”
    “In diesem Jahr ist eine Begegnung zwischen Arm und Reich im Stuttgarter Schlossgarten beinahe unausweichlich. Keine zweihundert Meter von der Operntreppe entfernt, direkt vor der Terrasse des Fünf-Sterne-Schlossgartenhotels, haben sich zwei Roma-Gruppen niedergelassen, „mobile ethnische Minderheiten ohne festen Wohnsitz“, wie es im Amtsdeutsch heißt.

    Zwanzig bis Vierzig Roma seit Sommerbeginn im Schlossgarten

    Alles, was sie besitzen, haben sie auf der Wiese ausgebreitet: Ein paar Stoffdecken, abgewetzte Koffer, ein Einkaufswagen, Wasserflaschen, vollgestopfte Riesenplastiktüten. Eigentlich wollen sie gar nicht angesprochen werden. Eine junge Mutter sitzt mit ihrem sieben Jahre alten Sohn auf einer blau-grauen Decke, ihr Mann führt mit dem Handy ein offensichtlich ziemlich aggressives Telefongespräch. „Problem, Problem“, sagt die aus Bulgarien stammende Frau und zuckt mit den Schultern.

    Etwa zwanzig bis vierzig Roma halten sich seit Sommerbeginn im Schlossgarten auf, tagsüber sammeln sie Sperrmüll, waschen ihre Kleider im Brunnen vor dem Schlossgarten-Hotel, nachts campieren sie zumeist auf Matratzen unter dem Ferdinand-Leitner-Steg, einer Fußgängerbrücke. Oder sie suchen sich mit ihren Decken einen Platz irgendwo auf dem von der Sonne verbrannten Rasen zwischen See, Staatstheater und Schlossgartenhotel.”

    Problema este ca te intreaba pe tine vecinii sau colegii de servici ce este cu ei si se uita suspicios si la tine deodata. Te simti si vinovat pt. ei.
    Atunci eu le povestesc cum si Ceausescu le-a oferit locuinte sociale in Bucuresti si a incercat sa-i civilizeze. Am stat in bloc cu ei si am avut groaza. Faceau nunti intre blocuri, mincau seminte pe casa scarii, aruncau gunoaiele de la etaj etc. Am scapat de ei si acum ii vad iar peste tot – Andrea te inteleg foarte bine sint alaturi de tine socata si ingetosata din pacate.

    De Iehova – sa stii ca si in ST vin regulat, de regula simbata cam de pe la 10 dim. Sint mereu in doi si suna disciplinat la fiecare USA. Chiar daca spui ca nu te intereseaza in 1-2-x sapt. iar suna. Nu mai raspund deloc. De curind au vorbit chiar pe rom. au vazut numele si mi-au trimis romani sa mori de ris.
    Tot nu am reactionat.

    Cu drag
    Livia

    • Tomata

      🙁 exact din acest motiv o sa devin (daca n-am devenit deja) xenofoba. din cauza lor intram toti in aceeasi oala si avem noi parte de sprancene ridicate si de usi inchise. si nu mi se pare deloc OK.

      • Daria

        Din punctul meu de vedere in cazul cersetorilor de vina sunt strict autoritatile.
        E firesc ca daca vad ca nu patesc nimic sa continue sa cerseasca, sa hartuiasca turisti etc. In Viena m-am crucit cand am fost prima data. Si picior de politist nu era de vazut, in timp ce fustele inflorate isi faceau treaba cersind.
        In Praga pe de alta parte erau zburataciti imediat. De asta acolo nu prea vedeai asa ceva.
        In Londra momentan mi se pare ca sunt zone unde lucrurile sunt tinute sub control de autoritati si sunt zone din care “scapa cine poate”. :))
        La mine in zona nu sunt nici cersetori, nici alti dubiosi. E zona curata, linistita, turistica, predominant locuita de englezi. Dar chiar si aici sunt doi conationali care ofera reviste gratuite si cer bani pe ele. Eh, asta este un sistem acceptat de autoritatile de aici. De ce? Habar nu am. Mi se pare total cretina faza? Da.
        Insa, de fiecare data cand vad fusta inflorata cum combina batranele englezoaice si primeste 5-10 lire pentru un rahat de revista, ma gandesc ca “uitasem ce oameni exceptionali de vanzari sunt rudele noastre de la Obor”. :))))))
        Daca autoritatile s-ar pune contra, acesti indivizi nu ar mai avea unde sa se desfasoare.
        Deci, ca si in cadrul refugiatilor…de vina nu sunt ei, xenofoba sunt cu incompetentii de la putere, care primesc bani si nu stiu sa gestioneze niste probleme.

      • alecsvlad

        pai iti dai seama ca din orice asociere cu specimene de genul asta nu poate iesi nimic bun. asta e scenariu din filmele de groaza, sa atipesti in germania si sa te trezesti brusc in manele si miros de mici:))

  • Daniela Caramida

    Pe langa blocul meu sunt si curti unde se adapostesc tiganii ! Bineinteles ca nu lispesc manelele si fumurile de gratare.

  • Felicia

    Mie mi s-a intamplat odata in Berlin, in timp ce asteptam la bancomat sa scot niste bani, sa aud: Hai ba sa-i furam lu’ asta banii!

    Frumos, nu?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *