Nu eşti nebun dacă mergi la psiholog
Aşa cum am mai amintit pe ici pe colo în vreun post sau altul, I’m seeing someone (ştiţi voi, aşa cum se încurajează americanii prin filme, când au necazuri sau greutaţi they should see someone). Nu-i un secret pentru nimeni faptul că am câte necazuri, griji şi neplăceri pot duce şi cum am mai izbucnit şi pe blog şi prin viaţa privată, mi-am dat seama că am nevoie de ajutor.
Am încercat cu yoga – n-a mers. Nu mă pot concentra la relaxare când prin capul meu aleargă o tonă de gânduri. Nu se pune problema sa-mi golesc mintea, că pur şi simplu n-am cum când aud de după un perete încurajări la un meci de fotbal şi de după altul ritmuri de salsa la Banu Sport. Nici autodidactă nu-s, să pot practica după filmuleţe de pe youtube sau după explicaţii din cărţi în „liniştea” casei mele, aşa că am abandonat deocamdată varianta asta.
Am încercat cu ceai anti-stres sau mai bine zis cu autosugestia servită de el. Parcă a mers o perioadă şi chiar m-am convins că sunt mai relaxată, mai liniştită, mai calmă. Însă a venit vara şi n-am mai putut bea ceai. Deci a picat şi asta.
Am încercat cu sportul – m-am înscris la sală, da’ cum v-am mai spus, nu-s în stare să mă ţin de ceva, mai ales de efort fizic. Sunt entuziasmată la început, dar în timp, devine o corvoadă. M-am lăsat şi de asta.
Autocontrol nu mai am demult, aşa că repetarea unor mantre, respiratii sau numărători, pentru a mă calma nu funcţionează.
Cred că am mai încercat şi alte chestii, da’ acuma nu mi le aduc aminte şi oricum n-au importanţă pentru că n-au funcţionat.
Una dintre soluţiile pentru calmarea nervilor mi-a fost sugerată de mai multe persoane şi chiar şi eu m-am gândit la ea. Însă deşi m-am gândit demult şi de multe ori… n-am pus-o în aplicare din următorul motiv: o şedinţă de o oră la un psiholog costă destul de mult şi dacă n-aş fi văzut rezultate după o şedinţă (ceea ce e imposibil), aş fi considerat că-s bani aruncaţi aiurea şi nu m-aş mai fi dus. Însă când am văzut pe blogul Getei că oferă consultaţii gratuite până în octombrie, o dată pe săptămână, mi-am zis că asta e ocazia mea de a vedea dacă un psiholog mă poate ajuta să scap de toate sentimentele negative, de toţi nervii şi de toată frustrarea pe care am adunat-o în minte de atâta timp.
Am sunat-o, m-am programat şi m-am dus la primă şedinţă cu mari speranţe. Nu aveam nimic de pierdut, nici bani, nici timp, nici nimic. Pe Geta am cunoscut-o prima oară virtual, prin intermediul blogurilor noastre, aşa că nu mi-a fost deloc greu să îi povestesc ce se întâmplă cu mine. Bine, n-am eu piedici de genul, că la fel cum povestesc aici deschis despre aproape orice mi se întâmplă, aşa pot povesti şi live, timp de o oră cui vrea să mă asculte.
Merg la Geta de 3 săptămâni deja şi pot spune că mă simt mai bine. Înţeleg mai bine anumite lucruri care mi se întâmplă şi învăţ cum să le stăpânesc sau cum să scap de ele. Mai am câteva şedinţe gratuite, însă probabil voi continua tratamentul şi când va trebui să plătesc. Pentru că plec de la şedinţa de terapie cu mintea mult mai împăcată şi cu explicaţiile de care aveam nevoie. Explicaţii pe care nu mi le-a dat Geta, ci pe care le-am găsit singură cu ajutorul întrebarilor puse de ea. E foarte important de ştiut că rolul psihologului nu e acela de a-ţi spune ce să faci, ci de a te îndruma să-ţi gaseşti singur calea şi ieşirea din haţişul întunecat al minţii. Te ghidează prin intrebări şi găsindu-ţi singur răspunsurile, te simţi bine ştiind că soluţia e în mâinile tale, trebuie doar să-ţi ajuţi mintea să facă ce-i spui. Nu merge din prima, însă auzind încurajări şi explicaţii de la un om care a studiat mult comportamentul şi mintea oamenilor, îţi dai seama că nu e cum crezi tu, ci cum poate nici nu te-ai gândit. La fiecare şedinţă vorbesc despre altceva, pur şi simplu despre ce-mi vine în gând, despre ce îmi aduc aminte. Din când în când, psihologul îmi dă soluţii sau mă pune să le găsesc singură, ca un fel de brainstorming. Nu există o reţetă care să funcţioneze la toată lumea, de-aia trebuie găsită reţeta care funcţionează pentru mine. Şi cum am zis, nu merge din prima. Eu încă n-am terminat şi la câţi gărgăuni am, probabil nici nu voi termina prea curând. Însă n-are bai, mersul la psiholog mă face să mă simt bine, mă ajută şi sper să reuşesc să-mi dresez mintea, să mă calmez când trebuie şi să nu mai adun atâtea chestii negative în sufletul meu, pentru că unul singur am şi dacă-l pierd… altul nu mai am.
În concluzie: probabil citiţi blogul ăsta de ceva timp şi v-aţi dat seama că nu-s nebună. Nu mă face nebună nici faptul că am ales să merg la un psiholog. Iar celor care încă mai au prejudecăţi de genul ăsta le spun că postul ăsta e scris pentru ei: a recunoaşte că ai o problemă şi a consulta un psiholog te poate scuti de probleme serioase. Te poate ajuta să vezi lucrurile cu alţi ochi şi în unele cazuri mai speciale, te poate salva de tine însuţi şi de alte soluţii drastice la care ai putea recurge.
Apropos, nu stau intinsa cand povestesc cu Geta. 🙂
67 Comments
Kane
Merge si terapia cu bere, sau pur si simplu o partida de tinut in brate de o persoana draga. Chiar daca ai nevoie 3 ore, sa fie acolo ca doar pentru asta sunt prietenii, nu?
Tomata
nu, in cazul meu astea nu functioneaza. in plus nici nu-mi place berea.
Ciupercutza
Foarte bine ca mergi! Daca nu ar fi asa de scump, probabil multa lume ar merge. Si dupa cum spui tu, multe probleme ar fi evitate.
A, si toata confuzia porneste de fapt de la asemanarea cuvintelor psiholog si psihiatru … 😉 Ca nu-i tot aia.
Sper sa te ajute si sa treci cu bine de perioada asta grea!
Tomata
dupa ce am aflat preturile din Bucuresti, in Timisoara mi se pare chiar un chilipir. :)) Drept ii ca multi fac confuzia asta, dar mai e mult pana sa se schimbe mentalitatile.
ioana
Imi place tare mult postul asta..mai ales pt ca la noi in tara inca sunt multe prejudecati legate de mersul la psiholog. Si multe conceptii gresite. Cum imi pare si cea cu iesitul la bere sau vorbitul cu persoanele dragi sau cu prieteni. Bineinteles, depinde si de problema pe care o ai, sau problema pe care esti dispus sa recunosti ca o ai. Din proprie experienta, pot spune ca terapia cu bere e ca ascunsul murdariei sub covor, iar prietenii si persoana cea mai draga, oricat de mult ar vrea sa ne ajute nu pot, pt ca ne sunt prea apropiati si nu pot fi obiectivi. Personal, am incercat de toate pt problema pe care am avut-o( ingrijorare excesiva) si singurul lucru care m-a ajutat a fost mersul la psiholog.
Tomata
chiar ma gandeam… prejudecatile se datoreaza si filmelor pe care le vedem la tv. De curand am vazut un episod din Royal Pains in care un pacient e sfatuit sa mearga la psiholog si se uita urat la doctorul care i-a facut recomandarea, cu aceeasi intrebare in ochi: “ma crezi nebun?”. Romanii sunt inca un popor educat de televizor si daca asta vad, asta invata.
aisha
…si eu am facut terapie o vreme si DA m-a ajutat foarte mult 🙂 …si ai dreptate raspunsurile sunt in noi 🙂 …Tomata felicitari pentru blog si mult succes cu psihologul, sunt convinsa ca vei avea multe de castigat…
Tomata
multumesc de aprecieri 🙂 si merci pentru un vot PRO, macar celor care citesc bloguri sa le deschidem mintea.
Creve
Clar nu ești nebun dacă mergi la psiholog. Psihologul poate să fie o soluție dacă este unul bun. Am auzit cazuri când unii sunt așa obosii mental că ei au nevoie de consiliere. Mulți devin paranoici, se încarcă cu problemele altora, alții ajung să folosească ceea ce știu împotriva oamenilor, iar unii pur și simplu nu au pregătirea necesară. Personal eu nu las pe nimeni și nimic să îmi invadeze capul de probleme. Mă debarasez de ele și încerc să le rezolv pe rând. Asta îți recomand și ție. Dacă ai mai multe probleme încearcă să le rezolvi pe rând, iar dacă unele dintre ele nu au o rezolvare care să depindă de tine nu te mai stresa că oricum nu se schimbă nimic.
Tomata
bine ca poti sa te debarasezi de tot ce nu iti foloseste. Adevarul e ca in momentul asta din viata mea, nici nu ma confrunct cu alte probleme, insa am una mare de tot si aia imi ocupa toata mintea.
crinutza
Pe la noi oamenii nu merg la doctor in stagiile timpurii ale bolii, ca sa previna dezvoltarea ei. Se duc doar cand ajung deja sa fie bolnavi.
Poate de-aia si prejudecata asta ca daca mergi la psiholog, musai ai deja ceva cu capul.
O conceptie foarte tampita, din punctul meu de vedere.
Tomata
Stii cum e? Celor care le pasa de gura lumea nu le pasa prea mult de ei. Mi-au spus multi si in comentarii si in mailuri ca am avut curaj sa scriu un asemenea post. De ce sa iti trebuiasca curaj? De ce sa fii considerat altfel doar pentru ca ceri ajutorul unui specialist? Niciodata n-am impartasit parerea ca musai e ceva cu tine daca mergi la psiholog si acuma, dupa ce am vazut cum e, chiar nu o inteleg… I-as forta pe toti sa mearga o data sa vada cum e… si atunci sa se convinga daca au vreun motiv sa se gandeasca ca cei care merg la psiholog pot fi considerati nebuni.
Gabi
Si eu merg la cineva de vreo doua luni deja si simt ca ma ajuta. O sa dureze ceva vreme si in cazul meu, dar cred ca rezultatele se vor vedea. Sper doar sa reusesc sa vorbesc si despre subiectele mai delicate (io nu-s genu` care se deschide asa usor).
Tomata
incet incet. 🙂 psihologii stiu cum sa te faca sa vorbesti. bafta si felicitari pentru decizie, ca vad ca asa trebuie sa ii tratam pe cei care recunosc ca merg la psiholog.
Oana
Foarte bine ca mergi, ma bucur sa aud ca e mai bine :).
anatati
Oho, de când m-am gândit că ar fi musai să merg. Însă niciodată nu sunt bani ŞI pentru psiholog….
Tomata
pai uite, acuma poti incerca cateva sedinte pe gratis. si dup-aia vei vedea daca merita sa dai si bani. cat de des dai peste o ocazie de-asta? 🙂
diana
good for you, girl! şi eu m-aş duce, deşi cu teamă la început, pentru că am senzaţia că n-aş avea ce să zic sau ma degrabă că n-aş şti să mă fac înţeleasă. Sora mea a mers la un moment dat şi s-a văzut. A reuşit în 2 -3 şedinţe să perceapă altfel lucrurile. Eu te susţin 100 %!
Tomata
n-ai avea ce sa zici? te inseli. fiecare avem bagajul nostru de frustrari si de lucruri care nu ne lasa mintea in pace. si poti sta linistita, psihologii sunt antrenati sa inteleaga orice. asa ca nu mai sta pe ganduri, mai ales ca ai deja exemplul surorii tale. 🙂 pentru sufletul tau, merita sa mergi.
Ioana
Asa e! Multi spun ca eeeee ce-i aia psihologia, dai bani aiurea, mai bine povestesti cu un prieten si gata. Ca sunt numai discutii fara vreun rost. Dar si eu am facut cateva sedinte mai ales anul trecut si a fost ceva diferit de tot ceea ce am incercat pana atunci-chit ca eu nu am rabdare ca si tine si nici n-am incercat multe. Sunt ca Scarlett O’Hara-“Lasa, am sa ma gandesc altadata la asta, daca ma gandesc acum, am sa innebunesc” si multe s-au strans intr-adevar. Foarte bine ai facut.
Ioana
Scuze ca postez de doua ori…cat despre mersul la bere sau tinutul in brate pot rezolva griji minore, pe mine cel putin nu m-a scapat de stresul posttraumatic pe care l-am avut cateva luni bune. Si nu, nu eram bolnava mintal pur si simplu am avut un necaz cum s-ar zice si asa am evitat intrarea in depresie vorbind cu un psiholog. Exista si oameni care nu se pot deschide asa usor, mai ales in fata cunoscutilor sau a familiei. Sau oameni care nu au prieteni sau parteneri de viata si sunt foarte singuri. Cred ca pot beneficia de pe urma unor sedinte si chiar sa ajunga sa invete cum sa cunoasca oameni si sa-si faca prieteni…
Tomata
ai foarte mare dreptate si ma bucur ca gandesti asa. bine ar fi sa inceapa cat mai multi sa gandeasca la fel. 🙂 cat despre Scarlett… ui, cred ca e unul din putinele aspecte in care nu ma aseman cu ea. ;))
Pato Basil
esti nebun oricum! chiar daca te duci la psiholog sau nu! toti suntem nebuni :))
Lili
Mersul la psiholog este ca o plimbare pe cararile mintii tale. Un fel de “La rascruce de …ganduri”. Conteaza sa iti poti impartasi gandurile, sentimentele si trairile cu cineva impartial, ce nu te analizeaza si nu te judeca “prieteneste”. La psiholog poti rupe bariera “cenzurii” tale interioare…
Monica
Tata nici acum nu intelege ca eu nu voi lucra cu oameni nebuni. El e convins ca voi lucra cu nebunii.
Ma bucur pentru tine, si ma bucur ca pari senina in articolul asta si mai ales ma bucur ca poti vb deschis despre asta!
In facultate, la inceput, pentru mine era crunt, mi se parea nasol sa vb despre mine si alte cele ce se plimba prin mine – dar in timp scurt cresteam, ma schimbam. Apoi a devenit un fel de mod de viata. Acum, incepanad supervizarea si masterul credeam ca va fi mai usor, dar nu e, se cere si se scoate mult mai mult de la noi – pt ca ar fi ideal sa fim buni. Si eu chiar mi-as dori sa fiu un psiholog bun:)
Multa lume, si eu personal, vad scump un psiholog, de aia un pact facut cu Dumnezeu candva a fost ca voi fi un psiholog ieftin. Sper sa ramana pactul:)
>:D<
Tomata
din pacate asta e mentalitatea oamenilor de varsta a doua si e mai greu (daca nu imposibil) de schimbat. Principalul e sa ne deschidem noi mintea si sa nu le calcam lor pe urme in privinta asta. Oamenii sunt gata sa puna etichete fara a incerca ceva, fara a vedea despre ce e vorba. Si-atunci se naste o mentalitate generala, de cele mai multe ori gresita.
Iti doresc sa ajungi un psiholog bun, nu neaparat ieftin. Insa orice tarife ai avea, ai putea proceda ca si Geta, muna pro bono pentru o perioada de timp. 🙂
Mi se pare foarte cool.
muncitorultm
Am mers si la psiholog si la psihoterapeut si mi-a facut mult bine , chiar daca multi m-au privit ca pe un nebun.Treaba lor.In cazul celor de varsta 3 – a , parerea mea ca de vina este mentalitatea comunista si invechita.Cind i-am spus mamei ca fac terapie prin hipnoza , ea a crezut ca face psihologul ce vrea cu mine.:)
Tomata
foarte sanatoasa atitudinea de “mi se rupe de ce cred ceilalti”. te felicit si ma bucur ca te-a ajutat.
Cat despre hipnoza… si io as incerca-o. ;))
KOT
Pentru crestini, solutia optima este un duhovnic bun. Gratis, oricand si foarte eficient.
delia
multumesc tomata, cred ca am sa merg si eu, ma bucur ca ai reusit sa te mai linistesti, o meriti.
Tomata
incearca sa vezi cum e. si o sa te convingi ca iti face bine.
carmen
foarte bine, ma bucur sa vad pe cineva care isi ia inima in dinti. sunt precisa ca ajuta, bravo tie. Dupa ce am citit asta cred ca incerc si eu. de ani de zile ma tot gandesc, dar ma retine naiba stie ce
Tomata
pai hai, ca ai motive si subiecte de discutie. m-as bucura sa stiu ca te ajuta cineva, ca asa, vorbitul cu prieteni… nu e cea mai buna solutie intotdeauna. Geta mai ofera sedinte gratuite pana in octombrie…. profita. 🙂
Bogdana
Bravo Andreea! Iti va prinde foarte bine, insa cel mai important este sa nu te opresti din terapie decat atunci cand terapeutul tau iti va spune ca poti sa o faci. Te pup!
Tomata
asa ma gandesc si eu. sa continui pana cand voi fi impacata cu mine si cand terapeutul va spune ca-s sanatoasa dpdv psihologic.
a-z
recomand filmul “no rezervations” cu catherina zeta-jones in rol principal pentru pildele regasite aici relationate postarii acesteia! vizionare placuta si astept reactii despre film in contextul in care am facut recomandarea. aici sau pe blog la mine, nu importa!
toate bune, tomato! 🙂
Tomata
m-ai facut curioasa. 🙂
lala
ce ceai anti-stres ai baut?
vreau sa incerc si eu!is f stresata la lucru in aceasta perioada si poate ma ajuta.
lory
bea, dar bei degeaba! e frectie la picior de lemn. am baut si eu si-s tot cum ma stiam. adica cu draci pe mine cati vrei.
lala
eu nu sunt nervoasa!sunt persoana mai calma de felul meu!
vreau un ceau anti-stres nu anti-nervi 🙂
Tomata
am incercat ceaiul anti-stres de la plafar sau de la fares, nici nu mai stiu. incearca. mie mi s-a parut ca m-a linistit… lory zice ca nu. Depinde. 🙂
Elena
O alta solutie ar fi practicarea unui sport – sala de fitness nu se pune.
Incearca sa te inscrii la o sala de kickboxing. Sau karate. Kyokushin. Judo. Ceva… Senseiul va scoate toti dracii din tine. La sfarsitul antrenamentului vei avea o stare de calm cum n-ai avut in viata ta. Daca nu din alt motiv, macar pt ca nu vei mai avea suficienta energie sa fii suparata. Si dupa cateva luni, te vei simti si suficient de bazata sa umbli noaptea pe strada neinsotita. :))
Tomata
asta e una dintre solutiile pe care mi le-a propus Geta: sa scot energia negativa din mine lovind ceva sau alergand sau practicand un sport. este o sala langa mine si ma tot gandesc sa merg la kickbox. ;))
Pingback:
mOntecOre
Faci ceva pentru tine, bun. Meriti. Felicitari Geta:) Eu as merge la psiholog, plina de neincredere cum sunt, insa fiind introvertita problemele mele ajung doar la persoanele care-mi castiga increderea. Am prietena care este in curs de dezvoltare ca si psiholog…..ne jucam cu (auto)analiza si e placut sa vezi ce, de ce si cum.
Andreea
Psihoterapia e cu urcusuri si coborasuri pentru ca intr-adevar in prima luna ai un sentiment de eliberare si o senzatie reconfortanta ca cineva te asculta fara a te condamna, fara a te judeca. Insa pe masura ce inaintezi cu terapia sentimentul de “usurare” se va obtine din ce in ce mai greu si trebuie sa fii dispusa sa lupti cu tine, cu terapeutul, uneori chiar si cu cei din jurul tau. Am scris despre sedintele mele de terapie, dar putem sa facem schimb de experienta si live daca ai vreme candva 🙂 Iti tin pumnii si iti doresc mult curaj, sa nu te sperie descoperirile si trairile care vor aparea pe parcurs.
Jules
sunt de acord cu tine, tomato 🙂
am fost mereu persoana care declara că le ştie pe toate, şi 10 ani de auto-analiză pot rezolva orice. am fost mereu anti-psuhologi, că sunt degeaba, că-ţi iau banii de pomană, ca tot acolo ajungi…
am fost mereu pusă pe harţă, până când am ajuns, dintr-o poveste asemănătoare cu a ta, la o domnişoară/doamnă care lucra pentru o fundaţie. şi ei ofereau consultaţii gratuite atâta vreme cât acceptai să te supui tuturor testelor lor (inclusiv psihiatrice etc.) şi cât puteau să îţi urmărească evoluţia.
doar că eu, după ce m-am descărcat o dată şi am crezut că am rezolvat problema şi gata, am renunţat, m-am făcut pierdută, nu am mai răspuns la telefon.
îmi pare rău şi acum şi chiar mi-aş dori să mai apară o ocazie similară.
maria
eu merg la psiholog de ceva timp si pot spune ca este foarte bine:).bravo!asa inveti sa te ajuti pe tine dar si pe cei din juru tau
Marius
Pentru mine toate persoanele care au astfel de prejudecati ar trebui sa fie ignorate. nu are nici un sens sa ne pierdem timpul. Cei care mai si citim si ne informam stim ce inseamna un psiholog. restul, mai degraba ii lasam sa creada ce vrea si gata.
Simone
Si eu m-am confruntat cu o problema asemanatoare… ma simteam foarte rau si am decis sa merg la un psiholog. Bineinteles ca au existat parere de genul “saraca, e nebuna”, dar ar fi fost cu adevarat nebuna daca nu as fi mers atunci la psiholog. E un semn de sanatate sa vrei sa iti fie mai bine. 🙂 Te pup cu drag!
Catalin Petru
poate te ajuta articolul asta, ca sa combati mai usor cu cei mai “invechiti”
http://catalin.petru.ro/2010/11/despre-psihologie-psihoterapie-fitze-si-probleme/
cat despre motivarea in sport, intreab-o pe raluca m. cat de mult a ajutat-o la motivare, faptu ca se intampla in grup.
sau asta
http://catalin.petru.ro/2011/01/diferente-dintre-coaching-si-consiliere-terapie-psiho-terapie-sau-cum-vreti-s-o-numiti/
Malli
Stii, si eu ma gandeam exact la acelasi lucru, ca oamenii au conceptia asta idioata cu ”psiholog=pt nebuni”. Psihologii au o meserie minunata: sa asculte oamenii. Sunt cam necesari in zilele de azi, cand toti oamenii dragi trec pe langa tine si tu pe langa ei in viteza luminii, un ‘ce mai faci’ nu inseamna nimic…
Bogdan
NU,nu eşti nebun,dar aşa te consideră lumea.Asta o spun din experienţa personală.În trecut am avut o problemă şi am ales să merg şi la psiholog.Când am spus asta în lume,deja mă priveau ca şi cum aveam o cutiuţă legată cu sfoară si mergeam cu ea pe stradă.Aşa cum a spus şi @Marius,persoanele care au astfel de prejudecăţi ar trebui să fie ignorate.
Ana-Maria
Foarte bun articolul şi bine ai făcut că ai mers la psiholog. Nu fac reclamă psihologiilor, dar uneori ai nevoie de ajutorul lor şi e bine să o iei treptat, adică nă să mergi la medicul de familie, să i se pară lui ceva şi să te trezeşti cu trimitere la psihiatrie. Chiar vorbeam cu o prietenă că psihiatrul o s-o umfle de pastile, deşi nu e cazul, pe când un psiholog, îţi oferă soluţii, te pune să vezi lucrurile şi dintr-o altă perspectivă. Cât despre mentalitatea rudimentară de a asocia psihologul cu oamenii nebuni, e demnă de neluat în seamă. Pe mine mereu mă amuză când colegele lu’ maică-mea îmi zic că peste ani vor înnebuni şi să le fac încă de pe acum programare. Şi degeaba încerci uneori să explici, că unii tot pe a lor o ţin.
delia
tomata draga, am fost la doamna psiholog, de care ne-ai vorbit si sunt foarte multumita. Iti multumesc ca ne-ai zis de dansa.
Tomata
ma bucur mult ca ai facut-o. eu abia acum am vazut comentul tau, pentru ca nu-mi intra toate comentariile in mail si mai ratez cate unul 🙁
si eu abia astept ziua de marti sa ma duc sa ma descarc. o sa mai scriu pe parcurs despre cum e sa mergi la psiholog. 🙂
Roscata
Nu inseamna ca esti nebuna daca mergi la un psiholog, inseamna ca ai o viata mult prea incarcata. Uneori ducem, pe spate, un bagaj mai mare decat putem cara si asta se resimte in noi. Unii acepta sa fie ajutati iar altii nu! Tu esti cea care a inteles faptul ca are nevoie de ajutor in a mai usura bagajul 😉
Iosif
Din pacate romanul inca nu stie ce e aia psiholog, psihoterapeut, psihoterapie, consiliere, etc. Eu de exemplu ofer sedinta gratuita in care explic ce inseamna fiecare dintre aceste denumiri insa, desi am promovat masiv, deocamdata nu s-a aratat nici un curios. Cine stie, stie, cine nu stie.. nici ca-i pasa..
Pingback:
Tudor
Pot sa spun din proprie experienta ca ajuta mult (eu inca ma duc pentru o depresie severa – asa zice tabelul ala). Pentru cei sceptici pot sa spun doar atat:
Ai o mie de probleme, 999 dintre ele sunt grave si una e imposibil de rezolvat. Mergi intr-o tara indepartata, te asezi langa un om oarecare pe o banca, intr-un parc si ii povestesti absolut tot. Te ridici, te intorci acasa si nu il mai vezi niciodata.
Psihologul face acelasi lucru ca acel om, numai ca mai are si niste raspunsuri la care tu nu te-ai gandit, sau poate nu ai vrut sa le iei in considerare.
Important: daca te duci la psiholog, nu inseamna ca esti nebun, nu inseamna ca treci pe pastile, nu inseamna ca intrii in cabina de proba sa vezi cum iti sta camasa de forta. Nu iti fac electrosocuri, nici injectii, nu te judeca, nu te obliga sa raspunzi la intrebari daca nu vrei. Confidentialitatea e garantata (asta daca nu cumva spui ca vrei sa omori pe cineva…). Pana si programarea se face la o distanta de cel putin 10 minute intre pacienti, sa nu se intalneasca.
Depresia nu e o stare, nu, nici sa nu te gandesti la asa ceva. 10 pasi sa scapi de depresie? Marketing. 9 pasi pana la usa psihologului si unul peste prag, sunt singurii 10 pasi care te pot scapa de “afectiunea” numita depresie.
Nu esti nebun daca mergi la psiholog, tocmai asta incerci sa previi. Daca erai nebun, iesea din jurisdictia psihologului.
P.S: Cred ca Geta poate confirma ca procentul celor care stau intinsi este mai mic 🙂 De obicei, cand povestesti intamplari delicate din viata ta, privesti omul in ochi, astepti un feedback din privirea lui. Nici eu nu stau intins.
Pingback:
Pingback:
Ralu
Am dat tarziu de articolul acesta al tau. Felicitari ca ai putut sa recunosti public faptul ca ai dificultati si ca te-ai hotarat sa nu iti bati capul singura cu ele. 🙂
Poate ar trebui pus mai mult accent pe sanatatea mentala.
riki
Dragii mei,
Va vorbesc dupa prima sedinta…., subscriu la cele spuse mai sus: sunt mai relaxata, ma uit la omul de langa mine cu alti ochi, lipsiti de paranoia, am o alta perspectiva asupra existentei mele….INCREDIBIL…dar asa ma simt…
Am decis sa merg la psiholog sa discut despre ce ma framanta…dupa multi ani in care mi-am protejat relatia si mi-am camuflat trairile de prieteni si familie… pentru ca am considerat ca m-as impovara si mai mult daca as sti ca si altcineva imi cunoaste problemele…. Prietenii nu pot sa te ajute pentru ca sunt oameni simpli subiectivi… te viruseaza cu ce ar face ei… mama ar suferi sa stie ca eu sunt suparata….si probabil nu ar uita vreodata ce mi s-a intamplat…
E ideal sa gasesti un strain care stie sa te asculte, dar si sa te indrume…
O sa continui sedintele…..CU SIGURANTA….
Pingback:
Pingback:
elena
nu esti nebun dar nici sanatos sa dai atatia bani, noi romanii suntem saraci, nu ne putem permite sedinte de terapie psihologica la 100 roni sedinta si chiar mai mult.