Stereotipuri de femei singure
Nu mai sunt o femeie singură de 4 ani deja. Nu neg că uneori mă gândesc cu nostalgie la vremurile în care puteam să îmi fac de cap fără să supăr pe nimeni, în care singura chestie care conta era să-mi procur cât mai multă satisfacţie şi plăcere. Indiferent dacă o adunam din complimente, din flirturi, din întâlniri, din săruturi sau din sms-uri. Însă nostalgia asta are parfumul trecutului şi nu e ceva ce-mi lipseşte, pentru că între toate complimentele, flirturile şi sms-urile erau perioade în care aveam nevoie de un el stabil cu care să merg la patiserie să cumpăr prăjituri, un el mereu acolo pentru mine. Şi acum îl am, deci vremurile acelea sunt rezervate amintirilor care ies la suprafaţă când mai vorbesc cu fetele. Sau când dau peste un articol de genul.
Normal că nu ţin pentru mine şi împărtăsesc cu voi cele 12 tipologii de femei singure. Poate vă regăsiţi şi voi, pentru că eu cu siguranţă mă regăsesc cel puţin în 3 dintre ele.
Căutătoarea sufletului pereche
Un fel de Charlotte din Sex and the City, cea care îl caută mereu pe sortit şi care speră că fiecare e cel rezervat pentru ea. Am fost aşa cam până pe la 20 de ani.
Phoenixul
O tipă recent ieşită dintr-o relaţie usturător de dureroasă, care face orice pentru a învinge durerea şi a se reinventa. O văd aici pe Nicole Kidman, pe Jennifer Aniston şi pe câteva dintre prietenele mele. şi pe mine – nu sunt genul care să lase o despărţire să-mi distrugă viaţa.
Femeia organică
Una care nu face absolut nimic. Lasă lucrurile să se întâmple şi destinul să-şi urmeze cursul. E pasivă şi aşteaptă să-i pice pară mălăiaţă în gură la nătăfleaţă. N-are nici o strategie, nici un plan.
Prinţesa din turn
Îl aşteaptă pe Făt Frumos să vină la ea. E convinsă că va apărea la un moment dat, iar ea e acolo să-l primească. I wonder how that works. ;))
Gafa – atenţie la înţelesul cuvântului
Îşi focalizează atenţia şi energia doar asupra scopului de a-şi găsi un soţ. Nimic altceva din viaţa ei nu mai contează până nu-şi atinge scopul suprem.
Spiritul liber
Femeia care nu ţine morţiş să aibă un bărbat lângă ea, pentru că îşi preţuieşte prea mult independenţa. în tipologia asta aş băga eu femeile de carieră.
Mireasa spontană
Femeia căreia nu prea i-a păsat de nuntă până la un moment dat când dorinţa de a fi mireasă o obsedează. Mie mi se întâmplă când mă duc la nunţi. După care-mi trece.
Răzvrătita oraşului
Tipa care până nu demult trăia la fel de simplu şi obişnuit ca toată lumea. Acum însă s-a decis că stilul ăsta de viaţă o plictiseşte şi vrea să facă ceva ieşit din comun.
Cea care reinventează ritualurile
Un fel de indecisă care ar vrea şi o relaţie stabilă şi una mai neconvenţională. Am văzut ceva asemănător într-un episod din House cu o tipă căsătorită care şi-o mai trăgea din când în când cu alţii, dar cu acordul bărbatului ei.
Mămica din viitor
Îşi doreşte copii, da’ nu acum. Cândva. Da’ nu acum. Desigur că vrea să fie mamă, numai că încă nu se simte pregătită. Ce dacă are 30 sau 40 de ani? Dacă Adriana Iliescu a născut la 67 de ani, ea nu poate să mai amâne puţin?
Înceată, dar sigură
Cam ce am scris mai sus, numai că în varianta cu nunta, nu cu copilul. şi între timp se chinuie să facă faţă tuturor comentariilor de genul: “Da’ tu nu te mai măriţi?”
Eterna singuratică
Cea care ştie că viaţa de femeie măritată nu e pentru ea. Cea care îşi găseşte fericirea în alte lucruri decât în împlinirea printr-un bărbat.
Deci, doamnelor… unde vă încadraţi? 🙂
20 Comments
Devoratoarea de muzica
spirit liber si eterna singuratica?
mai ce combinatie de inghitit cu apa minerala mai sunt.;)
Mona
Mai e una, de care e cam plina lumea. Categoria “ce-ai avut si ce-ai pierdut”. Femeia care la o saptamana dupa ce iese dintr-o relatie se arunca orbeste in alta, dupa o luna e deja maritata si afiseaza glorios aerul “acum m-am maritat, m-ai pierdut de tot”. Si dupa un an isi da cu pumnii in cap ca s-a maritat, dar e prea mandra sa recunoasca. Tot aici intra si aia care, cand iese dintr-o relatie, se arunca din pat in pat tot ca sa arate ce dorita e ea si ce comoara a pierdut fostul.
Monica
habar nu am
cred ca din fiecare cate putin
adica sunt momente si momente si cred ca tptul tine de trairile interne dintr-un moment sau altul…
prietenele mele imi zic: “Mai Monica, bucura te ca poti sa faci ce vrei oricand, nu-ti tine nimeni socoteala cati pantofi ai, ce faci, unde te duci, cu cine iesi dupa ce termini munca!”
Cioco
Sunt Phoenixul şi aspir către un spirit liber :p.
Pingback:
lala
mireasa spontana, cred! si pe mine ma apuca cand ma duc la nunti sau cand se casatoreste cate o prietena draga.
rontziki
Hm…interesantă provocare, ca să zic aşa, că mi-e greu să mă situez :))) Să zicem că puţin din mai multe, din spiritul liber şi puţin din eterna singuratică…dar tre’ să recunosc că am şi ceva din prinţesa din turn, nu neapărat în ideea că sunt aici să-l primesc pe făt-frumos (cum sună :))), ci în ideea că, dacă chiar vrea, tre’ să fie în stare să-şi învingă orice teamă de înălţime şi să se agite un pic :)))
mOntecOre
desi nu’s singura acum, eu ma situez undeva la intersectia dintre the free spirit si eterna singuratica. Desi e foarte trist sa te gandesti ca putem trasa niste categorii atat de usor. We are more then taggs:)
Alexandru Husaru
Interesant articol. Din categoria „bine de știut” 🙂
scorpio
cred ca sunt ceva intre,,Căutătoarea sufletului pereche” si ,,Phoenixul”.
carmen
Mai,avand in vedere ca numai ce scrisesem despre asta cu cum e vazut un om sigle, I guess ca dap, trebuie ca ma regasesc in cateva. Categoriile sunt clar orientative, adesea cred ca sunt o Miranda, yet, am si bucati din Charlotte…
Horia Dragomir
Oare cum ar arăta clasificarea bărbaților?
Stefy
Cred ca am/am avut ceva din mai multe :))
Cautatoarea sufletului pereche…asta eram pana nu de mult :)) cand totusi mi-am dat seama ca mai bine “spirit liber”…si da…”fumeie” de cariera vreau sa fiu 😀
Aaaa da…legat de faza “da nu te mariti”….o aud de la 18 ani x( pentru ca varu meu(31) s-a maritat cu o fata ce atunci iesise de pe bancile liceului…come onnnnnnnnnnnn…macar facultatea sa mi-o termin, dar oricum cum zicea “spirit liber sunt eu”:D
Cand eram prin generala/liceu visam la feti frumosi, dar mi-a trecut
Nu cred ca ma pot incadra intr-o tipologie fixa…asa cum zicea Monica, cred ca din fiecare cate putin.
Visezi la feti-frumosi, iti cauti sufletul pereche, renasti ca pasarea phoenix, mai ai momente cand efectiv nu ai niciun plan si lasi totul sa curga de la sine, te apuca “dorul” de maritis cand auzi ca x sau y s-a maritat, pui piciorul in prag si vrei sa fii eterna singuratica sau spiritul liber, uneori te mai gandesti si cum ar fi sa te mariti/ai copil, dar stii ca nu e momentul…
Categoria zisa de Mona e una foarte trista…de persoanele de genul mi-e chiar mila…pentru ca am vazut si in jurul meu persoane de genul
Ralux
Esti o sursa de inspiratie, ce mai… Cred ca m-am regasit in cel putin trei categorii, in functie de fazele si toanele tipic feminine.:)
oana
da, si eu cred ca de-a lungul timpului ne putem incadra in diverse categorii.
eu acum sunt combinatia perfecta pentru “totul mai tarziu” adica combinatia dintre “inceata, dar sigura” si “mamica pe viitor”
stiu ca vreau copii dar nu acum, peste cativa ani, nu peste foarte multi, dar oricum nu acum
si stiu ca ca o sa vreau nunta, poate atunci cand o sa ma decid sa fac copii. am cu cine, e langa mine, l-am gasit, stiu ca nu mai pleaca nicaieri dar nu ne tine o bucata de hartie deci de cate ori merg la o nunta trebui sa raspund de zeci de ori ” noi inca nu, nu ne grabim, avem timp” :))
Pingback:
Pingback:
Pingback:
Stefan
Am citit o carte foarte interesanta, ,,Barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus” de John Gray. Mi-a placut aceasta carte pentru ca este o carte practica, din care ai ceva de invatat. O recomand celor care cred ca au probleme in cuplu sau celor care doresc sa afle mai multe despre relatii. Am auzit ca John Gray va sosi si in Romania, asa ca ma gandesc sa merg sa il vad 🙂
Mircea
Wow, o gramada de tipologii. Oricum a fost nostim articolul 🙂