Filmele de vineri

De data asta sunt numai 3, că duminică nu m-am mai uitat la nici un film. Ar fi putut fi 4 dacă n-aș fi adormit la Asterix și Obelix. Eh, cine știe, poate weekendul ăsta. Dar să vă povestesc despre 2 filme de 5 stele și unul pe care refuz să-l notez.

Anna Karenina (2012) – 5 *****

Câte Anne Karenine au fost până acuma? IMDB-ul zice că 7 filme și 3 mini serii. Eu l-am văzut pe cel din 1997 cu Sophie Marceau și cred, dar nu sunt sigură, pe cel din 1985 cu Jaqueline Bisset. Dar prima oară când am auzit de Anna Karenina a fost datorită mini seriei din 1977 pe care foarte vag mi-o aduc aminte. Cartea e una dintre preferatele mele și îmi aduc aminte perfect acțiunea și și trăirile Annei. Nu pot s-o uit, cum nu pot s-o uit pe Scarlett. Sunt două personaje incredibil de puternice și de memorabile. Așa că n-aș fi ratat interpretarea Keirei Knightely, chiar dacă ea nu este una dintre preferatele mele. Dar, încă o dată (după ce-am văzut-o jucând-o pe Elizabeth în Pride & Prejudice și pe Lara în Doctor Zhivago) m-am convins că e croită pentru astfel de roluri. Are eleganța și dramatismul necesare pentru epocile trecute. Această Anna Karenina e preferata mea, deși nu-i o ecranizare tipică. Adică respectă cartea întru totul, numai că viziunea regizorului e una proaspătă, nemaiîntâlnită de mine. Recenzii ca la carte puteți citi la Adina, pe filme-cărți și pe Marele Ecran. Eu nu-s așa iscusită, vă spun doar că mi-a plăcut și că-l recomand. De mă ascultați, depinde de voi. 🙂

The Perks of Being a Wallflower (2012) – 5 *****

Chiar nu știu de ce mă raportez mereu la Flipped de fiecare dată când văd un film drăguț cu copii sau cu adolescenți. E deja a doua oară când pomenesc de el, deci cred că ar trebui să înțelegeți deja că e unul dintre filmele pe care le recomand cu căldură (la Flipped mă refer). The Perks of Being a Wallflower e simpăticuț. E cu adolescenți, dar nu genul ăla de film. Nu genul American Pie și alte prostioare. E povestea lui Charlie, băiatul timid, căruia îi place școala, căruia îi place să citească, dar care are ceva probleme psîice. Nu, nu-i nebun, e doar puțin deranjat emoțional din cauza unor întâmplări din copilărie, motiv pentru care se atașează mai greu de oameni. Iar atunci când o face, nu-i un ciudat, e pur și simplu un om bun, care nu vrea să ramână singur. Îndrăznește chiar să se și îndrăgostească, doar că fata pe care o iubește nu-i raspunde întru totul la fel, deși într-o anumită măsură îl iubește și ea.  E frumos, chiar merită 2 ore din timpul vostru.

Amour (2012)

Acestui film refuz să îi dau o notă pentru că nu pot să o fac. Daca unii îl privesc ca pe un film de artă, alții ca pe un film de un profund realism, eu îl privesc ca pe viața mea. Și nu pot aprecia, nu îmi poate plăcea ceva ce eu am trăit (bine, nu până la capăt). Amour e povestea a doi bătrânei, un el și o ea. Bătrânica face ceva accident vascular și rămâne paralizată. Mai face unul și devine legumă. Nu mai poate face nimic singură, nu mai poate vorbi, dar e conștientă de ce i se întâmplă, își dorește să moară și nu mai suportă nici chinul ei, nici al soțului ei. Bătrânelul o ajută cum poate. Îi dă să mănânce, o spală, o plimbă, îi citește, îi vorbește, îi spune chiar și povești. Până când nu mai poate și face gestul suprem: o omoară. Atât din dragoste pentru ea, cât și din neputința de a mai continua. Am înțeles tot, toate trăirile, toată frustrarea, toate lacrimile, toata înverșunarea împotriva vieții. Doar că nu-mi place să le retrăiesc, să mi le reamintesc și să le văd pe ecran. La fel cum n-am simțit decât frustrare și tristețe când am văzut Boala familiei M, la fel a fost și-acum. Nu-mi plac filmele care-mi povestesc despre viața mea. Așa că de-asta Amour nu primește notă. Nu mi-a plăcut. E trist, nu-l recomand.


Aveți ceva recomandări pentru weekendul ăsta? Nu că watchlist-ul meu n-ar fi o sursă suficientă.

19 Comments

  • demo

    de fiecare data cand vorbesti de lucruri triste, empatizez cu tine.
    am vazut cum evolueaza alzheimerul zi de zi, ani de zile. m-am uitat la “the notebook”, “away from her” etc in incercarea de a intelege cum pot rezista bolnavii initial constienti de ceea ce li se intampla si cei dragi lor. mi s-au parut filme trista, da, dar parca intr-un fel e bine sa stii ca nu esti singura.

  • Liana

    Eu tocmai am terminat de citit “the perks of…” si astept 2 ore libere sa vad filmul. Cartea mi-a luat cam 5 ore si sunt taaare curioasa sa vad cam cum a putut fi transpusa intr-un film. Da, recomand cartea. Te face sa te incrunti si sa izbucnesti in ras (cateodata at the same time) chiar daca esti intr-un metrou supraaglomerat :))

  • cotos

    Ultimele doua le-am vazut recent..Sincer cel francez e interesant, insa mi-a atras atenti Perks mai degraba..Anna Kareninca urmeaza cat de repede..Doar ca acolo tre sa am rabdare..

  • Alina

    Mie mi-a placut atat de mult “The Perks of Being a Wallflower”, incat am citit cartea imediat dupa. De fapt, am ascultat-o pentru ca mai nou prefer audiobook-urile (pot asculta cand merg pe strada, in autobuz si oriunde altundeva, transformand timpii morti in ceva placut si util). Cartea mi-a placut mai mult decat filmul si ti-o recomand. Sa dai un semn daca vrei sa ti-o trimit.

  • Dorin

    Am vazut doar Karenina din aceste 3 filme. Mi s-a parut foarte reusita ideea scenografica pe care au ales s-o adopte producatorii. Practic erau prea multe ecranizari “normale”. Faptul ca povestea Kareninei este una tragica si simbolica in acelasi timp recomanda aceasta scenografie “altfel”. Si eu tot cinci stele ca si tine ii acord!

  • cefacinweekend

    “Amour” nu e un pic cam trist pentru inceput de weekend? 🙁
    Daca iti plac filmele frantuzesti eu am vazut de curand “Ensemble, c’est trop”, comedie. Am ras! Si zic ca am ras, pentru ca eu rad rar la filme :))

  • klau

    cateva propuneri cu filme f. cunoscute:

    12 Angry Men (1957)
    Scenes from a Marriage (1973)
    Ghost Dog: The Way of the Samurai (1999)
    Viridiana (1961)
    Magnolia (1999)
    The Thin Red Line (1998)
    Raging Bull (1980)
    The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford (2007)
    Cinema Paradiso (1988)
    Metropolis (1927)
    Spring, Summer, Fall, Winter… and Spring (2003)
    Dogville (2003)

    The Perks of… eu zic ca nu merita mai mult de 2 stele. eu m-am uitat doar ca juca EZRA MILLER. app. ai vazut WE NEED TO TALK ABOUT KEVIN

  • Bia

    Anna și Amour TREBUIE să le văd și vreau si le tot văd de la început de an, dar uite că nu s-a întâmplat până acum 🙁

    Am văzut în schimb Amintiri din epoca de aur, ați reușit să-l vedeți? (vezi că sunt practic două filme în unul, are două părți cam cât pentru două filme și sunt foarte diferite). Am râs foarte, foarte mult :)))

  • Ana Brădescu

    Am văzut Anna Karenina undeva la final de decembrie şi pe mine nu m-a coafat deloc alegerea regizorului de a transpune romanul într-un soi de teatru… filmat. După jumătate de oră eram ameţită după cum se mişca imaginea de la o scenă la alta. Personajele au fost schiţate, sigurul care s-a apropiat cât de cât de personajul din roman a fost Karenin, jucat de Jude Law. Costumele, în schimb, au fost foarte frumoase şi mă bucur că a luat Oscar la această categorie. The Perks of Being a Wallflower l-am văzut în ianuarie şi mi-a plăcut foarte tare. La fel ca şi tine, am observat că e un film cu adolescenţi care nu prea are nimic în comun cu clasice filme cu adolescenţi. Şi Ezra Miller face un rol foarte fain. Cât despre Amour, nu pot să spun încă nimic, dat fiind că încă nu l-am văzut.

  • CristinaMM

    nu-mi vine sa cred ca nu mai sunt la curent cu noutatile…am nevoie de un concediu…platit…pentru un an…statul la munca mai mult de 10 ore dauneaza grav bietului meu creier…

    noroc ca te-am descoperit pe tine si am avut inspiratia si intuitia de a nu renunta la a-ti citi blogul…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge