O carte pe care as recita-o toata viata

De câteva săptămâni sar peste subiectul de duminică din diverse motive. Iaca m-am întors la el, de data asta cu o provocare din partea lui Damon. Pornind de la acest text:

All the books were set on fire
So, he set out alone to seek a village with books
But there were no books in the village
Instead, the villagers became the books
One was Machiavelli’s “The Prince”
Another, Beckett’s “Waiting for Godot”
Twins who were “Pride and
Prejudice” part I and II
The protagonist memorized an entire volume
and became the book itself
He would recite the book if someone wanted to read it

In the last scene,
an old man on his deathbed with a little boy by his side
The old man recites a line from “Crime and Punishment”,
and the little boy repeats after him
Upon finishing a line, another one would follow
The old man bequeathed his book to the little boy
Heavy snow is falling
as the little boy is reciting the entire book
The old man lies dead next to him.

Mă întreabă următoarele lucruri:

a) Ce carte aţi alege să deveniţi? Ce carte v-ar plăcea să recitaţi din nou şi din nou şi din nou?
b) Considerând că nu se mai pot tipări cărţi vreodată, vieţile diverşilor oameni devin ele însele legende, epopei şi drame recitate. Viaţa dumneavoastră ce aţi dori să fie? Poveste de dragoste, roman de aventuri, carte de filosofie?
c) Cât de departe aţi merge pentru cuvântul scris? Consideraţi că sunteţi acum 4-5 secole, există încă dansuri şi muzică şi cântări şi povestiri şi toate cele, doar scriitură nu. Cât de tare v-ar lipsi?
d) Dacă v-aţi transforma ACUM în carte, câte pagini ar avea şi ce ar fi?

Să vedem.

a) Adică să aleg o singură carte din atâtea care mi-au plăcut la nebunie. Cum aş putea face asta? Şi cum aş putea să recit la nesfârşit aceleaşi cuvinte, aceeasi poveste, când aş lăsa atâtea nepovestite… Dar dacă aşa s-ar cere, probabil aş alege să povestesc Toţi oamenii sunt muritori. Nu ştiu de ce. E prima carte care mi-a venit în gând. Imediat după ea mi-au venit Micuţele doamne, Oscar şi Tanti Roz, Vânătorii de zmeie şi multe altele. Am ales totuşi Toţi oamenii sunt muritori pentru că are de toate. Prezent, trecut, viitor, dragoste, ura, viată, moarte, eternitate, bucurie, tristete, filosofie.

b) Viaţa mea … momentan e un roman plictisitor, mai demult era unul de dragoste, mi-aş dori ca în viitor să fie un roman-jurnal de călătorie.

c) Acum 4-5 secole se scria. 🙂 Dar lăsând asta la o parte… probabil nu mi-ar lipsi foarte mult, pentru că, mai mult ca sigur, preocupările mele principale n-ar fi fost nici scrisul nici cititul, ci alte ocupaţii mai… apropiate de gospodărie.

d) Pai stai, în ce fel e diferită întrebarea asta de cea de la punctul a? 😕 Dacă m-aş transforma acum în carte… of, as avea în jur de 200 – 250 de pagini şi aş fi un roman de dragoste.

Întrebările merg mai departe către Rontziki şi blogul Books Express.

11 Comments

  • newdada

    a. Cavalerii Meseii Rotunde, Chretien de Troyes.
    b. Jurnal de calatorii.
    c. Nu pot “pentru ca sa”-mi dau seama … din moment ce n-ar exista, probabil nu mi-ar lipsi.
    d. Maximum 100 de pagini si ar fi o carte practica – din care sa se poata traga usor niste invataturi pentru timpurile moderne, ceva in genul “Cu dragoste si cu durere pentru omul contemporan” … pentru ca mi se pare ca multa lume este in deriva in acest moment …

  • lala

    nu stiu ce carte as vrea sa devin dar stiu ca mi a placut ff mult MARTIN EDEN. am avut de invatat multe!as putea sa ma adaug Adam si Eva, Invitatia la Vals etc

  • LiaLia

    Cred că aș vrea să fiu Aventurile lui Huckleberry Finn 🙂 Ți-am pasat și eu o leapșă simpatică, când o să ai timp și chef. te pupez tare!

  • rontziki

    Chiar provocare! 🙂 Mulţam! Foarte interesante întrebările, din acelea de care nu mi-aş fi pus niciodată :)) Abia aştept să am un pic de timp pentru a răspunde 😉
    Roman – jurnal de călătorie…faaaain 🙂

  • nina

    As alege, la fel ca tine, Toti amenii sunt muritori. As pune cartea asta in primele 100 ce ar trebui citite candva la inceputul vietii. 🙂

  • ady

    a) nu stiu exact, fie “fiica norocului”, fie “eva luna”, fie ‘povestirile evei luna”. toate isabel allende. cred totusi ca “eva luna”.
    b) o carte cum sunt cartile mentionate. oarecum roman de dragoste, putin istoric, si mai ales despre oameni.
    c) nu cred ca mi-ar lipsi ceva ce n-am incercat niciodata. chiar daca se scria, ma indoiesc ca scriitura era accesibila publicului larg. si mai ales femeilor. din ce stiu eu, acu’ 4-500 de ani femeile nu prea aveau acces la invatatura. nu stiu cat de departe as merge pentru cuvantul scris, dar pe vremea cand aveam foarte putini bani faceam pe dracu’ in 14 sa am bani macar de 2-3 carti pe an.
    d). nu stiu, cred ca in jur de 250-300 de pagini.

    citatul e din farenhight 451 (parca, nu retin cifre/numere)?

  • crinutza

    Si eu ma gandeam la Adam si Eva. Are ceva ce imi place in mod deosebit 🙂

    @ady: interesant faptul ca acum 2000 de ani lucrurile nu erau chiar asa… restrictive.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge