Sunt o drama queen bolnavă
Săptămâna trecută, după 5 zile de îndurat frig ba pe la Baia Mare, ba pe la lucru, ba prin oraș, m-a înhățat răceala într-un final. Așa că vineri nu m-am dus la birou, am lucrat de acasă. Mă gândeam că dacă tot urmează să plec la Florența, să-mi repar gâtul că o să am multă înghețată de mâncat. Acuma nu că m-ar împiedica o durere de gât, că nici la Milano nu m-a împiedicat… dar ar fi fost mai bine să nu mă doară nimic.
Și vorbind cu Anca pe Skype, printre altele și despre cât de tare mă durea fundul de la stat în pat, am râs un pic de mine pentru că mi-am dat seama că-s tare pe dos când sunt bolnavă. Adică atunci când mă chinuie o migrenă sau o durere de stomac, nu mă ridici din pat nici cu macaraua. Când sunt racita și mi-e capul greu de la ochii curși și de la muci, atâta mă miorlăi și mă tângui, că nu mă opresc nici când nu e nimeni în preajma mea să mă calmeze. Când e Sotzu’ acasă… mă vait, mă plâng, scâncesc, cerșesc milă… până vine și îmi dă atenție, mă ia în brațe și eu mă simt ca un copil liniștit de un părinte. Când nu e el, mă miorlăi la Ricky pe care-l doare în cot de starea mea. Bine, când e ceva mai grav, nu se dezlipește de mine, dar când și câinele își dă seama că e doar teatru și sar calul, nici el nu mă bagă în seamă.
Pe de altă parte… când chiar am motive să nu mă ridic din pat, cum ar fi o operație, ghici cine-i în picioare a doua zi? După operația de apendicită, o noapte nedormită și-un somn de frumusețe de câteva ore, mă plimbam pe coridor că se mirau toți de la pacienți până la doctori. Bine, nu stăteam dreaptă, că nu puteam, dar așa, ca babele, îndoită la 90 de grade, făceam ture pe coridor. Sau când mă chinuiau crizele de gastrită, îl puneam pe Sotz să sune după ambulanță când chiar nu mai puteam și-mi era și mie frică să nu dau colțul.
Da, drama queen numai când nu e cazul. De fapt stai că ăsta e înțelesul expresiei. Dacă eu sunt drama queen când sunt bolnavă, s-o auziți pe Anca.
Later edit: Anca in actiune :))
Same here mai ales acum cand am inceput sa fac ceva sport si ma doare tot corpul 🙂
Abia asteptam articolul ăsta 😀 Da, eu nu sunt drama queen când sunt bolnavă….. în schimb am alt stol de păsărele. O să vorbesc eu mai pe larg pe vlog 😀
Cand sunt bolnava la fel ma vait doar cand e cineva de fata, daca nu este nimeni in preajma nu zic nimic.
Daca e mai grav atunci ma vait si daca nu e nimeni de fata:))
Postul tau a venit la fix, tocmai ce am iesit din spital dupa o operatie sub anestezie de 2 ore jumate. Eu nu sunt rea la boala, de exemplu oricat sunt de racita nu stau la pat si ma tratez doar cu miere, ceai si lamaie, cand am avut zona zoster cu niste dureri cumplite am facut curat, mancare etc.
Acum, dupa operatie,nu a fost la fel, la cateva ore dupa anestezie in momentul in care m-am ridicat din pat am ametit foarte tare si am transpirat instanteneu, m-am speriat f tare si am inceput sa plang. O asistenta destul de tinerica ma tot intreba de ce plang, astea nu sunt probleme, ce o sa fac cand o sa am cu adevarat probleme? Chiar asa….? 🙂
chiar trebuie sa imi fie ft rau sa nu ma ridic in pat. acu de ex ma doare capu dar lucrez. mai am si un nas semi infundat si un gat care ma doare. dar lucrez (avantaj ca lucrea de acasa, dar tot stau la birou)
in urma cu vreo 3 luni am avut o zi cand nu m-am putut ridica din pat; ma rog, am rezistat cam 1/2 zi asa bleaga si dupa aia mi-am facut curaj sa ies din casa.
nu suport sa ma miaun sau sa cersesc atentie. mai bine imi dai pace sa motai sau sa fac ce vreau, dar in nici un caz nu te oferi sa ma ajuti. deh, fiecare cu pasaricile :))))