Trufandale blogosferice
Ma bate gandul de multa vreme sa scriu un post despre anumite bloguri, insa uite ca tot am amanat pana i-a venit randul. Cateodata, imi place sa fac liste, topuri, statistici si asta pentru ca imi place sa clasez lucruririle. E una dintre obsesiile mele, daca va amintiti.
Asa ca, dupa ce am inventariat care e cea mai folosita tema pe blogspot (intre timp am mai descoperit multe bloguri care o folosesc), dupa ce am vazut care sunt blogurile rosii de pe la noi, m-am pus sa caut fructe si legume. Eu insami, fiind o leguma, m-am gandit sa adun in cos, alaturi de mine, alte trufandale blogosferice. N-am gasit prea multe, dar astept cu mare interes propunerile voastre, caracterizarile proprietarilor, asemanari si deosebiri intre om si leguma.
Vorbind despre „mine”, am citit intr-o carte ca „rosiile sunt neasemuite datorita echilibrului placut dintre continutul lor de zahar si aciditate, fiind astfel printre putinele fructe care se pot consuma sarate”, as putea zice ca e destul de adevarat. Ma caracterizeaza si dulceata si aciditatea. 😀
Apoi, despre o ciupercutza, va spun ca o caracterizeaza umorul, buna dispozitie si inaltimea redusa. 😛
Despre niste cirese, n-as sti prea multe sa va spun pentru ca inca nu le cunosc personal, insa pun ramasag ca daca ciresele din pomi ar putea vorbi, asemenea lor ar face-o. Sau poate ar depana amintiri din copilarie.
Avem o zmeura familista ce se hraneste cu cultura, merge la concerte, citeste si are un puiut despre care vorbeste des. 🙂
Citricele sunt reprezentate de o lamaie, pe care n-am avut ragazul sa o citesc indeajuns de des, dar sper ca timpul sa imi permita sa o cunosc mai bine sa va pot spune ceva despre ea. Daca eu nu pot, nu inseamna ca nici voi nu puteti, asa ca astept laude. 🙂
Mai avem o fata cu portocale, tot din categoria citrice, pe care la fel, n-am ajuns sa o cunosc nici macar prin scris, din simplul motiv ca doar recent i-am descoperit blogul.
Sa incheiem cu fructele, de pe un site de statistici (nu-mi aduc aminte daca era trafic.ro sau zelist) am descoperit o lebenitza, care e primul baiat ce foloseste un nume de fruct.
Un alt baiat, ardei de meserie, si-a transformat numele pentru a da un titlu blogului sau.
Pentru ca pumpkin e un nume de alint, dar in acelasi timp un fruct, domnisoara ce se ascunde in spatele lui e creatoare de bijuterii din fimo (daca nu ma insel).
Si ca sa punem capat acestui desfrau culinar, incheiem cu o salatsica. 🙂
Care mai aveti ceva de adaugat, poftiti de aduceti si sa purcedem la masa.
Tare faine idei ai câteodată 🙂 Eu nu prea am ce inventaria :))
cum sa uiti de verze?? :)) verzele nu sunt legume? :)) aa am trimis pe sora=mea Copilul divin de Bruckner si ii spun sa i-o dea lui radu. am auzit ca este schimb de carti duminica si poti sa o iei 🙂
nici prin cap nu mi-a trecut cate fructe si legume sunt prin blogosfera.
multumesc de mentionare
Esti o dulceata de tomata. 🙂
tomato, cireasa este foarte multumita de asa post, in care e pusa in acelasi cos dulce cu alte rubedenii:)
sa dam lucrurile pe fata, sa vedem cine suntem.
Incantata de cunostinta, tomata draga 🙂
da, ma bucur ca avem atatea vitamine printre noi
iar ciresele si portocalele te saluta 🙂
o idee foarte faina, draga Tomata. Si eu m’am gandit la ceva care aduce oarecum, de departe, a ceea ce ai facut tu aici (inventarul numelor de bloggeri), dar n’are a face. Este inca in plan embrionar, dar te am in vedere pt. un “interviu” 🙂
@ DeMaio –> Ehehe… mai am cateva posturi de-astea in drafturi. Nu le epuizez pe toate deodata. 🙂
@ andreea –> Dear, n-am uitat, insa crieteriul pe care am incropit lista asta e ca leguma sau fructul sa fie in linkul blogului. Voi sunteti verze doar in titlu. 🙂
Merci de carte, o sa sar pe ea la schimb. Pacat ca voi n-ajungeti. Flavia imi promisese Jurnalul lui Anne Frank. 🙁
@ zmeura –> Eee, uite ca suntem multe. 🙂
@ Andrei Craitoiu –> 😳 Asa zice si cartea aia. 😛
@ another cherry –> Mie imi place ca vorbesti despre tine la persoana a treia si ma amuz tare cand iti citesc posturile. 🙂
@ Gia –> Bine-ai venit pe la mine, si sper sa te vizitez mai des ca avem cel putin un lucru in comun: cartile. 🙂
@ Barbie –> Mai, n-am priceput mai nimic din ce ai zis, ca ai avut grija sa ma bagi in ceata, dar astept cu nerabdare sa vad ce idee ti-a venit. 🙂
Domne, in viata tre sa stii sa’i mai bagi si pe altii in ceata, ca altfel te baga ei pe tine :)) Asta ca sa se desprinda si o morala din ce’am indrugat eu acolo 🙂
Ce fain, nici nu stiam! Chiar e o idee faina postul asta.. ma duc acu in vizita si la ceilalti “frati” ai tai de familie “legumifera” ;)) 😀
Foarte misto!Alintul meu nu face parte din blogosfera insa e tot fruct:) Prietenii imi spun Capsunica.Te pup
@ Barbie –> Cum am zis, astept. :))
@ Dianora –> 🙂 Legumele astea vorbitoare sunt tare simpatice.
@ laura –> Aaa, capshunica foloseam si eu ca id pentru Skype. ;))
nu vreau sa fac reclama, dar merita sa te acresti cu lamaia, de cate ori ai ocazia… de cele mai multe ori iti lasa un uc totul alt fel de gust, mult mai placut. 😉
e unul din blogurile mele de suflet… poate pentru ca este croit exact pe masura si gustul meu.
@ carlitos –> Si mie imi place, desi o citesc de prea putin timp. N-am apucat inca sa comentez, si oricum am tracul ala de care iti ziceam. 😳
Multumesc frumos pentru adaugare. Da, interesant ca suntem atatea “trufandale”, si ma gandesc ca merita sa ma infrupt din fiecare dintre voi. 😀