Teatru: Te uită cum ninge decembre
Aș face bine să scriu despre spectacolul ăsta că mai un pic și trece iarna și n-o să se mai joace. Cred că ultima ocazie e în martie, pe 15, când, dacă vremea continuă cum a început, numai iarnă n-o să mai fie.
Te uită cum ninge decembre nu-i un spectacol ușor de urmărit și, părerea mea umilă, nu-i pentru toată lumea. Pentru mine sigur n-a fost pentru că mie nu-mi place să citesc poezie, dacă n-am cu cine o discuta, darămite să o ascult recitată. Despre asta e Te uită cum ninge decembre, dacă n-ați recunoscut imediat primul vers din poezia lui Bacovia, Decembre.
N-am putut să mă concentrez la ceea ce părea a fi un monolog lung, n-am putut urmări toate trăirile, dar pentru iubitorii de poezie și, mai ales, pentru fanii lui Bacovia, e un spectacol superb. M-a impresionat punerea în scenă și alegerea locului de desfășurare. În holul cu coloane al Teatrului Național, printre mese la care era așezat publicul, în fața unui pahar de vin fiert. Lumină caldă, o bancă ce chiar părea dintr-un parc printre coloanele ce semănau cu pomii, un șuierat în surdină și panouri pe care ningea neîntrerupt – acesta e decorul în care actorii își deapănăa emoțiile, durerea, frigul dinăuntru.
Am auzit după mulți ani Plumb și Lacustră și m-am mirat că încă mai știu versurile. Am auzit Decembre și nici n-am știut că am citit-o vreodată pentru că-mi părea tare cunoscută. M-am dus nepregătită la spectacolul ăsta pe principiul meu stupid că nu vreau să știu dinainte despre ce e vorba. Dacă-mi făceam puțin temele de acasă, poate aș fi savurat altfel ce-am văzut pe scenă. Într-un scurt moment de muzică antrenantă care să scoată publicul din depresia în care l-a cufundat Bacovia, s-a auzit Zaraza, interpretată de-o foarte frumoasă voce a Operei (?).
În concluzie, la Te uită cum ninge decembre trebuie să mergeți pregătiți, să vă placă poezia și să savurați melancolia bolnăvicioasă a lui Bacovia. Cum spuneam, se mai joacă pe 15 martie, de la ora 19:00, în holul cu coloane al TNT. Poate vă interesează.
foto via TNT
One Comment
Crina
Ha… pe mine ma intereseaza 🙂