La Castelul Corvinilor |

Ieri am avut ocazia să mă mândresc că sunt româncă şi să îmi pară rău de acelaşi lucru. Da’ pentru că nu sunt o negativistă n-o să vă vorbesc despre al doilea decât la *. Am multe de povestit, deci nu mă lungesc cu vorbărie aiurea că şi-aşa ştiu că o să vă uitaţi numai la poze. 😛

După ce am lansat invitaţia pe blog, la schimb de cărţi sau la telefon, câţiva au ridicat mânuţa mai repede şi ne-am strâns o maşina de excursionişti. Îmi pare rău că au rămas pe dinafara mulţi care ar fi vrut să vina, dar n-au avut cu ce. Sper că tura următoare să nu mai avem problema asta. Pe Alina am agăţat-o la schimb de cărţi, pe Horia din comentarii (a fost primul care a zis că vine sigur), pe Andrea de la lucru şi pe Iubi din viata conjugala. 😛 Ne-am suit in micuţa Polo şi spre Lipova ţi-e drumul. La indicaţiile paternale nu puteam face de capul meu, aşa că in jur de vreo 10-15km maşinuţa mea a cam avut de suferit şi pasagerii l-au suspectat pe taică-miu că ar avea ceva cu mine de m-a trimis pe-acolo. ;)) Apropos de drum, Valea Mureşului e superbă, are o şosea de iţi vine să te dai cu rolele pe ea. 😀

Am ajuns la Hunedoara fără să ne rătăcim, am parcat in curtea castelului, am mângâiat câinii „imperiali” de primprejur şi mai departe despre el va povestesc pozele (astea de pe blog şi încă şi mai multe pe picasa):

Partea a doua a excursiei s-a consumat in Deva:

unde ne-am întâlnit cu Denisuca şi cu VisUrat. Cam de vreo 2 anişori de când am blogul „o ştiam” pe Denisa şi cam tot de pe atunci ne-am tot promis că facem cumva să ne vedem. Ei bine, timpul a curs, s-au întâmplat multe intre timp şi n-am mai apucat. Era clar că ocazia asta nu trebuia ratată. 🙂 Ne-am întâlnit la o pizzerie – Napoli (care by the way are o mâncare fooooarte bună), am stat puţin la small talk până am terminat şi dup-aia ne-am îndreptat spre Ulpia (Shopping Center?). Staţi că încă nu plecăm de la masă. 🙂 Denisuca e exact aşa cum mă aşteptam, exact aşa de simpla şi de friendly cum e pe mess şi pe blog. Şi ce-am mai remarcat, da’ n-am vrut să îi spun live, e vocea ei. 😛 E ciudat cum te obişnuieşti cu chipul unui om când îl vezi in poze, l-ai recunoaşte oriunde, şi când îi ataşezi o voce, parcă e cu totul altă persoană. Denisuca are o voce caldă, de copil, drăgălaşă, parcă tot timpul cere să fie drăgălit. 🙂 Şi aşa drăguţă cum vă zic că e, mi-a făcut nişte cercei in forma de tomate, simpatici foc şi foarte originali pentru că tomatele sunt semi-coapte, poate puţin acrişoare dacă ar fi adevărate. 😛 Exact pe gustul meu. Aaaa, şi am mai primit şi o brăţară cu o buburuză, la fel de frumoasă ca şi cerceii. Toate handmade by Denisa. 🙂

Iniţial planurile cred că erau că Denisa să vina singura la întâlnire, dar intre timp, pentru că noi am mai întârziat pe la castel, timpul i-a permis şi lui Sebi să o însoţească. Ok, recunosc: am avut emoţii, pentru că dirijata de ce ştiam de prin blogosferă mă aşteptam să întâlnesc un alt fel de om. Cu toate că Denisa îmi vorbise despre el în cei mai frumoşi termeni. Vis Urat nu e nici pe departe atât de fioros cum credeam eu. 😀 Rade mult, glumeşte, spune bancuri, povesteşte despre orice şi in special la categoria blogging am aflat nişte chestii de la el. Cel mai important: cum să stau chill când vine vorba de bani din blogging, cum să acţionez şi cât tre’ să aştept. ;)) Dup-aia am mai aflat de un sport de care habar n-aveam: airsoft (Sebi e foarte pasionat de el). Cred că dacă n-aţi fost in armată, e ocazia ideală să aflaţi cum e.

Mi-a plăcut mult să stau de vorba cu ei, nu m-as mai fi dat dusă, dar la gândul că ne aşteptau 3 ore de mers cu maşina, a trebuit să ne despărţim. Acuma eu sper să vina şi ei cât mai curând in Timişoara, nu de alta, da’ să le prezentam mall-ul ăsta care îşi va cere autonomia şi motocicliştii care sunt ca ţânţarii pe-aici. :)))
Aaah, mii de scuze: l-am cunoscut şi pe Dan Terteci, care a fost şoferul Denisei, fără de care această întâlnire n-ar fi fost posibila. 🙂

_____________________________________________________________

* În Arad am încercat la 4 benzinarii să mergem la toaletă şi n-am putut din cauza condiţiilor. 🙁

22 Comments

richie

12.04.2009 at 14:11 Reply

Felicitari pentru excursie. Castelul arata asa cum il stiam, acu pot sincer sa-it spun ca avem poze la fel :)). Sper ca n-ati urcat la cetatea Devei fara mine ca atunci chiar ma zgarii pe ochi.

Horia Dragomir

12.04.2009 at 14:34 Reply

Frumos conturat si multumesc pentru tot, mai facem.

Richie, o buna perioada de acum inainte nu se va merge la cetatea din Deva: e in renovare.

razvan

12.04.2009 at 16:30 Reply

sper ca v-ati distrat si ca v-ati bucurat de miscare, desi vremea a fost cam nasola, sper ca nu va prins ploaia ( asa cum am patit eu) ….

ambasadoarea

12.04.2009 at 18:26 Reply

Bai, da’ cat de frumooossss poate sa fie acasa la Corvini… de vis 😉 Oricum, planuiesc un tur al tarii si-o sa ma razbun atunci 😀

Nasul

12.04.2009 at 19:38 Reply

Prin Lipova ati trecut?

Horia Dragomir

12.04.2009 at 20:29 Reply

Nasule, prin Lipova am luat-o, direct din Timisoara, si nu recomandam drumul decat daca esti inzestrat cu o masina de teren.
La intoarcere, prin Arad, a fost mai lung dar mult mai rapid si mai relaxant.

Dianora

12.04.2009 at 23:19 Reply

Ce ma bucur ca te-ai simti bine! Mi-ar fi placut la nebunie sa fiu acolo sa va cunosc si eu pe toti, “voi astia mari” ;)). Dar la vara in mod sigur vin sa va cunosc undeva. Cat despre poze tare faine! 😀 Si.. am vazut si un aparat pe acolo.. hub huba :X

Răzvan

13.04.2009 at 00:26 Reply

Io mor oleac de ciudă, da nu-i bai, c-o prind pe următoarea. Bine c-a făcut lumea poze că aşa simt că n-am pierdut nimic 😀

Tomata

13.04.2009 at 08:38 Reply

@ Richie –> N-am urcat pana la cetate ca e in renovare, dart imp am fi avut. 🙂

@ Horia –> 😉 Ma bucur ca ti-a placut.

@ razvan –> Daaa ne-a placut mult. 🙂 Miscare n-am facut noi nu stiu cata, avand in vedere ca mai mult am stat pe scaun la un pahar de vorba. 🙂 Ploaia ne-a speriat putin, dar dupa urmele pe care le-a lasat pe masina, se pare ca n-a fost prea multa.

@ ambasadoarea –> Ehehe, si cate alte obiective mai avem in tara asta… Pacat ca nu stie nimeni cum sa le puna in valoare. Si castelul era cica in renovare, da’ se prea poate sa tot fie asa mult timp de-acum inainte.

@ Nasul –> Da, pe-acolo. Groaznic drum. 🙁

@ Dianora –> Maaai, nu zi asa. 😳 Eu ma bucur ca i-am cunoscut in sfarsit si daca as avea ocazia m-as intalni cu toata lumea de pe net pe care o citesc sau care ma citeste. Si cu siguranta o sa ajungem sa ne cunoastem si noi, ca doar mijlocuri de drum sunt multe. 🙂

@ Razvan –> Si mie imi pare rau ca n-ai apucat, si chiar mi-ar placea sa fim cat mai multi cand mergem undeva. Sa speram ca data viitoare se gasesc mai multi soferi. 🙂

Nasul

13.04.2009 at 08:48 Reply

@tomata
Vor asfalta drumul Tm-Lipova, dar mai e mult până atunci şi continuăm să ne rupem maşinile

alina

13.04.2009 at 13:42 Reply

Data viitoare noi fetele ne luam conuri (http://www.urinelle.eu/) si facem pisu din picioare unde vrem noi 😀

Doru Oprisan

13.04.2009 at 15:06 Reply

Nice ! L-am vazut si eu anul trecut pentru prima data.

Dan Terteci

13.04.2009 at 20:47 Reply

😉 Multumesc! 🙂

Tomata

14.04.2009 at 20:28 Reply

@ Nasul –> Pf… daca il asfalteaza la fel ca pe ala de la Lugoj… vai de masinile noastre.

@ alina –> :))) Am mai auzit de-astea.

@ Doru –> M-as mai duce sa il vad atunci cand il termina de renovat. Cine stie peste cati ani.

@ Dan –> Cu placere. Si la multi ani. 🙂