Mărturia unei „grecoaice”
Când mi-a dat prin cap să-mi contactez toate prietenele şi cunoştinţele care trăiesc prin ţări străine pentru a le invita să scrie un guest post pe blogul meu, a doua persoană la care m-am gândit a fost Cristina. (Prima fusese Flavia, care deja ne-a povestit despre Singapore şi care între timp şi-a făcut un blog dedicat ţării ei adoptive.) E ciudat cât de aproape de sufletul meu e Cristina, având în vedere că n-am fost „împreună” decât câteva luni. Mai exact, am fost colege la o agenţie imobiliară, dar am clickuit atât de bine, încât şi acum, după 5 ani şi ceva încă mai păstrăm legătura deşi nu ne-am văzut de vreo 4. Şi ea mai şi locuieşte în Grecia.
Aşa că am rugat-o şi pe ea să scrie câteva rânduri despre minunata Grecie, care acuma, biata de ea, e un fel de oaie neagră a Europei. N-am fost în Grecia decât o singură dată, dar e singurul loc despre care pot spune că am văzut cum arată o bucăţică de Rai. Mai precis, insula Skyathos, că alta n-am văzut. Cu puţin noroc, sper ca anul ăsta să apuc să văd Lefkada, că am văzut nişte poze la o colegă de-a mea şi m-am îndrăgostit pe loc de ea. Dar să o las pe Cristina să vă povestească despre adaptarea ei în Grecia, despre cum sunt grecii şi despre ce e frumos acolo:
Ce as putea eu sa scriu despre Grecia, tara care in ultima vreme este in atentia presei, tara care a deschis seria falimentelor nationale (probabil pe principiul ca sunt primii in toate 😉 ) tara despre care oricare cetatean al Romaniei (si nu numai) are cate o parere (de cele mai multe ori negativa)? Am citit postarea despre Singapore si nu reusesc sa gasesc chestii atat de interesante si nestiute de lume. La urma urmei, Grecia este o tara europeana, mai mult, balcanica, pe care cei mai multi deja au vizitat-o si si-au format o parere. Nu vreau nici sa o ridic in slavi, pentru ca nu e cazul dar nu vreau nici sa tin unisonul cu cei care au impresia ca grecii sunt un popor de lenesi, care nu fac altceva decat beau frappe si stau la soare.
Ce inseamna pentru mine deci, sa traiesc in Grecia si nu in Romania? Pai in primul rand inseamna distanta de mama si de prietenele mele – cel mai greu lucru cu care trebuie sa se obisnuiasca orice persoana care se hotaraste sa isi paraseasca tara natala. Faptul ca nu ai o fata draga care te cunoaste de cand iti puneai bureti prin sutiene si pe care sa poti sa o injuri fara sa se supere, pentru ca stie ca asa esti tu, este unul din marile minusuri al traiului pe alte meleaguri. Noroc cu netu’ asta ca distantele nu mai par chiar asa de mari. Am ajuns la concluzia ca pentru a te adapta intr-o tara straina ai nevoie de anumite conditii. Trebuie sa bifezi niste treburi acolo pe chestionarul tau mental, care iti ofera tie satisfactie suficienta incat sa poti trece cu bine peste toate hopurile mari sau mici care se pot ivi pe traseu strain.
Chestionarul meu arata cam asa:
1. Iti place tara respectiva? – aici ma refer strict la peisaj si conditii meteo.
Daaa, imi place. Iubesc caldura, sunt genul de persoana care vara, sub toropeala cea mai mare, infloreste. Si nu, nu sunt modesta, chiar arat mai bine dezbracata decat imbracata :)) Iubesc faptul, ca in plina iarna, temperatura minima este de 5 grade cu plus, si soarele straluceste la fel de frumos. Iar daca am chef de plimbare pe malul marii, iau masina si in 10 minute am ajuns. Pentru mine asta deja este un motiv per se.
2. Iti place bucataria locala? – pe principiul ca unde mancare nu e, dragoste nu e sau dragostea trece prin stomac sau orice alta asociere vreti voi. Personal, ca sa fiu fericita, am nevoie de un stomac plin 😀 Si daaa, imi place mancarea greceasca, imi place carnea sub orice forma – numa’ la gratar sa fie. Nu exista zi fara souvlaki. Uneori chiar am impresia ca mai dau draci in vreo boala de la atata carne, dar daca asa e cutuma locala, nu ma opun. In aceeasi masura insa imi plac si bunatataturile marine. Da-mi un crevete in sos de feta si iti spun si cele mai adanci secrete. Imi lipsesc sarmalele si carnatii si alte “porcarii” romanesti, dar am descoperit ca ele calatoresc tefere si nevatamate gratie Postei Romane.
3. Iti plac oamenii si cultura locala?
Da, imi plac si punct. Bunatatea oamenilor de aici care m-au acceptat in sufletele lor m-a facut sa imi fie mai usoara acomodarea in aceasta tara. M-au luat asa cum sunt, fara comentarii si fara reticenta. Sunt oameni calzi, care nu ezita sa te ajute daca ai nevoie. Gravida fiind, am trecut odata pe langa o casa, unde tocmai era in toi un gratar-party. Fara sa ma cunoasca macar, dar vazand probabil privirea furisa trasa cotletului ce sfaraia, oamenii m-au intrebat daca nu doresc sa gust, sa nu cumva sa poftesc si sa imi ramana pofta nesatisfacuta. Am plecat acasa cu farfuria lu’ tanti plina de gratare. Atunci am decis ca ii iubesc pe greci! Si mai iubesc respectul lor si atasamentul lor fata de tot ceea ce are legatura cu familia. Familia aici este sfanta. Se decid cu greu (la barbati ma refer) sa plece de langa mama si sa isi intemeieze familia lor, insa si cand o fac, o fac bine. Sa nu ma intelegeti gresit, exista si aci divorturi si povesti cu familii distruse, ca peste tot. Insa am impresia ca totusi sunt mai seriosi in ceea ce priveste relatia femeie-barbat. Sau cel putin aici macar fata stie daca este considerata importanta pentru baiat sau nu. Daca a fost prezentata familiei, sunt toate sansele ca acea relatie sa duca la o casnicie. Daca insa baiatul nu te-a dus acasa la el, poti fii sigura ca esti doar o placere trecatoare 🙂 Macar stii o treaba...
Au multe lipsuri si multe parti negative, multe de criticat dar nu ma leg de ele, nu imi sta in fire (decat rar). Nu am de ce sa imi fac viata gri cand o pot avea roz. Imi place sa ma bucur de ceea ce am si de ceea ce imi ofera viata.
Cam asa e viata mea pe taram elen.
In concluzie, draga Andreea, nu stiu cat de interesanta e postarea mea pentru cititorul tau, eu ma bucur de aceasta ocazie si daca cineva chiar mai vrea sa afle una alta despre traiul meu grecesc, poarta blogului meu e deschisa:D..
Cu drag, Cristina
Multumesc mult, draga mea, ca ai acceptat invitatia mea si iti doresc o viata si mai frumoasa printre greci 🙂 Stiu deja ca cel putin unul dintre ei te face zilnic fericita.
Vor mai urma si alte povesti interesante, din alte colturi ale lumii 🙂
36 Comments
Dianora
Treaba cu seriozitatea relatiilor am observat-o si eu. Si chiar am vazut pe pielea mea ce inseamna familia pentru ca m-am nimerit acolo la prietenii mei fix in weekend cand aniversau ceva, si s-au strans toti, au ras si au baut impreuna cateva ore bune si m-au facut si pe mine sa ma simt bine. Si chiar un amic imi povestea ca desi e casatorit si cu copil mama lui inca mai incearca sa-l controleze, dar ca de cand fratele lui mai mic s-a apucat de facut tampenii el a scapat de stres 😉
cristinah
:)) da asa-i. insa, desi toata lumea are impresia ca mamele pe aici au vreo manie cu controlul copiilor, sincer am ajuns la concluzia ca de fapt nu e asa. de fapt, sunt baietii (ca fetele isi vad de treaba fara probleme, ca peste tot) care au nevoie de control si care se tin legati de fusta mamei..pana nu apare sotia sa preia ea controlul:)) bine, nu e o chestie generala, doar des intalnita:D
Cristina
voi fi in Grecia (Atena) in Martie si abia astept. multe din ce ai scris le stiam din realtiile mele profesionale cu diversi greci…abia astept sa explorez mai pe indelete 🙂
cristinah
sigur vei avea o sedere f placuta:D Atena are multe de oferit, va fi si primavara deja, deci enjoy;)
Cristina
Merci! stiu ca va fi primavara si placut…abia astept 🙂
cristinah
Multumesc si pe aceasta caleTomatino 😀 te pup si sa stii ca ai facut o alegere perfecta in ceea ce priveste insula 😉 e minunata… si e la 2 ore cu vaporu de mine 😀 deci poate poate ne si vedem 😀
Tomata
vai ce fain ar fi 🙂 pai te tin la curent cu planurile mele de vacanta :*
diana
Am fost in Grecia de 2 ori, prima oara intr-o statiune, a doua oara cu masina din oras in oras, cat de mult s-a putut si cat de mult ne-a tinut portofelul. De fiecare data am poposit si in Atena care mi se pare fascinanta. Sper sa ma ajute Dzeu sa ma pot intoarce acolo de cate ori simt un gol in suflet si nu numai… Iti recomand linistea din Afisos…
Tomata
wow, ce faina vacant tre’ sa fi avut 🙂 imi plac tare mult concediile cu masina cand poti sa te opresti oriunde, oricand 🙂
Bianca
În primul rând ideea acestor articole este mai mult decât inspirată, multumesc Andreea. Aș zice: vedeți de ce unii bloggeri ajung mari? Totul stă în idee 😀
În al doilea rând felicitări Cristinei pentru că a ales Grecia ca țară adoptivă în vremuri când dacă nu pleci definitiv în USA nu ești cool și nici imigrant/emigrant 🙂
Iar în al treilea rând… Grecia. Am fost o singură dată pe vreme când deja toată România avea la activ câteva experiențe acolo. Am fost în Corfu în 2010, o săptămâna cu mașina. A fost mișto de tot, am făcut peste 500 de KM numai pe insulă. Dacă ar fi să mai merg tot o insulă aș alege că am de unde alege. O curiozitate personală este legată de Creta, dar nu aș refuza nicio alta. Atena e un oraș cult pentru mine, pe vremuri am zis și încă mă țin de cuvânt că nu voi merge in Grecia continentală fără să ajung la Atena căci este fără sens. Mă apucă damblalele când îmi aud cunoștințele că au fost 5 ani la rând în Grecia, la Paralia sau Halkidikki dar pe la Atena n-au dat (grrrr).
Dacă va fi după mine, următoare vizită în Grecia ar începe sau s-ar sfârși la Atena, pentru un absolvent de filosofie acolo e Mecca 🙂
cristinah
multumesc Bianca:) ca o remarca, grecii nu se duc deloc in vacanta in Paralia!!
Tomata
multumesc, Bianca. incerc pe cat posibil sa gasesc idei cat mai interesante atat pentru mine cat si pentru cititorii mei. 🙂 ma bucur ca iti place si o sa aflam lucruri la fel de interesante si despre alte tari.
Cristina n-ar fi avut cum sa aleaga alta tara, din moment ce acolo locuieste dragostea ei de atat de multi ani. 🙂
Nici eu nu inteleg chestia asta cu Atena. Noi, daca vom merge la vara in Lefkada, cu siguranta vom opri macar o zi in capitala Greciei.
Cristina
vai, nu zi de Paralia… mor cand ii aud ca merg in Grecia la Paralia…nu, merg la plaja mai ieftina ca la noi. daca nu mergi si sa vizitezi obiective istorice, nu se cheama ca ai fost in Grecia…
tigara electronica
Ai, pareri si pareri, am fost si eu 8 luni in Grecia anul trecut, la fel e paradise, vremea e superba,locatiile te lasa cu gura cascata, dar oamenii si cultura infernal de inferioare, si cand te gandesti ca m-am dus acolo pregatita sa dau bot in bot cu oamenii care au pus bazele civilizatiei, ce vorbesti, toti sunt niste afemeiati, curvari, alcoolici si analfabeti, abia am mai reusit sa duc o conversatie cap coada cand m-am intors in tara, am simtit ca m-am retardat acolo. Acum, asta e doar parerea mea, sfat, mergeti in Grecia e superb, dar recomand doar ca un loc de vacanta !
cristinah
Ai dreptate, pareri si pareri..eu de 6 ani ma tot plimb pe aci si sincer nu am vazut ceea cea ai vazut tu:) probabil difera si punctul de vedere si anturajul:D nu neg, exista si cazurile astea, insa sa fim seriosi, unde nu exista alcolici, curve-curvari, analfabeti sau alte scursuri?
nina
Ce frumos a scris prietena ta,mi-a placut foarte mult cand a zis ca “Nu am de ce sa imi fac viata gri cand o pot avea roz”. Nu stiu unde locuieste ea, dar in Atena e dezastru cu imigrantii si cu drogatii pe care ii vezi in plin centru. Asta a fost primul meu soc. In rest numai de bine.
cristinah
multumesc Nina:D eu locuiesc in peloponez pe coasta de est. da ai dreptate, din pacate, ca orice capitala mare, si Atena a adunat multi emigranti, si au fost multe probleme cu ei..se pare cu acum cu criza incep sa mai plece din ei..asa ca e de bine:))
Demonica
Dupa ce am citit postul, am stat un pic si mi-am imaginat cum ar fi sa stai acum in costum de baie pe un sezlong şi sa te lasi mangaiata de soare. Realitatea si frigul de-afara m-au cam trezit la realitate. Offf…
Tomata
nu stiu daca mi-ar placea sa stau la soare sau sa fie soare mereu. mie imi place toamna de mor si mai am nevoie din cand in cand si de vreme gri. e drept ca nu prea mult. 😀
Demonica
Nimic nu e fain sa fie prea mult. De asta ma gandesc cu jind la vara, fix in toiul iernii :-))
lala
felicitari pentru aceasta idee, andreea!!!!
Tomata
multumesc. 🙂
Oana
Foarte, foarte mult mi-a placut postarea, mai ales ca e scrisa asa natural. Abia astept sa mai citesc si altele de genul asta.
Tomata
oh si eu, mai ales ca o sa fie din niste tari care mie mi se par atat de inaccesibile. ma refer la vizita pana acolo. 🙂
Simone
Ah, ce faina e relatarea… ma asteptam la complet alt stil cand am vazut titlul 🙂 sunt tare curioasa in ce tari locuiesc prietenele tale care vor scrie pe blog :). Te pup, Tomata si imi place la nebunie blogul tau :*
Tomata
:* ma bucur ca-ti place. si eu sunt foarte curioasa de celelalte povesti. inca nu le-am primit, dar abia astept 🙂
multumesc de compliment >:D<
Butterfly
Si mie mi-ar placea sa traiesc intr-un loc unde este mereu cald, pentru mine Creta este Paradisul, foarte frumos ai scris Cristina.:*
cristinah
multumesc Fluturash:D :**
Mediatorul
Unde am mai citit eu povestea asta ?
Tomata
nicaieri.
cristinah
o mai fi vreo alta “grecoaica” fericita?? ma mir:)))……si credeam ca sunt unica….
Mărgeluţa
Ce frumoase sunt postarile de genul asta! Sa le inmultesti ca sunt foarte interesante! Imi place cand citesc relatarile celor plecati din tara ca mai invat cate ceva! 😉
Chiar asa?
Hai ca nu e chiar asa cum descrie aceasta ;unica;…si fericita :grecoaica;!
Nu de mult aceasta Cristina avea cam alta parere despre greci http://viatameapovesteamea.blogspot.com/2011/12/comunicarea-la-greci-1.html
Pai hotaraste-te si spune exact care este parerea ta vis-a-vis de greci!
Eu chiar sunt abonata la un blog al unei ;grecoaice; adevarate!!!http://jurnaldegradina.blogspot.com/search?updated-min=2012-01-01T00:00:00%2B02:00&updated-max=2013-01-01T00:00:00%2B02:00&max-results=21
Cititi si faceti comparatia! 🙂
Carmen
Sper sa ajungi in Lefkada. Chiar e un colt de rai. Daca nu mergi in plin sezon si te trezesti mai repede decat altii (cei mai multi turisti ajung la plaja dupa ora 10, sau chiar pe la pranz), poti sa ai experienta fantastica de a te afla pe o plaja pustie, neamenajata, de o frumusete care te lasa fara cuvinte. Noi mergem anul acesta pentru a doua oara si deja numar zilele pana atunci.
Pingback:
patricia
FRUMOASA DESCRIERE, AI TALENT DE NARATOR, SA NE MAI POVESTESTI , PUPICI