Bialog de duminica
Printre multe neplăceri întâmplate în weekendul ăsta, am avut şi o întâlnire care m-a binedispus şi care mi-a dovedit încă o dată că blogul ăsta merită să renască şi să fie întreţinut cum scrie la carte. Îi tot promit asta de ceva vreme, da’ bietul de el, tot pe ultimul loc ajunge să fie.
Cum ziceam, în weekendul ăsta, mai exact duminică dimineaţa, am cunoscut-o în sfârşit pe Bianca. Dintre toate persoanele pe care le-am cunoscut virtual, de Bianca mă leagă cele mai multe coincidenţe, de la pasiuni comune (literatura, călătoriile şi filmele) până la cele mai triste evenimente (amândouă ne-am pierdut taţii prea devreme, ea mult mai devreme decât mine). Să nu mai zic că ne leagă şi aceeaşi zodie, ceea ce, din start înseamnă că nu prea erau şanse să nu ne placem din prima. Chiar si geografia ne apropie, deşi ea e la Cluj şi eu la Timişoara. Doar că, băştinaşă e din Ineu, iar casa străbunicii mele e chiar peste deal de Moneasa, la Minişu de Sus.
La fel ca şi cu Ciupercutza, Lia, Bogdana, Cristina şi Octavian, şi cu Bianca m-am potrivit din prima. Genul de persoană pe care vrei să o ai mereu la îndemână, cu care să ieşi mai des, să vorbeşti mai des, să o vezi mai des. Genul de persoană care dă exact cât îi dai, adică tocmai genul meu de om.
Circulă prin blogosferă o leapşă despre bloggerii de suflet, adică acei oameni pe care i-ai cunoscut datorită internetului şi care au ajuns să însemne mai mult decât nişte texte pe care le citeşti la cafea. Nu m-a întrebat nimeni care sunt bloggerii mei de suflet, dar pe cei 6 de mai sus, cu siguranţă nu-i întrece nimeni.* Şi nu mă refer la blogurile lor, ci la caracterele pe care le-aş vrea fizic atât de aproape de sufletul meu încât să nu trebuiască decât să-mi deschid braţele să-i îmbrăţisez.
Îhî, cheesy post 😀
___________________________
* Desigur, mai sunt multi altii pe care i-as imbratisa necontenit. 🙂
7 Comments
Bia
WOW… mersi tare muuult, cheesy ori ba mi-ai plăcut de numa și abia aștept să te mai văd…
Și exact ce îmi trebuia… și mai mulți prieteni la Timișoara, acuma șigur nu-mi ajunge un weekend 😛
Te îmbrățișez și eu și mă bucur enorm că am ajuns să ne cunoaștem și face to face :*
octavian
Eh mie imi place asa cheesy daca asa se cheama 😛
xoxo
O.
LiaLia
De data asta îmi place și mie cheesy 🙂 Sentimentul e reciproc, de aici și marea magie a blogului 🙂 Chiar s-au creat niște legături speciale și sunt convinsă că vor ține și peste vreme. Eu momentan sunt așa agitată cu plecarea, am atâția oameni de care deja simt că îmi e dor, of! Te pupez tare tare draga mea!
Tomata
cristina bazavan
multumesc frumos, m-am emotionat
te imbratisez si eu cu drag…
ti-am zis ca de fiecare data cind trec pe linga Casa Enescu ma gindesc la tine si la “fericit”?
pup drag
http://mamasiiubita.blogspot.com/
Si eu mi-am facut multi prieteni pe net, i-am vizitat, m-au vizitat si ne intelegem de minune. Traiasca net-ul!
Tomata