Un pisic atât de mic
Am (iar) un pisoi de dat. Staţi aşa, nu schimbaţi canalul că poate până la finalul articolului, reuşesc măcar să vă înduioşez.
Pisoiul despre care vă vorbesc nu e al meu, nu l-am găsit eu, dar cineva mi-a cerut ajutorul pentru a-i găsi un cămin micuţului. Şi cum mie mi se rupe sufletul când aud de cazuri de-astea… ştiţi deja că nu am sufletul de piatră să refuz să scriu despre ele. Aşadar, asta e povestea unui pisoi portocaliu:
Acum câteva săptămâni, Iulia mi-a scris spunându-mi că a salvat un pisoi bolnav, pe care nu îl poate ţine pentru că… nu se poate. Însă atâta timp cât pisoiul a avut nevoie de ajutor, Iulia l-a ţinut în debara, l-a îngrijit, l-a dus la veterinar, l-a scăpat de râie şi de mâncărimi şi l-a mângâiat atunci când a avut nevoie. Acum pisoiul e sănătos, nu i-au rămas decât câteva pete fără blană, însă în câteva săptămâni se rezolvă şi asta. Iulia nu mai poate să-l ţină, iar bietul animal are nevoie de mai multă dragoste, de mai multă atenţie şi de o familie. E sănătos, grăsun, cuminte şi toarce neîncetat.
Cu cuvintele Iuliei, acum:
„Pisoiul are vreo 2 luni, e portocaliu, e putin urâţel în prezent pentru că a fost bolnav şi a urmat un tratament timp de o lună, dar promite să se faca mare şi frumos ca Razvan Mazilu! Acum e sănătos tun, vesel, voios şi pupăcios. şi toarce în prostie! Eu nu pot să îl ţin, aşa că musai să îl dau în adoptie, plasament sau cum s-o zice.
Mă ofer să îi plătesc vaccinurile care urmează, deparazitarea şi castrarea cand s-o face mai mare (asta daca nu vreţi o armată de Garfielzi în casă ori prin vecini)… Din când în când, aş ajuta şi cu bani de papică şi de nisip, dacă e nevoie!
Aşa că pliiiiz, dacă vouă nu v-l trebuie, întrebaţi vecinul, colegul ungur, patronul de la băcănie, pretenul de pâar, neamurile pâna la gradul al III-lea… Musai trebuie să găsesc un stăpân iubitor pentru necăjitul asta mic!
Mă găsiţi la adresa asta: kovacs.iulia@gmail.com.”
Eu nu pot să vă spun mai multe decât că eu l-aş fi luat cu dragă inimă. Numai că mai am deja doi câini şi problema nu e că nu s-ar înţelege, dar începe să-mi fie greu şi cu ei. Ajutaţi-l, vă rog, pe micuţul ăsta.
2 Comments
cristina kitty
Presupun ca pisoiul nu este in Bucuresti, nu? Oricum eu o sa intreb pe toata lumea !!!
lala
l-as lua eu daca as avea propria mea locuinta:( saracutu, sper sa isi gaseasca pe cineva care sa il iubeasca!