Dar dacă s-ar da prezervative în școli?
Disclaimer: acest articol NU face parte din campania Durex, care s-a încheiat săptămâna trecută.
Șocați de întrebare? Intrigați? Indignați? Aprobați?
Am auzit propunerea asta într-un fragment de emisiune de tip can-can. După ce moderatoarea și invitații eu au terminat de discutat despre viața publică și privată a lui Robin Thicke, au ajuns la o dilemă care împărțea americanii în două tabere: este o idee bună ca elevii să aibă acces gratuit și non-stop la prezervative chiar în școli? Dacă nu aveți chef să urmăriți tot clipul, fac un scurt rezumat mai jos, după care dezbatem.
Într-un efort de a preveni sarcinile în rândul adolescenților, în Oregon, sistemul școlar plănuiește să pună prezervative la dispoziția elevilor de generală. Prezevativele au fost cerute chiar de aceștia într-un dialog cu oficialii școlilor. Unii părinți sunt revoltați și scandalizați, dar altii sunt OK cu decizia. În studio, fiecare dintre cei patru își exprimă părerea. Una dintre invitate spune că totul trebuie să înceapă de acasă. Că părinții au responsabilitatea de a vorbi cu copiii lor, de a le explica cum stă treaba cu sexul, de a vorbi deschis despre toate riscurile și implicațiile sexului fără protecție. Că părinții trebuie să fie implicați în viețile copiilor lor și că trebuie să știe ce fac aceștia. Mai spune și că școala susține abstinența, dar în același timp deschide un dialog pentru că unii copii nu se simt în largul lor să vorbească cu părinții despre acest subiect și e bine să aibă acest plan B de a se informa. Moderatoarea propune ca părinții să aibă un cuvânt de spus în această decizie a școlii de a împărți și de a dialoga cu copiii despre prezervative, în timp ce altă invitată aduce în discuție faptul că întregul scop al campaniei ar putea avea de suferit dacă școala ar anunța părinții că odraslele au cerut prezervative. Copiii nu s-ar mai deschide acestei inițiative și totul ar fi în zadar, dacă părinții ar putea afla. „Dacă le-ai putea cere părinților prezervative, nu ai mai fi nevoit să ceri de la școala”, spune singurul domn de la masă. Moderatoarea intervine și se declară insultată dacă cei de la școală știu mai multe despre copilul ei decât ea. (La capitolul ăsta, aș spune că ea greșește undeva, dacă asta e situația). Concluzia generală e că informarea e crucială și că elevii de generală trebuie să vorbească cu cineva, de preferat cu părinții, pentru ca sarcinile și bolile cu transmisie sexuală să nu mai apară atât de frecvent la vârste fragede.
Cam asta a fost discuția lor și pentru că de foarte multe ori mă trezesc gândindu-mă la cum mi-aș educa copiii, sunt de acord că totul trebuie să înceapă de acasă. Că părinții trebuie să vorbească cu copiii despre orice, despre toate pericolele și despre toate posibilitățile de protecție, nu numai în ceea ce privește sexul. Iar dacă în școli s-ar hotărî împărțirea de prezervative, aș privi cu ochi buni inițiativa. Nu înseamnă că școala instigă la preacurvie, ci că dacă tot ai de gând să guști din plăcere, măcar fă-o responsabil.
Voi ce părere aveți?
16 Comments
cotos
Evident ca sunt de acord. Cu siguranta s-ar mai domoli si la noi numarul tinerelor mamici. Dar bineinteles ca nu se va intamplat asa ceva in Romania, cel putin nu in urmatorii 20 de ani.
ioana
Dar ce ar fi sa se domoleasca nr taticilor de la noi?! HA?!? Mamica nu face singura copilasul, il face cu taticul chiar daca societatea o acuza in proportie de 90% pe ea. Sexul e in doi, nu doar o “mammica” si deshtul ei.
Inca o chestie, nu suntem noi varful in europa la nasteri in randul adolescentelor. Sa nu ne mai punem kkt singuri in cap!
Ruxy
Eu nu sunt de acord cu asta, scoala e scoala, viata personala e viata personala. Educatia nu se face prin oferirea de prezervative elevilor. De la scoala nu primesti caiete si carti si primesti prezervative? E absurd. Educatia primara se face acasa, iar mai departe fiecare se auto-educa si hotaraste singur ce e bine si ce e rau pentru el. Nu trebuie sa primesti ceva degeaba ca sa realizezi ca e folositor. Plus ca in viata nimic nu este gratis.
Milina
E pacat ca educatia sexuala se rezuma doar la pericolele sexului, nu si la partea lui frumoasa: intimitate, cum sa oferi placere, cum sa te descoperi dpv sexual, cum sa te accepti pe tine si pe ceilalti (ma refer aici nu numai la alte orientari sexuale, ci si la alte tipuri de relatii, cum ar fi relatiile deschise, swinging, etc), cum sa comunici cu partenerul.
A trebuit sa ajung la varsta de mai mult de 30 ani ca sa invat chestiile astea, in special dupa ce am citit editorialele lui Dan Savage (http://www.thestranger.com/seattle/SavageLove?archives=all) si discutiile de pe reddit.com/r/sex
Loredana
Păi, școala generală înseamnă sub 14 ani… :(( Oricât de open mind aș vrea să fiu, mi se pare un pic prea repede! La vârsta aia încă ar trebui să copilărească, nu să facă sex! Da, aș fi pentru educația sexuală în școli… să fie ore despre responsabilizare, despre sănătatea sexuală, despre impact, urmări, etc… dar, prezervativele ar putea să-i aștepte la liceu, dacă chiar e musai. Altfel, cred că o educație sănătoasă în privința asta, ar duce la mult mai puține cazuri cu urmări aiurea…
silvia
Din păcate, mult prea mulți părinți consideră sexul ceva murdar și rușinos, iar a vorbi despre asta cu ai lor copii e prea mult pentru ei. În plus, ar fi ideal să înceapă de acasă educația, dar cred că sunt părinți care nici acum nu știu prea bine cum merge treaba 🙁
Noi ne avem pe noi în vedere, oameni educați din mediul urban, dar uităm că nu suntem doar noi pe lume. Și chiar și așa, cunosc oameni de vârsta mea care consideră sexul murdar și care nu prea cred că ar fi deschiși cu progeniturile lor cu privire la asta.
Cronicarul
Pe vremea mea, in generala, ne miram daca vedeam o fata cu sânii dezvoltati. Nici nu aveai cu cine face sex. Acum e altceva, tinerii se dezvolta mult mai repede.
Consider totusi ca e prea devreme sa faca sex pe la 13-14 ani. Sunt cazuri cand la aceasta varsta unele fete au devenit mamici, dar sunt cazuri izolate, de regula in mediul rural, unde saracia, prostia si lipsa civilizatiei sunt la ele acasa. O fata care are internet, citeste reviste, bloguri, are preocupari extrascolare, cu siguranta nu va face sex la 13 ani, daramite sa mai ramana insarcinata.
La liceu da, sunt de acord cu distributia de prezervative, deja vorbim de varste de 17-18 ani unde sexul e o activitate oarecum normala. Cati liceeni se mai duc la facultati, virgini? Putini.
Adelina Popa
Multi adolescenti isi incep viata sexuala si din curiozitate, dar si doar din simplul fapt ca e interzis si e un subect tabu. Daca s-ar discuta in scoli si nu ar mai fi ,,un lucru periculos din care toti vor sa guste”, sunt sigura ca situatia s-ar imbunatati.
Ela
M-am bucurat sa citesc un studiu care arata ca numarul adolescentelor care devin mamici e mai mic in noile generatii. Varsta la care americanii isi incep viata sexuala e in medie de 17 ani, mai tarziu decat generatiile de dinainte. Iar adolescentii activi sexual sunt in jur de 30%, la fel, mai putini decat inainte.
Cred ca asta se intampla datorita accesului la informatie, programelor de educatie sexuala din scoli, parintilor care vin dintr-o generatie mai putin prinsa in traditii si prejudecati.. Asa ca sper sa treaca propunerea si adolescentii sa fie ajutati si cu protectie.
Sa nu se inteleaga ca mi se pare gresit sa faci sex mai devreme de 17 ani, media e medie, unii vor astepta cu sau fara intentie pana la 20 de ani actul sexual, in timp ce altii vor incepe mai devreme. Corpul uman intra in adolescenta la 11 ani – 12 ani asa ca e o idee buna sa se ofere protectie si multe informatii despre sex inca din generala.
lala
Sunt de acord cu educatia sexuala in scoli, dar cred ca e putin cam devreme sa se ofere protectie inca din generala, parerea mea.
liliana
statistic, citeam pe undeva, la noi în ţară, viaţa sexuală începe în preajma vârstei de 12 ani. sunt de acord că e o cifră, doar o cifră, dar înclin să cred că este reală aşa că sunt de acord cu această distribuire în şcoli a prezervativelor plus ore de educaţie sexuală în programa şcolară (ceea ce acum nu se întâmplă). este adevărat că prima responsabilitate revine părinţilor doar că, oricât de deschis la minte ai fi ca părinte, copii au reţineri, uneori, mai ales în probleme delicate aşa că ar fi bine să aibă acces la o metodă de protecţie. ne place sau nu este o realitate. copii de azi au acces nelimitat la informaţii de tot felul aşa că e mai bine să fii sincer cu ei decât să le pui interdicţii.
Zana Noptii
Daca nu s-ar oferi prezervative in scoli nu inseamna automat ca copiii nu si-ar incepe viata sexuala devreme. Este o problema care exista si decat sa o ignoram si sa traim cu impresia ca nu exista, mai bine oferim prezervative in scoala. Asta nu afecteaza in niciun fel educatia primita acasa sau comportamentul copiilor.
Stefan
Haide-ti va rog sa fim realisti, sunt persoane care inca pot rezista pana sa fie majori si poate si cateva ani dupa, asa ca problema nu e folosirea prezevativului ci a mentalitati nu tine de grup ci de fiecare persoana in parte…
Nicolae Ivanciu
…ar câștiga licitația tot o firma a vrunui politician iar prezervativele ar de o calitate mai proasta decât laptele ala fermentat cu cornurile mucegaite.
Deci dacă s-ar da prezervative în școli tot nu le-ar folosi nimeni!
Pingback:
Hypher
Câte dintre comentatoarele sau comentatorii ce au postat la acest articol şi-au început viaţa sexuală până la vârsta de 16-17 ani?
Sincer…
Ipocrizia unei asemenea abordări pur şi simplu frizează orice este frumos şi intim între doi oameni, orice bun-simţ – în cea mai simplă şi minimă implicare a umanităţii.
Da, de acord, este normală abordarea temei, dar nu în şcoală. Nu la cei 13-14 ani. Nu vei face decât să abaţi atenţia către subiect. Atenţie care ar trebui să fie orientată de familie şi dascăli către altceva. Către dtudi, învăţat, ştiinţele exacte sau umane. Spre călăuzirea copilului către viitorul său. Nu către sex, fie el şi protejat.
Câţi dintre cei care au scris aici au avut discuţii referitoare la sex cu copiii lor de 13-14 ani, prin care să le explice ce-şi-cum? Câţi tatţi au vorbit cu fii lor explicându-le în mod detaliat sau voalat, mă rog, cum e cu introducerea penisului în vaginul fetei şi obţinerea de orgasm. Şi câte mame au discutat cu fiicele lor despre acelaşi subiect? Despre igiena minimă în context? Despre prevenirea unei sarcini nedorite sau despre BTS-uri? Despre responsabilităţi şi implicare. Despre altfel decât e la animalele reproducătoare… Căci nu-i aşa, noi suntem oameni. Avem minte, inimă, literatură şi idei multe de celke mai multe ori fixe în referinţa sexului… Vezi ziarele, tabloidele, revistele glossy etc., unde nu e dată ediţie printată, sau publicată pe Internet să nu primim tot felul de sfaturi “despre” şi ce să facem în/ lângă/ pat, cu detalii şi exemplificări din cele mai anoste. Căci nu e nimic mai presus de Kamasutra şi de plăcerea divină ce izvorăşte din vintre.
Şi dacă aţi avut asemenea discuţii, pe care copii le-au înţeles corect şi fără dubiu, cum “aţi vorbit deschis”, “cum aţi comunicat” subiectul? Cum i-aţi exemplificat copilului Dvs. binele vs. răul? Igiena vs. pericolul murdăriei şi bolile de segment? Cum i-aţi făcut să deosebească “binele de rău” şi extremele acestor abordări? Căci – chiar în cazul în care aţi încercat abordarea – nu cred că noţiunile au fost înţelese sau au fost “absorbite” ad-integrum sine die.
Eu recunosc. Nu am abordat niciodată acest subiect, cu nici unul din copii mei. Am aşteptat să ajungă la o vârstă apropieată de maturitatera conştientizării de sine, decizionale, să guste din paharul dulce sau de amar al vieţii la început de drum, trecând prin perioadele atâtde frumoase şi unice ale adolescenţei, prin iubiri şi prin dezamăgiri, prin fiorul primului sărut, prin temerea primei tingeri gingaşe a mâinii, prin căldura unei plimbări în parc…. Prin toto ceea ce nouă – părinţilor – ne-a fost dăruit atunci când am avut vârsta lor. Atunci când primul impuls nu a fost sexul – deşi eram curioşi – ci fiorul primei iubiuri, a primului sărut, a primei legături caracterizate de intimitate sufletească.
Însă, pe parcursul vieţii lor până la atingerea vârstei “critice” – să zicem – am creat toate premizele “conducerii preventive”, a cultivării, a puterii lor de selecţie şi de înţelegere, de abordare a subiectului la momentul oportun, fără a închide “porţile” dialoguilui, atunci când va fi necesar.
Milina scria ca până la 30 de ani nu a ştiut nimic despre… Noroc cu Internetul… Păi aş putea să o întreb sincer cum a rezistat până la vârsta de 30 ani “fără călăuzire”?
Iar noi, ceilalţi, mai “purii” aşa, cum am rezistat până mai încolo, ca vârstă – mă refer, până să apucăm să ne dumirim despre ce este vorba în propoziţie.
Prezervative în şcoli? O utopie mai mare nu mi-a fost dat să aud/ citesc! Cum Doamne iartă-mă, îmi trimit copilul la şcoală să înveţe să citescă şi să scrie, să socotească, matematică, limbă şi literatură, să înţeleagă istoria, geografia, biologia, chimnia, fizica, educaţia civică, să facă sport, limbi străine, să aibe minte sănătoasă în corp sănătos şi să-şi poată cultiva discernământul alegerii şi a responsabilităţii acestor hotărâri, să poată să aleagă măcar începutul căii lui prin viaţă, ia el să primească gratuit prezervative, şi “să scape” către viaţa atât de dulce a vedetelor televizionizate actuale, a căror singur merit este că – probabil – mamele şi taţii lor le-au deschis mintea încă din şcoală înspre “scăparea de sărăcie” pe baze concrete de orgasm. Al celor plătitori, nu al lor, cu siguranţă!
Dar ce poţi să ceri de la o societate sex-orientată, ce provoacă permanent orice temă către sex şi abordarea sexuală a oricăror probleme de viaţă sau de viitor? Sau nu credeţi că este aşa?