(fara titlu)

Una dintre părerile de rău care mă frustrează cel mai tare e că atunci când am o idee de post, nu pot întotdeauna să o pun pe hârtie sau în draftul blogului. Pentru că fie sunt la lucru, fie sunt pe stradă, în maşină, la semafor, în pat înainte să adorm (şi când moş Ene mă abureşte să adorm, atunci hop şi muza cu ideile). Si deci, până să ajung într-un loc unde să mă pot opri şi să schiţez măcar ideea articolului, toată frumoasa formulare pe care aş fi dat-o ideilor mele… se duce la dracu’. 🙁

Drept pentru care mi-a venit totuşi o idee salvatoare. 😀

Nu prea-mi place să scriu la comandă, nici măcar pe o temă dată, că mă stresează faptul că poate ăla care comandă nu e mulţumit de mine. Aşadar, nu vă cer teme, dar vă cer întrebări.

Întrebaţi-mă orice şi în măsura în care pot şi ştiu să răspund o voi face. Needless to say ca orice întrebare deplasată, nesimţită sau jignitoare va fi total ignorată. Nu sunt tocmai cea mai mare pudibondă, dar contează ambalajul în care împachetaţi întrebarea.

Pe locuri, fiţi gata, întrebaţi. 🙂