O scrisoare către…
Duminică seară, după ce mi-am pregătit articolul de ieri, am mai zăbovit puțin pe theguardian.co.uk. Întotdeauna când găsesc câte un articol interesant, mă cert singură că sunt atât de limitată în căutările mele pe internet. Poți învăța și afla despre atât de multe lucruri, dacă doar îți dă prin cap să cauți. Ironic, nu? Tocmai eu care ar trebui să știu mai multe despre căutările de pe net. Asta, însă, nu mă face specialistă în găsit adevărate comori. În fine, revenind la theguardian.co.uk am dat peste o rubrică tare interesantă de-a lor și mi-am permis să o fur și eu, pentru că tare-mi place. Sper să nu mă dea în judecată. 😀
Rubrica lor „A letter to” e compusă din scrisori pe care oamenii nu le-au trimis niciodată, dar pe care simt nevoia „să și le scoată din sistem”. Și m-am gândit că tare mi-ar plăcea ca oamenii să-mi trimită și mie scrisori (observați un tipar aici?) pe care nu le vor trimite niciodată, dar pe care își doresc să le scrie. Ceva de genul: vrei să-i mulțumești florăresei că te-a ajutat să alegi cel mai frumos buchet pentru soția ta sau vrei să-i spui câteva vecinului de la trei care nu te lasă să dormi sau poate vrei să îi mulțumești mamei tale că îți face cea mai bună plăcintă. Poate ai vrea să-i spui ceva scriitorului tau preferat și nu mai ai cum sau poate îți dorești să-i faci o declarație lui Freddie. Scrisori trimise unor destinatari care nu le vor primi niciodată, dar pe care v-ar face vouă bine să le scrieți.
Ce spuneți de ideea mea? Se bagă cineva? 🙂
Later edit: Sa clarificam – eu le public aici (daca vreti cu nume, daca nu, anonim)
eu ma bag
astept scrisoarea sau scrisorile 🙂
şi dacă vreau să fac un reproş? sunt într-o pasă neagră, se pare.
orice, numai sa nu fie injuraturi :))
in dimineata asta sunt cam grea de cap 🙂 si tu ce faci cu ele? le publici pe blog cu autor anonim?ca nu inteleg!
da, da. le public. depinde, poate autorul vrea sa se stie cine e. daca nu… anonim 😛
am să-ţi trimit o scrisoare, ca o explicaţie la o generaţie sacrificată. cum e generaţia mea. sunt mai în vârstă ca tine cu destul de mulţi ani, din cauza asta scriam ce scriam ieri – vis a vis de regrete. o persoană şi mai în vârstă decât mine, mama adică, are o filosofie, zic eu frumoasă, întodeuna să te bucuri de ceea ce ai, nedreptăţi au fost şi vor mai fi.
hai să avem o zi frumoasă.
frumoasa si inteleapta este filosofia mamei dvs. 🙂
Nu i-am scris niciodata o scrisoare, (desi il sun la fiece ocazie) dar as vrea sa ii multumesc fostului meu sef (desi s-ar potrivi mai bine termenul de parinte, pt ca mi-a fost ca un tata). Vreau sa-i multumesc pentru rabdarea infinita pe care a avut-o cu un copil proaspat iesit de bancile facultatii, pentru ca m-a invatat meserie, pentru ca a fost un exemplu de omenie, pentru ca a fost si va fi mereu un model. Multumesc, Stefan Carja.
pai scrie-i scrisoarea si trimite-mi-o mie 🙂 o public aici.
Suna foarte tare 🙂 M-ai pus pe ganduri..Cat de repede ma pun la scris…
Si eu am avut momente cand am scris ceva pe care nu l-am trimis apoi la destinatar, e o idee buna daca scrisoarea este anonima.
buna ideea insa cum esti un blog destul de citit mai bine raman anonime:)) nu toti avem numai scrisori de multumire:D
cum vrea fiecare 🙂
o scrisoare catre fostul iubit dar nu de multumire:))
aha, suna interesant. o astept 🙂
scrisori cu amenintari putem trimite?:)) vecina de la 10 baga aspiratorul de la 6 de dimineata. I am zis ca ma deranjeaza(si nu doar pe mine) dar are probleme psihice cred
:)) chiar cu amenintari nu.
ana…colega de apartament (a mea, stam cu chirie), isi baga rufele la masina la 23:00, program de 2ore si 20 minute…cand incepe masina centrifugarea…se aude de la parter…cand i-am zis ca ora aia nu e buna pentru a spala, ea mi-a raspuns: “nu am stiut”
ori sunt eu nebuna, ori sunt oameni atat de nesimtiti si prosti…incat ramai blocat…
Da, o idee foarte buna! Am o povara pe suflet despre o femeie care m-a ranit enorm de mult anii trecuti. Ma bag!
exista un site cu astfel de scrisori/secrete scrise pe diverse suportruri (gen ilustrate) si publicate online. autorii sunt anonimi.
cred ca e o modalitate foarte buna “to let it out” 🙂
majoritatea sunt lucuri triste, dar nu numai.
imi place sa citesc ce i nelinisteste pe altii si cand ma identific cu unele biletele, ma simt mai bine pt ca inseamna ca nu s singura care trece prin asa ceva.
Imi place ideea asta! Voi scrie si eu o scrisoare (mai am una si pe blog) zilele astea, cand ma eliberez putin si ti-o trimit. 😉