Filmele de vineri

De când n-am mai dat pe-aici, mi-am petrecut timpul în pat, printre șervețele, aspirine, paracetamoale, ceaiuri de mentă, ghimbir sau mușețel, comprese și-altele trebuincioase însănătoșirii după o răceală cruntă. N-am scăpat nici acum, dar dacă de ieri m-am dus la lucru, am zis că ar fi drăguț să vă salut și pe voi. Așa că nu trece săptămâna fără să vă fac recomandările de filme.

Amadeus (1984) – 4****

Îmi plac biografiile. Și să le citesc și să le descopăr din filme. Așa că Amadeus a fost o alegere normală. Știam despre Mozart ce știe majoritatea: că era un copil precoce, că a compus încă de la 4 ani și că a murit de tânăr. Însă ce s-a întâmplat în rest… am descoperit în film. Am aflat că a fost căsătorit și că a avut doi băieți, că tatăl lui a fost cel care s-a îngrijit de talentul lui până la o anumită vârstă, dar și că Antonio Salieri, compozitorul împăratului Austriei,  s-a cam pus de-a curmezișul succesului lui. Recunosc, n-am investigat dacă chiar așa a fost, cel puțin Mozart nu cred că îl bănuia de viclenie și invidie, având în vedere că la el alerga de fiecare dată când ceva nu-i mergea bine. Am mai aflat că opera Don Giovanni a fost scrisă după moartea tatălui său și în ea Mozart își transpune toate sentimentele, am mai aflat și că Nunta lui Figaro era interzisă de împărat, la fel ca si baletul, dar până la urmă i-a permis compozitorului să o pregătească și să o prezinte publicului. I-am dat 4 stele pentru că asemeni împăratului, și eu am căscat de câteva ori. Filmul are 3 ore, deci daca vreți să-l vedeți, înarmați-vă cu timp.

Domestic (2012) – 4 ****

Nu-i nici pentru copii, nici cu animale. Chiar dacă are o găină, un iepure, un câine, o pisică și un porumbel, mi-am creat speranțe deșarte în ceea ce privește acest film. M-am dus la premiera, care, apropos, a fost în sala de spectacole a licelului Ion Vidu (ca Cinema City nu are la inimă filmele românești), cu bucuria că voi vedea o comedie românească cu și despre animalele de companie. Pentru asta m-am pregătit, dar nu asta am primit. Am primit ceva mișto, nu zic nu, da’ tare rău îmi pare că găina a murit, iepurele a sfârșit și el în oala, mâtza s-a pierdut și apoi a fost găsită, iar porumbelul a dat și el colțul. La premieră am avut plăcerea de a-i avea printre noi și pe regizorul Adrian Sitaru, pe producătoarea Monica Lăzurean, actorul copil Dan Hurduc și operatorul Adrian Silișteanu. E deja a treia oara când particip la o sesiune de Q&A cu regizorul și actorii și începe să-mi placă. Poți să-i întrebi orice, poți dezbate și întoarce filmul pe ce părți vrei, ca la seminariile de literatură din facultate. Până când „poetul”, care e de față, îți va spune că n-a vrut, de fapt, să transmită nici un mesaj anume. A scris mai multe povești și a găsit liantul care să îi permită să le pună într-un lung metraj: scara blocului. Adevărul e că Domestic are atâtea piste pe care te poate trimite încât poți s-o alegi pe cea care îți place cel mai mult. Poți să îl vezi ca pe povestea unor părinți care și-au pierdut copilul și care nu mai pot trăi împreună din cauza durerii prea mari, dar care, ocazional, se vizitează pentru o joacă de genul „hai să ne prefacem că nu s-a întâmplat”. Poți să-l vezzi și ca pe povestea unei alte familii în care tatăl e taximetristul tipic, necioplit, brut, dar în sufletul căruia se ascund urme de bunătate și afecțiune pe care nu știe să le scoată la suprafață de față cu alții. Sau nu vrea să o facă. Îl mai poți vedea ca pe povestea tipic românească a locatarilor unei asociații de proprietari care nu știu ce să facă cu un câine maidanez aciuit pe la ușile lor, dar fiecare are soluția lui, problema e să cadă de acord asupra uneia. Poți chiar deveni vegetarian după ce vezi Domestic sau poți să începi să te porți altfel cu animalele din jurul tău.

The Rebound (2009) – 3 ***

Filmul clasic de duminică dup-amiaza, văzut duminică dup-amiaza. Pe ProTV, în timp ce frecam menta pe net. știam de el, dar nu l-am văzut când a apărut. Drăguțel și, evident, previzibil, The Rebound e povestea unei femei de carieră, căsătorită, cu 2 copii super drăguți și deștepți, care află că bărbatu-su o înșeală chiar cu ea în casă. Divorțează, se mută la oraș, îl cunoaște pe mai tânărul cu 15 ani, Aram, care-i devine babysitter. Și mai târziu, iubit. Se iubesc, se despart, trec ani și na… vă dați voi seama că-i previzibil, cum ziceam.

Puss in boots (2011) – 3 ***

Mi-a scăpat Puss in Boots, deși voiam să-l văd încă de când rula în cinematograf. Se pare că povestea lui Jack, a vrejului de fasole și a boabelor fermecate sunt „the new black” pentru că deja am auzit de ele prea des în ultima săptămână. Odată e filmul Jack the Giant Slayer, apoi e Puss in Boots plecat în căutarea boabelor magice și apoi mai e serialul Once Upon a Time unde iar îi întâlnim pe uriași și pe Jack, care de fapt e Jacqueline. Aventurierul Motan Încălțat află într-o cârciumă, în timp ce-și sorbea lăpticul, că în oraș, niște nelegiuiți au boabele mult râvnite de el și de Humpty Dumpty, fostul lui tovarăș. După ce Humpty și Kitty Softpaws reușesc să-l convingă, cei 3 pornesc în căutarea boabelor. Ce urmează sunt o serie de aventuri, trădări, împăcări, discursuri motivaționale și happy ending. Cel mai mult mi-a plăcut faza în care Puss se joacă cu lumina reflectată de oglindă, întocmai ca și cu luminița roșie de laser.

Mă mai așteaptă o grămadă de filme, și nu-mi vine să cred că de la începutul anului și până acum am văzut 40 de filme deja.

12 Comments

  • Anamaria

    Dintre toate filmele vazute/propuse de tin cel mai mult mi-a placut Domestic si apoi pe locul doi ar fi Amadeus. Domestic imi aduce oarecum aminte de Amintiri din epoca de aur . Aceeasi alaturare de povesti numai ca acolo nu exista un liant intre ele. Sau exista de fapt, pe fundal, comunismul. Oricum super filme.

  • cotos

    Doua comedii si doua nu prea. Sa stii ca orice film cu Zeta e o placere pentru mine, in timp ce Puss mi s-a parut foarte comic, chiar daca pentru unii a fost dezamagitor. Amadeus poate fi trecut usor la must see, in special soundtrackului care este bestial 🙂

  • Ramona

    Anul trecut am vazut 100 de filme in cap 🙂 Anul asta…am lasat-o mai moale cu filmele, acordand mai mult timp cititului…Dar, mi-am propus sa vad mai multe filme romanesti si in special, sa revad filme romanesti mai vechi…pt ca sunt tare nostalgica dupa marii actori romani…pe care i-am cam pierdut… 🙁

  • lala

    40 de filme de la inceputul anului???ce harnica esti!!
    eu cred ca 40 am vazut de toate, de cand m-am nascut 🙂

  • diana

    Imi pare bine ca te simti mai bine si ai putut sa iesi din casa! Despre filme, ce sa zic, ultimele 2 le-am vazut, nu m-au dat pe spate, iar pe primul l-am trecut pe lista.

  • Zina

    Însănătoșire grabnică, hai, că vine primăvara și te ajută și ea !
    Din cele prezentate mă atrage Amadeus, iubesc muzica lui Mozart și cred că un film bazat pe biografia lui nu are cum să nu-mi placă. Ai văzut Bărbierul din Siberia ? Da, din Siberia. Pornește tot de la muzica celebrului compozitor dar ajunge unde nici cu gândul nu gândești.

  • klau

    Amadeus are de la mine 10+. Alte filme foarte bune regizate de Milos Forman:
    Loves of a Blonde (1965)
    Man on the Moon (1999)
    The People vs. Larry Flynt (1996)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge