Memoria mâinilor
Ascultasem la un moment dat un discurs de la TED în care o doamnă spunea cum se pregătește pentru Alzheimer. Interesându-mă subiectul (și primind linkul de la o grămadă de oameni), am ascultat ce are de spus Alanna Shaikh.
Printre altele, vorbea la un moment dat despre faptul că și mâinile au memorie, că învățând o rutină, le e ușor „să-și amintească”, chiar și atunci când creierul nu le mai ajută.
Mă gândesc la asta de fiecare dată când scriu la alt laptop sau calculator în afară de al meu sau computerul de la lucru. Laptopul meu e Dell, calculatorul de la lucru e Mac, iar dacă nu sunteți familiarizați cu tastatura de la Apple, poate nu știți că tastele nu-s chiar la fel ca celelalte tastaturi. Sunt chestii în plus, poate și în minus, combinații care diferă sau le înlocuiesc pe cele de la laptopul meu. Lucrez mult cu scurtăturile de pe tastatură, așa că tasta „cmnd” nu mai îmi dă dureri de cap când trec de la Mac la Dell și nici când revin la serviciu nu am probleme. Însă dacă trebuie să scriu la HP-ul Sotzului sau la desktopul lui… mâinile mele se comportă ca și când sub buricele degetelor mele e tastatura de la lucru. Apăs ca disperata pe tasta „Alt” pentru că acolo e „cmnd” la lucru. Asta-i cea mai frecventă, dar mai sunt câteva. Să nu zic că și la lucru, mai apăsam până de curând pe „Shift+Alt” ca să schimb limba din engleză în română, cum fac acasă. Numai că la Mac-uri, limba se schimbă din dreapta sus, unde ai un steguleț care-ți indică limba.
Ideea e că mă miră memoria asta a mâinilor. Cum pot ele învăța să se comporte într-un anumit fel cu un anumit produs, să învețe și un al doilea asemănător, dar să o ia razna încercând să aplice același procedeu la al treilea produs. Și mă mai miră că mâinile mele, când întâlnesc o tastatură nouă, automat aleg ca referință tastatura de Mac, nu cea de acasă. Și nu, sigur nu are legătură cu Apple și cu fanatismul din jurul brandului.
Mâinile voastre ce-și amintesc?
9 Comments
Vienela
Toata viata am folosit o tastatura simpla, cea a calculatorului din casa, care nici el nu e cine stie ce. De vreo 7 luni folosesc si un laptop cu un mar muscat. Am remarcat toate diferentele despre care vorbesti. Cred ca mainile aleg sa invete mai bine ceea ce este mai usor, iar Mac-ul asta ofera… 🙂
Sonia
Și mâinile mele au o memorie fantastică atunci când vine vorba de tastaturi. Găsesc combinațiile de taste, instinctiv, atât pe cea de la birou cât și pe cea de acasă. Un alt computer aduce, întotdeauna, o problemă. Mă simt ca și cum nu aș fi tastat niciodată. 🙂 Obișnuința este o a doua natură?
Andreea D.
Trei săptămâni am lucrat numai pe Mac, când a trebuit să revin la HP-ul meu scriam numai bălării, tasetele parcă se mutaseră în altă parte.
Când trebuie să scriu la alt laptop în afară de al meu, la fel, îmi e greu, sunt obişnuită cu tastatura mea.
Cati
Si la calculator intampin probleme dar recent mi-am schimbat telefonul si….da-i batai de cap.Nu neaparat ca ,evident e alt meniu etc, ci…pur si simplu,parca nu mai umblasem cu nici un telefon pana atunci.Ceva funny nu alta 🙂
silvia
Eu m-am obișnuit să lucrez și la macul de acasă și la laptopul de la birou – m-am obișnuit însă atât de mult cu tastele amândurora, cu particularitățile lor, cu duritatea, cu sunetul lor etc. încât de fiecare dată când sunt nevoită să lucrez pe alt calculator mă simt cam pierdută 🙂
Mihaela
Da, este vorba de memoria corpului si cu bolnavii de Alzheimer se lucreaza exact cu asa ceva (memoria corpului) pentru ca aceasta nu dispare. Tine de senzatii, reflexe, patternuri.
ady
mainile mele isi amintesc mai usor decat capul PIN-urile celor doua carduri.
cu tastaturile n-am probleme, sunt la fel si acasa si la birou. am ajuns nici sa ma ma uit la tastatura cand scriu.
Denisa
Eu am învățat Quark și Photoshop cu scurtăturile aferente. De câte ori a trebuit să explic cuiva cum se face treaba x, m-am împotmolit, pentru că mâinile știau ce să facă, dar creierul se bloca. Aşa că facem gestul cu trei degete plus shift şi încercam să “aflu” ce face combinația aia de taste.
lala
Am patit mai demult o chestie ciudata: ma indreptam spre bancomat si incercam sa imi amintesc pinu, dar nici la Dumnezeu nu am reusit, ajunsa acolo, am bagat cardul si ghici ce? am tastat pinu si a fost corect de la prima incercare 🙂