Tu ce motive ai?
Pentru ca unul dintre obiectivele nescrise ale ONG-ului bloggerilor de Timisoara este promovarea blogului si in randul celor care nu vor, nu le place, nu au chef, nu au rabdare sa se tina de unul, m-am gandit sa va intreb pe voi, cititori non-bloggeri ai posturilor mele (si nu numai) ce va motiveaza, ce va place si ce va aduce inapoi pe site-uri de gen. Eu una, daca nu as fi avut unul cred ca nu as fi ajuns sa citesc ce scriu altii, nu stiu de ce. Poate si pentru ca n-as fi stiut de ele. Asa ca raspunsul numai de la voi poate veni. Si ii rog si pe cei timizi, care nu comenteaza de obicei sa ma ajute sa inteleg, si de ce nu, sa putem sa ii mobilizam si pe altii, care nici macar nu stiu ce ascund aceste jurnale publice.
Cred ca sunt in masura sa iti raspund, pentru ca inainte sa imifac blog si eu citeam blogurile altora si cunosc persoane care le citesc dar nu vor sa-si faca.
Motive pentru care multa lume nu-si face blog:
– Teama de esec
– Placerea “lecturarii” dar lipsa de inspiratie in “scriere”
– Lipsa timpului
Cunosc si eu oameni care citesc bloguri, dar care nu-si fac. Si cred ca motivele sunt sunt aceleasi pentru care unii oameni citesc carti dar refuza sa scrie, sau asculta muzica dar refuza sa compuna ei insisi ceva. Nu le vine.
Desi comparatia cu literatura si muzica e fortata, bloggingul mi se pare mult prea departe de ideea de arta.
Imi place sa vad fara sa fiu vazuta, sa ascult fara sa vorbesc. Imi place sa vad ce gandesc oamenii fara ca ei sa stie ce gandesc eu. Ca sa-ti asterni sufletul pe un afis ai nevoie de o doza de exhibitionism. Nu il am. Deloc. Sau foarte mult curaj?:)
@ Dia – Sau poate te caracterizeaza o introversie accentuata.
@Tomata: Am avut un prieten care a vrut sa-si faca blog dar dupa ce a asistat la cateva “porcaieli” prin zona blogosferei si la doua meciuri aprige (Ciutacu-Zoso si Andressa-Vis Urat/Arhi), a zis ca el prefera totusi meciurile de pe stadionul Dinamo, acolo or fi injuraturi de mama, morti si gura, dar macar il vede si pe “Clau-Gol” 😀
@Puisorul: ai dreptate, in general vorbind blogurile nu sunt ce ar trebui sa fie. Dar am gasit vreo cateva “jurnale online” care erau, crede-ma, literatura pura, pustii aia – caci niste pusti erau – fiind extrem de talentati. Pacat ca nu li se acorda pretuirea cuvenita. Si aici, ca si in Romania in general, ies in evidenta cei care au debit mai mare la injuraturi cu “p… mea” sau care incearca sa socheze cu orice chip, pe considerentul, verificat la acest popor otevisto-manelist, ca tot ce e strident atrage iar p… si poalele date peste cap sunt garantia unui trafic maxim.
eu citesc blogguri fara sa mai am unul…am avut cateva zile dar l`am sters..si asta dintr`un singur motiv…nu aveam destul timp. Citesc blogul tau pentru ca imi place cum alegi subiectele si cum le scrii. Un alt lucru este ca atunci cand nu mai ai chef de problemele mele gasesc un refugiu in ce scriu alti. Astept sa am destul timp sa ma pot gandi la subiecte bune si sa reusesc sa le si scriu si poate imi voi face si eu din nou blog pana atunci va citesc pe o parte dintre voi cu placere.
Imi pare rau, am fost o acritura:(. Eram la birou, obosita si satula de oameni. Chiar imi place blogul tau, abia astept sa gasesc o pauza ca sa citesc ce ai mai scris. E o evadare din cotidianul meu. Ma joc putin in al tau:P
Uneori de plictiseala (fie n-am ce face, fie n-am chef sa fac ce trebuie), altadata din curiozitate (asta cand nu vrei sa-mi faci un rezumat live), dar intotdeauna de drag si cu placere 🙂
Tu! Si modul in care iti expui gandurile!
Fac parte din categoria celor timizi, e prima oara cand fac un comentariu. Motivul pentru care revin aproape zilnic? Imi place foarte mult cum scrii, cum scriu si altii… De multe ori devin mai optimista cand va citesc.
de cate ori gasesc ceva interesant de citit pe la voi, simt ca nu mi-a trecut timpul de pomana.
sunt dependeta de blog. nu de scris cat de citit. nu imi pierd timpul citindu-te pe tine sau altii. contezaza ceea ce scrii.
@ bloodie –> Sunt bune motivele pe care le-ai prezentat, sper ca macar unii dintre cititorii de bloguri care nu indraznesc sa scrie, sa incerce macar.
@ Puisorul cufurit –> Blogging-ul poate lua forma artei, si nu numai in ceea ce priveste scriitura. Cred ca si ca pictor sau ca sculptor te poti folosi de blog pentru a-ti promova lucrarile. Dar imi place comparatia pe care ai facut-o cu literatura. 🙂
@ Dia –> Sa stii ca exact cuvantul „exhibitionism” l-as fi ales si eu. „Curaj” mi se pare mult spus. Asta cand vorbim despre blogurile personale cu un autor care isi asuma ceea ce spune. Cand te ascunzi dupa anonimat, sau dupa o identitate pe care n-o cunoaste nimeni in viata reala, dupa ideea: „aici pot sa fac ce vreau, ca si asa nu ma cunoaste nimeni” cred ca avem de-a face un pic cu fictiunea (repet, in cazul blogurilor personale). Asa ca poti oricand sa alegi orice varianta: de a fi tu sau altcineva pe internet. 🙂
N-ai fost o acritura, chiar mi-a placut comentariul. Pacat ca nu comentezi mai des. 😉
@ Scaevola –> Ar fi si asta un motiv, daca ti-ar pasa de ceea ce se intampla in alte ograzi, sau daca le lasi sa te afecteze. De exemplu pe mine nu ma caracterizeaza scandalurile din blogosfera. Ma deranjeaza daca se ia careva de mine sau de blogul meu, dar incerc pe cat posibil sa nu ii dau atentie si sa il las sa vorbeasca de unul singur pentru ca functionez pe principiul: „nu iti place, schimbi programul”.
Apreciez cenzurarea cuvintelor obscene. 😛
@ Denisa –> 🙁 Imi pare rau sa aud ca deja l-ai sters. As fi vrut sa citesc mai multe lucruri despre tine. Ma bucur sa aud ca iti plac subiectele pe care le aleg pentru ca de multe ori ma cam framanta ideea ca nu sunt interesante sau ca nu le citeste nimeni pentru ca sunt fie prea lungi, fie prea incurcate.
@ ashblonde –> 🙂 Cam rar iti fac rezumate live, pentru ca mi-e mai usor sa te chem la mine la comp sa il citesti, sau sa te pun pe tine in pauza. 😛 Da’ multumesc pentru toate datile cand comentezi.
@ teo.georgescu –> Acuma iara rosesc, si numai ce mi-a trecut raceala. 😀 Multumesc. :*
@ tomatacuscufita –> In primul rand, e cam ciudat sa raspund cuiva care se foloseste de „brand”-ul meu, dar acuma inchid ochii. 🙂 Si ma bucura de fiecare data cand cineva iese din anonimat pentru a-si face simtita prezenta. E foarte importanta treaba asta pentru bloggeri. Si cand imi spui ca devii si mai optimista cand il citesti, inseamna ca blogul asta a realizat mai mult decat si-a propus. Sper sa nu fie si ultima data cand comentezi. 😉
@ anna –> 🙂 Wow, asta e foarte frumos.
@ Maria –> As vrea si eu sa fiu dependenta de citit bloguri. Din pacate timpul si alte chestii nu prea imi permit sa ma bucur de placerea asta. Multumesc pentru cuvintele frumoase.
Mi-a placut ce am vazut si pe urma ce am citit.
Imi place curajul cu care incurajezi omul , calmul de care dai dovada , abilitatea de a transforma in mintea noastra scrisul tau intr-o poveste.
Ai darul de a ridica omul cazut .
Am ajuns aici din intamplare , imediat dupa cea mai proasta zi a mea … cshark day
M-am sculat , am plecat , m-am operat … a trecut dar in mine inca ramane ura sa vad cum nici in cei de langa mine ,cei care sunt platiti sa te faca bine nu pot avea incredere sau ca sa ma doara mai tare o incredere oarba.
Multumesc Tomata ! e putin spus in scris dar intr-o zi ne vom vedea , sper.
@ cshark –> Iti multumesc pentru cuvintele tale frumoase, insa sa stii ca multe laude sunt aplicabile numai pe blog. Adica doar aici pot sa fiu calma, doar aici nu ma isterizez si nu ma cert cu nimeni, ca in realitate situatia e alta.
Cat despre incurajare, cred ca am intr-adevar capacitatea de a ridica moralul unui om pentru ca nu ii spun exact cuvintele pe care isi doreste sa le auda, ci cele reale si incurajarea vine singura cand isi da si el seama ca dracul nu e asa negru.
Despre capitolul doctori incompententi, stai pe aproape ca urmeaza cat de curand un post in care imi vars tot amarul si toata stupoarea pe care am simtit-o zilele trecute. Sper ca acum esti ok, din punct de vedere medical si ca operatia prin care ai trecut a iesit bine.
am de curand 2 bloguri, pe care nu vi le dezvalui, deoarece trebuie reorganizate. Ai dreptate ca, daca nu as fi avut blog, nici nu stiam ce varietate de posibilitati iti deschide bloggosfera de-a intra in viata si gandirea altora.
De obicei imi place sa scriu comentarii pe diverse tipuri de subiecte, dar la bloguri e altfel, parca e mai personalizata situatia.
PS-pana la urma m-am hotarat sa va dau denumirea blogului meu….
revin cu precizarea ca postul precedent l-am scris eu…
@ disa –> Poti sa revii oricand cu comentarii pe blogul meu, daca ti se par interesante subiectele. 😉
Eu acum o luna nu aveam blog, insa tot citeam anumite bloggerite si m-am hotarat sa imi fac. Evident ca acum blogul meu nu e cine stie ce (bag scuza cu – sunt incepatoare :”> ), insa incerc sa scriu aproape zi de zi.
Ce ma face sa ma intorc pe blogul X? Pai, daca cel care scrie, foloseste un limbaj nu foarte elevat, ci familiar, daca povesteste lucruri marunte precum “Ce am facut azi in piata” intr-un mod care sa imi capteze interesul, daca este un blog interesant, atunci cu siguranta il voi citi in continuare. Consider ca este important sa nu te axezi numai pe un anumit tip de relatari, ci sa te bazezi si pe alte domenii, de exemplu, nu e prea ok sa scrii doar despre despartirea suferita recent si sa iti versi of-ul si tristetea in articolele tale, caci nu vei fi citit foarte des, desi, recunosc, este la alegerea fiecaruia ceea ce este scris pe blog, asa ca nu am dreptul sa judec, doar imi spun parerea 😀