Cei cinci oameni pe care ii intalnesti in Rai

cei cinci oameni pe care ii intalnesti in raimitch albomAutor: Mitch Albom
Nationalitate: american
Titlu original: The five people you meet in heaven
Anul aparitiei: 2004
Premii: nu
Ecranizare: The Five People You Meet in Heaven (2004)
Nota mea: 9.5/10
Alte recenzii de acelasi autor: Marti cu Morrie

Cei cinci oameni pe care îi întâlneşti în Rai e o carte recomandată de cineva de pe net pe undeva pe net. Nu reuşesc să îl găsesc sau să îmi amintesc de cel care mi-a recomandat-o, dar bănuiesc că a fost o fată şi nu un băiat. Dacă persoana în cauză recunoaşte acest lucru, să ridice mânuţa sus, că vreau să îi mulţumesc. 🙂

Cei cinci oameni pe care îi întâlneşti în Rai este o carte ca un film bun într-o duminică dup-amiază. Şi că tot veni vorba de film, există şi o ecranizare de-a dreptul extraordinară, atât pentru faptul că urmăreşte romanul în cele mai mici detalii, cât şi pentru că Jon Voight este foarte bun în rolul lui Eddie.

La fel ca şi alte scrieri până la ea, cartea îşi propune să ne ofere o variantă a lucrurilor şi mai ales a oamenilor pe care îi întâlneşti pe lumea cealaltă. Cred că este o dorinţă atât de mare a oamenilor să ştie sau să se convingă cumva că acolo sus, după ce inima a încetat să ne mai bată, mai există un fel de continuare. În spiritul acestei idei, Mitch Albom îşi începe povestea cu sfârşitul. Nu al ei, ci al lui Eddie. Eddie este un bătrânel care lucreaza şi trăieşte într-un parc de distracţii aproape de când s-a născut, parcul devenind o parte din el şi el, cum altfel, o parte din parc. Sigur vi s-a întâmplat să mergeţi într-un loc sau o clădire şi un om să fie acolo parcă de la începutul lumii, să îl vedeţi zilnic sau de fiecare dată când mergeţi acolo. Şi să nu puteţi concepe acel loc fără privirea acelui om, fără grija pe care o poartă lucrurilor de care răspunde. Ei, cam aşa e şi Eddie „Întreţinere”, sufletul parcului de distracţii.  Eddie moare datorită unui montagne-russe care are o defecţiune şi rupându-se din ţâţâni, stă să cadă peste o fetiţă. Bătrânul îşi dă seama de pericolul iminent şi ultimul lui gest e să o împingă pe fetiţă pentru a-i salva viaţa.

Mi-a plăcut mult cum scriitorul alternează planurile temporale, purtându-şi cititorii când în ceruri pe lângă Eddie, când pe pământ în trecutul lui, când la parcul de distracţii unde colegii lui îi plâng moartea fulgerătoare.

Nu vreau să vă stric surpriza şi n-o să dezvălui care sunt cei cinci oameni pe care Eddie îi întâlneşte în Rai, pentru că asta e tot farmecul cărţii. O să vă spun însă că nu sunt, aşa cum ne-am aştepta, rude sau prieteni, ci oameni care la un moment dat în viaţă şi-au intersectat drumurile cu ale bătrânului. Ei îi ies în întâmpinare pe rând când ajunge în Rai pentru a-l învăţa câte ceva şi pentru a-l ajuta să înţeleagă anumite lucruri pe care în timpul vieţii nu le-a desluşit. Astfel primul om îl învaţă ca oamenii sunt legaţi într-un anumit fel, chiar dacă numai o fracţiune de secundă, al doilea îi vorbeşte despre sacrificiu şi despre cele mai dificile alegeri care le permit altora să trăiască, al treilea îi spune că furia nu duce la nimic bun, ba dimpotrivă numai la suferinţă pentru toţi cei implicaţi. Al patrulea om îi arată că poţi iubi pe cineva chiar şi după moarte pentru că moartea nu este un stăvilar ce curmă sentimentele, iar cel de-al cincilea om îi dezvăluie rolul pe care Eddie l-a avut în lume.

O carte frumoasă pe care o citeşti pe nerăsuflate, mult mai bună decât cealaltă variantă despre viaţa de după moarte, Un loc plăcut şi numai al lor.

24 Comments

  • Tomata

    @ Bia –> Pentru ca ai pus link. 🙂 Si comentariile cu linkuri intra la comentarii. (protectia anti-spam). Nu cred ca stiu de la tine, pentru ca a fost cineva care mi-a spus expres sa citesc cartea, intr-un comentariu cred. Si nu-l gasesc. 🙂

    @ lori –> Hm… merci de recomandare. O sa o incerc. 🙂

  • JeAnne Dark

    aww, pare interesanta.
    poate o s-o citesc si eu, cand oi avea ragaz cu lecturile obligatorii pentru scoala. (anu 2, litere).
    momentan tre` sa termin Doamna Bovary. Realismu`. :X ah, unul din curentele literare pe care pur si simplu le ador.

  • Darael

    Nu spun nimic despre carte (inca nu am ajuns cu ea in mana), dar filmul merita sa fie urmarit….

    Multumim pentru recomandare.

  • dana

    doamne ce idioata mi s-a parut cartea asta 😀
    bine, celelalte carti ale lui sunt si mai proaste (marti something, inca o zi… )
    nu stiu de ce am citit atatea carti de el, fireste. banuiesc ca pt ca sunt foarte light si in unele perioade prefer sa citesc o carte proasta decat sa … nu pot sa citesc una buna

  • Tomata

    @ JeAnne Dark –> Hehe, stiu cum e cu lecturile obligatorii. 🙂 Poate in vacanta mare. Doamna Bovary e foarte frumoasa, eu am citit-o in liceu si in facultate mi-am reamintit-o, dar din pacate, la realism si clasicim n-am avut o profesoara buna. 🙁

    @ Gloria –> Cum ziceam si la tine, tu ai fost mai generoasa cu detaliile despre cei cinci oameni. 🙂 ma mancau si pe mine degetele, ca de obicei, eu vreau sa spun tot, dar na… dup-aia cine mai citeste, daca io povestesc cu lux de amanunte. 😛

    @ CrissTina –> Cred ca in cazul acestui titlu, filmul completeaza cartea foarte frumos. Mi-au placut amandoua.

    @ Darael –> Merita, dar daca poti citeste-o in engleza, ca cred ca ii mai frumoasa. (m-am apucat si eu de citit in engleza si chiar e bine)

    @ dana –> De ce idioata? Adica na, nu trebuie sa placa tuturor, dar chiar idioata… :-s Asa citesc eu cartile lui Amelie Nothomb… cand n-am timp de ceva mai bun.

  • fleurdulys

    Io cred ca tre’ sa fii extrem de insensibil si cinic ca sa nu-ti placa Mitch Albom. Ok, recunosc, poate ca valoarea literara a cartilor lui se apropie de 0, dar daca pe dana n-a emotionat-o deloc Marti cu Morrie (care apropo, e o chestie reala care i s-a intamplat autorului) probabil ca are o piatra in loc de inima, no offence. 🙂 Am citit si Marti cu Morrie si Inca o zi, si ambele m-au impresionat in mod placut. Probabil ca o sa o citesc si pe asta cand o sa-mi pice in mana.

  • Alina

    Sa citesti si Tuesdays with Morrie, e prima lui carte (cred) si e una din cartile mele favorite. O lectie de viata minunata!

  • dana

    :))
    Deci eu sigur as fi in top 10 cele mai sensibile persoane din ..bucuresti, dc s-ar face unul :)) dar marti cu morrie mi s-a parut siropoasa. (da, stiam ca s-a intamplat sau ca se presupune ca s-a, scria f mare si f in yer face, ce-mi place asta, si la filme la fel, adica dc povestea si calitatea scrierii e.. zero, putem oricand sa bagam replica: inspirata din realitate ca sa sensibilizam masele)
    si mi se pare ca oamenii care sunt pe moarte sau bolnavi sau batrani spun numai tampenii care pot fi de interes doar pt cei care tin la ei, nu si pentru… terti
    mai mult, m-a dezgustat teribil aerul tipului cum ca ce bine ca ai familie ca sa o aduci la capatul puterilor avand grija de tine. orice persoana din lume care a avut vreodata grija de o persoana extrem de bolnava/ pe moarte stie – probabil putini ar recunoaste, ma rog- ca simti cum o iei razna si cum ajungi sa ti se para ca esti o javra doar pt ca.. ai obosit
    eu -desi sper sa .. mor brusc, dar ma rog, toti speram asta si putini chiar.. reusesc :)) – as prefera sa fug sa mor singura undeva, cum fac animalele salbatice- sau ma rog, poate am vazut prea multe filme…- un spital decat sa aduc pe cineva intr-o situatie ca asta. fireste, nu e prea simplu, dc cineva tine la tine n-o sa accepte sa te duca la un spital si asa mai departe, dar macar sa nu spui ca.. slava domnului ca exista familia. cand asta e unul dintre momentele in care e trist ca exista familia, care te iubeste, si tu o supui la un efort supraomenesc.
    adica ai putea sa ai bunul simt sa te intristezi ca s-a ajuns in situatia aia.

    ‘idioata’- din punctul meu de vedere.. pt ca nu mi-au placut ideile. oamenii care conteaza sunt cei care te influenteaza intr-un fel, nu cei care varsa niste suc pe tine si apoi colegul de care esti indragostita iti aduce un servetel si asa se naste o poveste de dragoste

    ok, cred ca m-am cam aprins. mie nu-mi place mitch albom, mi se pare plin de clisee, siropos, mi se pare ca nu spune nimic in prea multe pagini, mi se pare ca propovaduieste niste idei care nu se aplica la lumea care traim, mi se pare ca nu scrie bine, etc

  • Tomata

    @ fleurdulys –> Gata, m-ai convins cu Marti cu Morrie. 🙂

    @ Anne –> 🙂

    @ Alina –> I will. M-ati convins toate.

    @ dana –> Eu cred ca omenii care sunt pe moarte, bolnavi sau batrani au cele mai impresionante povesti si tocmai ele ne fac sa intelegem cat de trecatoare si scurta e viata. Ne fac sa ne gandim la lucruri la care nu mai avem uneori timp sa ne gandim, sau poate la lucruri la care nu ne gandim deloc. Despre dorinta de a muri singur, o cam inteleg pentru ca asa as vrea si eu si stiu cat te poate chinui un om bolnav. Si ideea de a intalni oameni cu care nici macar nu te-ai cunoscut e usor ciudata, dar idioata nu mi se pare. E o varianta, la fel ca multe altele care ni se ofera in literatura, pentru ca, sa nu uitam, literatura e fictiune si imaginatie, si nimeni nu s-a intors inca din morti sa stim cu adevarat cum e dincolo si ce ne asteapta. 🙂
    Nici mie nu-mi place Maestrul si Margareta, asa ca n-o sa arunc cu piatra ca nu-ti place Mitch Albom. 😉

  • dana

    😀
    maestrul si margareta e cartea mea preferata :)))
    ce m-a tradat? :))
    ce tare ar fi sa vorbesc de parca maestrul si margareta e cartea mea preferata, dar banuiesc ca ai zis si tu o carte la intamplare :)))

  • Tomata

    @ dana –> Ha, io am zis de Maestrul si Margareta chiarla intamplare, ca ii o carte celebra si iubita de aproape toata lumea. Numai de mine nu prea. 😀

  • mihai

    Eu am vazut filmul si mi s-a parut foarte dar FOARTE bine facut si, plus de asta, durata lui nu era una “common” ci avea parca peste 2 ore.M-am cufundat foarte adanc in povestea lui Eddie si mi-a placut.

  • Alina

    ce ma bucur ca ai scris despre cartea asta:D am apucat sa vad inceputul din film si mi-a placut foarte mult (dar era cam tarziu asa ca am adormit si nu l-am vazut pe tot). de atunci tot vreau sa-mi iau filmul de pe net ca sa ma uit la el dar acum o sa incerc sa-mi iau intai cartea:D

    offtopic: La multi ani, sa ti se indeplineasca toate dorintele!!

  • Tomata

    @ Alina –> Filmul e foarte frumos si merita sa il vezi. Iar cartea, asa cum am zis… mai bine in engleza, sunt sigura ca e superba.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge