Din perspectiva iubitei

Am vrut să amân scrierea acestui post până după-amiază când ajung acasă, dar un comentariu de-al lui Horia la postul lui Raka, şi postul lui Raka în sine, m-au stârnit şi m-au ambiţionat sa o fac acuma. Totul a pornit de la postul Cristinei, care a fost privit din unghiul lui Raka, apoi al lui Todo şi acum al meu. Cam toţi susţin aceeaşi părere, însă eu, nu pentru că îmi place să fiu Gică Contra, da’ pur şi simplu nu pot să fiu de acord cu ce spun ei.

Pe scurt, Cristina zicea că iubita unui tip tre’ să accepte că ăsta are o amică, cu care n-are de fapt nici o treabă, da’ că ea, amica o să fie mereu acolo pentru el, în timp ce tu, iubita, s-ar putea să zbori în orice moment. Şi că tre’ să te împaci cu ideea, să nu fii geloasă, să stai pe treaba ta, etc. Raka explică punctat că exista prietenie între un baiat şi o fată, dă exemple şi povesteşte eventuale reacţii “deplasate” ale iubitei. Todo vorbeste despre aparitia unui iubit si reactia acestuia la amicii iubitei – care e de fapt aceeasi situatie ca si la Cristina, doar ca aici e vorba despre iubita care are amici si iubitul nu prea se intelege cu ei.

N-a vorbit nimeni din perspectiva iubitei. O să o fac eu, pentru că ea e cea cu care ma identific.
Din capul locului vă spun atât: între un bărbat şi o femeie nu există prietenie adevărată DECÂT după ce a fost trecut un anumit prag SAU dacă amândoi sunt implicaţi în alte relaţii. Doi oameni singuri nu pot fi, după părerea mea, amici, fără să fi fost său să fie interesaţi şi în alt fel de celălat. Nu zic neapărat că ţie îţi place sau ţi-a plăcut de amica/amicul tău, da’ ai băga mâna în foc pentru el? În fine… asta e părerea mea şi nimic în lume nu mi-o va schimba.

Acum, the main issue. Deci: cum îi ziceam Cristinei: pentru iubitul meu, EU trebuie să fiu numărul 1, cea mai importantă persoană din existenţa lui, centrul său de referinţă, etc. Sună egoist, da, da’ dacă el pentru mine asta e, am aceeaşi pretenţie şi de la el. Dacă nu, I’m better off. Nu înţelegeţi greşit, nu îmi ţin iubitul sub papuc, în lesă sau mereu lângă mine. Sunt zile la rând, chiar o săptămâna întreagă când nu ne vedem, dar când e important să fie cu mine, fie la o întâlnire, fie când am nevoie de el, el trebuie să fie cu mine, nu cu amica sau amicii lui.

Aşa că, chiar dacă ştiu că amica aia e pur şi simplu inofensivă, n-o să mă simt mai bine când eu o să stau singură acasă pentru că poate sunt bolnavă sau indispusă sau n-am chef, şi el o să fie cu prietenii şi amica la o bere.

Şi nici n-o să mă încălzească dacă el se duce să vorbească cu amica despre problemele lui, fie că sunt de cuplu, fie că sunt de la lucru. Eu pentru ce naiba mai sunt acolo? Problemele de cuplu se rezolva în cuplu, nu în afara lui… iar problemele de la lucru, deşi nu pot fi rezolvate nici de iubită, nici de amică, de ce să te duci fuguţa la cea de-a doua? În cazul în care nu poţi discuta aceste probleme cu partenera, pentru ce mai stai cu ea?

Când iubita are impresia că cealaltă e mai importanta ca ea, probabil că aşa şi este, din moment ce ea se simte lăsată pe dinafară şi nu ia parte la bucuriile tale. Când iubitul pune mâna pe telefon să o anunţe şi pe amică, imediat ce i s-a întâmplat ceva super, io zic că e o problemă în cuplul ăla.

Prea multe idei mi se răsucesc acuma prin cap şi adevărul e că m-am şi ambalat puţin pentru că eu chiar nu pot să înţeleg chestiile astea şi chiar nu aş putea să accept o amică omniprezentă în viaţa iubitului meu. Şi aş fi tare curioasă dacă cei cu amicicul atât de apropiat, vor fi vreodată confruntaţi cu amicul partenerului lor, îşi vor păstra impresiile? Că e uşor să fii în ipostaza de amic. Mai greu e să fii iubitul sau iubita care observă.

Uite, cu posturi de-astea îmi dau şi eu seama cât de specială e relaţia mea şi cât de multă siguranţă şi linişte îmi oferă Iubi.

PS. Horia, cum poti spune ca nimic nu se compara cu amica-ti???

52 Comments

  • eleny

    o, daaaaaaaaa… subscriu la tot ce e scris aici :D. Si nu pot ca esti prietena mea, ci pentru ca gandesc exact la fel ca tine 😀

  • cosânzeana

    relatiile in care amica apare prea des nu sunt serioase. De fiecare data cand relatiile mele trecute treceau de un anumit prag, deveneau mai serioase, amica, amicii dispareau automat. Mai sunt amice din alea care sunt indragostite si cauta mereu sa puna bete n roate relatiei sub pretextul ca best friends should stick toghether 🙂

  • ildiko

    Ca de obicei, eu sunt de acord si cu o parte si cu alta. Ideea e ca intradevar daca cu partenerul/partenera ta nu poti sa vorbesti despre orice, ceva nu merge bine in relatie.
    Dar, amica partenerului tu trebuie sa o vezi ca cel mai bun prieten al lui. Asa cum cea mai buna prietena a ta este femeie, si ii spui lucrurile faine si mai putin faine care ti se intampla, asa se poate ca aceasta persoana numita best friend sa fie de sex opus.
    E posibil, depinde foarte mult de fiecare persoana in parte, dar din experienta iti spun ca am un foarte bun prieten de 15 ani si niciodata nu s-a intamplat nimic intre noi. El s-a casatorit intre timp si sotia lui m-a acceptat ca fiind prietena cea mai buna a sotului.Deci se poate.:)

  • george

    buna in primul rand. in al doilea rand vin si eu cu niste comentarii 🙂

    Este foarte bine si recomandat sa iti pastrezi prietenii buni chiar si dupa ce intri intr-o relatie. Ei sunt cei care te ajuta la nevoie. Asta bineinteles nu schimba situatia cand partenerul tau are nevoie de tine. Atunci el vine pe primul plan si aici sunt de acord cu tine.
    Doi: in fiecare cuplu trebuie sa existe momente de intimitate individuala si aici includem iesirile cu prietenii, rudele si hobby-urile. Mai sunt si lucrurile pe care cateodata nu le poti discuta cu partenerul. Si aici intervin confidentii: parinti sau prieteni de obicei. Si daca prietenul cel mai bun este o femeie de ce sa te superi tu, partenera, ca el vrea sa vorbeasca anumite chestii cu ea? Eu personal am 2 prietene din copilarie si cu ele discut chestii care nu au legatura cu partenera mea, pentru ca sunt amintiri, fosti colegi sau chestii “interne”.
    Ca si concluzie la aberatiile mele de mai sus: partenera mea trebuie sa inteleaga ca prietenii mei raman in viata mea 🙂

  • Raka

    La partea cu “indispusa sau n-am chef” nu pot sa fiu de-acord, ca nu-s fanul perspectivei “facem absolut tot asa cum, atunci cand si acolo unde zici tu” pentru ca asta denota despre propria-mi persoana fie ca sunt tinut sub papuc, fie ca sunt inadecvat in privirea luarii unei decizii de unu’ singur. Niciuna din situatii nu ma coafeaza si nici nu ma reprezinta… Si nimic nu ma obliga sau impiedica sa fiu disponibil social, nu?

    Legat de paragraful 6, din punctul meu de vedere, e posibil sa iubesti pe cineva chiar si daca mai are putin pana sa te sufoce. Si-atunci ramai, pentru ca o iubesti. Si cu toate astea, din cand in cand mai ai nevoie de-o gura de aer / bere, pe care ti-o petreci alaturi de amici, printre care si dansa (amica cea “blamata) in cauza… Been there, done that. Din ambele parti ale baricadei. Si n-o scriu cu deosebita mandrie-n degete, da’ asta e…

    Intr-adevar, e alta mancare de peste cand esti iubitul sau iubita care observa, dar aici interpretarile depind de la caz la caz, in functie de increderea pe care-o ai in partener si in functie de cat de gelos esti ca om, din fire 😉

  • Ela

    Te inteleg foarte bine.

    Nu ma mai gandesc la subiectul asta ca iar ma enervez si la mine nu s-a vazut decat o data cu o prietena pe care nu o mai vazuse de un an.

    Dar faptul ca a scos-o in oras si au baut si-au stat de vorba pana miezul noptii m-a scos din minti.

    N-as suporta deloc sa aiba iubitul meu o amica. Indiferent cata incredere as avea in el sau cat de mult l-as iubi, asa ceva nu vreau sa accept.

  • Crin

    Eu zic ca iubita n-ar trebui sa se supere, pentru ca amica, vrand-nevrand va fi in timp oarecum marginalizata. Oarecum, in sensul ca fizic timpul s-ar putea sa nu le mai permita sa fie atat de apropiati cu tine in zona.

    Si chiar daca sunt apropiati, faptul ca tu nu poti accepta indica mai mult o neincredere in tine decat in relatia lor de pura prietenie.

    relatiile acestea chiar exista, vorbesc din experienta. Am un prieten foarte bun, si-l am de ani de zile, si mi-e drag ca ochii din cap dar imi plezneste o vena cand imi imaginez un sarut cu el. Logodnicul meu e la 300 de km din principiu si din pacate. Iar amicul asta al meu, pe care sincer il simt ca pe un frate, vine la mine la 11 noaptea, sta ore intregi, ne uitam la filme si things are fine. N-am parte de gelozii.

    Prietenie intre doi oameni exista. Si cred ca m-as purta fix la fel cu omul daca n-as fi logodita, doar il stiu de mai multi ani decat sunt promisa.

    Intelegi? Sunt de partea lui Raka and co. 🙂

    Oricum, o femeie simte… Iubita ar trebui sa adulmece prietena aceea, daca nu i se pare ok, sa intervina, dar sa n-o faca direct din prejudecata sau principiu.

  • Oana (din bucate)

    Hai sa scriu si eu, si tot din perspectiva iubitei. Intamplarea face insa ca una din “prietenele mele cele mai bune” sa fie un el, iar ca unul din “prietenii lui cei mai buni” sa fie o ea. Si nu vad necesitatea unor crize de nervi, atat timp cat el e langa mine in orice moment, dar simte nevoie uneori sa iasa cu ea sa stea la povesti. In primul rand pentru ca ei au totusi ani de cand se cunosc si in care au construit prietenia, in al doilea rand ca si eu tin sa ma vad uneori cu prietenii mei. Pana la urma, faptul ca suntem impreuna si vrem sa facem relatia sa mearga, nu inseamna renuntarea la oamenii importanti din viata si trecutul fiecaruia.
    Hmmm…am mai multe idei in cap, cred ca le dezvolt pe blog :))

  • madMe

    Eu sunt foarte, foarte, de n ori foarte egoistă când vine vorba de prietenul meu. Nu aş suporta o prezenţă feminină în preajma lui pe post de cea mai bună prietenă. No way. Bine că al meu nu are aşa ceva. Aş urî-o groaznic 😛

  • silvia

    eu nu prea sunt de acord cu ce zici tu… asta in principiu pt ca a-ti discuta problemele doar cu o persoana, si aia fiind cealalta jumatate a cuplului tau, este o maaare problema. uniperspectivismul nu face bine nimanui. in plus, poate sunt oameni printre prietenii tai mult mai avizati sa-ti dea un sfat si chiar un sfat mai obiectiv decat ti-ar da o persoana care te iubeste pan’ la cer.

    al doilea motiv pt care nu sunt de acord este ca eu nu prioritizez astfel lucrurile. cuplul e cuplu, prietenia e prietenie, familia e familie. pur si simplu sunt chestii diferite. spun asta din ataaatea perspective… adica am fost si sunt amica, am fost si sunt iubita, intr-o vreme geloasa foc,acum inspre deloc si mai cu seama nu cu prietena lui.

    pe scurt, ca ma intind: faptul ca esti intr-un cuplu nu trebuie sa anihileze sau minimalizeze prieteniile fiecarui parti din cuplul ala cu alti oameni, fie ei de alt sex au ba.

    si personal cred ca a te apuca sa-i interzici/limitezi unui barbat anumite relatii de prietenie, doar pe criterii de sex, e o tampenie. eu as face urat rau daca n-as mai avea voie sa ma vad cu my bf (care intamplator e baiat) sau daca mi s-ar face scene de cate ori ma vad cu el (which is often).

  • Alexandru Negrea

    “Aşa că, chiar dacă ştiu că amica aia e pur şi simplu inofensivă, n-o să mă simt mai bine când eu o să stau singură acasă pentru că poate sunt bolnavă sau indispusă sau n-am chef, şi el o să fie cu prietenii şi amica la o bere.”

    GROAZNIC! Te penalizez pentru articolul ăsta ce îmi lasă impresia că vorbeşti despre câinele tău 🙂

  • Raka

    Unde e dau punctele bonus pentru Alex Negrea? 🙂 A surprins si el aspectul cel mai deranjant al postarii (pentru orice purtator de canac) si a facut-o chiar foarte poetic (in exprimare) 😉

  • Maya

    daca intre cei doi e prietenie dezinteresata, e ok. Dar ce te faci cand asa-zisa amica, sub masca prieteniei, ascunde altceva,si tu vezi cum ii face ochi dulci iubitului ? :d, si el “sarmanu` ” te asigura ca “nu vezi bine?”

  • crisss

    perfect de acord cu tine! nu as suporta niciodata sa nu fiu pe primul plan, sau sa stau cuminte seara in pat si sa il astept pe el sa vina de la suc cu amica:))))))))) nici o femeie nu cred ca accepta sa fie pe locul doi, sau in paralel cu alta femei. una e sa ai un amic care sa te sfatuiasca poate in anumite probleme (profesioanle, etc) sa ai cui cere o parere, si alta e sa te vezi cu el mai des decat cu iubitul tau.
    iar daca nu poti vorbi orice cu iubitul..atunci e chiar trist…

  • Tomata

    Se pare ca si la comentarii tre’ sa raspund acuma, ca unele chiar ma intriga.

    @ eleny –> Noi am discutat problema si in privat si stim deja fiecare la ce ne referim . 😉

    @ cosanzeana –> Nu pot sa spun decat ca sunt de acord cu ce spui si vedem lucrurile din acelasi unghi. 🙂

    @ ildiko –> Pe amica prietenului meu as vedea-o ca pe cel mai bun prieten al lui, daca si ea ar avea o relatie. Daca ar fi libera, m-as simti cam amenintata si nu mi-ar placea deloc sa stiu ca mai e loc pentru cineva in sufletul prietenului meu. Si un loc asa de mare.

    @ george –> N-a spus nimeni sa renunti la prieteni, nici macar la prietene. DAR cand amica, cea mai buna prietena a iubitului, ocupa un loc prea important in viata lui, atunci eu consider ca asta e o problema. Sunt perfect de acord ca iubita poate pleca oricand si atunci vei avea nevoie de prieteni, inclusiv de prietena aia blamata. Dar pe timpul relatiei, tine-o cat de cat la distanta pentru ca nu are ce sa caute in relatia ta. Si cu intimitatea individuala sunt de acord. Clar, fiecare iese cu prietenii, mai multi sau doar cativa, poate chiar si cu amica respectiva, DAR daca asta se intampla des, din nou, consider ca este o problema. E ca si cand ai avea doua relatii in paralel pe care trebuie sa le intretii, sa nu cumva sa se supere iubita sau amica? Sa fim seriosi… prea multa amicitie strica, in cazul asta.
    Cum ziceam la inceput: prietanii tai raman acolo, cu conditia sa nu o inlocuiasca pe prietena ta. Adica asta e pretentia mea de la relatia mea.

    @ Raka –> Deci, Raka… cred ca ai inteles putin pe dos, sau te-ai agatat de o singura chestie din tot postul. Daca intr-o seara, eu nu ma simt in stare sa ies, pur si simplu as vrea sa stau cu prietenul meu sa ne uitam la un film sau sa facem ceva impreuna, si el imi spune ca vrea neaparat sa mearga cu prietenii lui sau cu amica lui in oras… EU am o problema cu asta, pentru ca simt ca nu mai sunt pe locul 1. Nu vorbesc despre stabilirea unor interziceri in cuplu, pentru ca ala nu mai e cuplu cand ii interzici ceva cuiva. Dar daca el prefera sa fie in alta parte decat cu mine, eu nu pot sa accept asta. Imi pare rau, dar asa e. Gandeste-te ca intr-o seara ti-ai dori sa iti tii prietena in brate si sa va uitati pe pereti, pur si simplu, numai voi doi. Si ea sa aiba un chef nebun sa se intalneasca cu amicii ei sau doar cu amicul. Cum te face asta sa te simti? Daca te simti bine… clar ceva nu e in regula acolo. Iar daca tu iti doresti sa fii in alt loc decat cu ea… cred ca intelegi ce vreau sa spun…
    Gura aia de aer sau de bere poti sa o iei oricand, poate chiar si cu ea, dar nu mai mult cu altii decat cu ea. Asta vreau eu sa zic. Pentru ca in cazul asta, nu stiu ce fel de relatie e aia cand nu o vrei in preajma ta.
    Si chiar nu-ti doresc sa ajungi sa fii spectatorul iesirilor prea dese ale prietenei tale, iesiri in care nu esti inclus sau la care te simti in plus. Nu stiu exact cum e, dar imi imaginez foarte bine.

    @ ela –> I feel you girl. 🙂

    @ Crin –> Stai putin. Odata marginalizata sau intalnita mai rar e ok. Dar cand ea e prezenta cel putin saptamanal in viata lui, as avea impresia ca mai are o relatie pe langa a noastra. Am dezvoltat mai mult in raspunsurile pentru George si pentru Raka.
    Nu stiu daca e neaparat vorba de neincredere in mine, poate e, nu neg. Dar daca nu pot sa accept asta, n-am cum sa schimb ceva ce ma face sa ma simt aiurea. Am inteles ca tu nu il vezi pe amicul tau decat ca pe un frate, dar el? el te vede si te-a vazut pe tine mereu asa? Poate nici nu stii, dar candva a fost indragostit de tine si s-a obisnuit cu ideea ca nu poate fi nimic intre voi si acum totul e ok. Sunt sceptica…

    @ oana –> Hehe, tie ti-am zis si la tine pe blog ce mi-am mai adus aminte. 😉

    @ Bogdan –> Poti sa ramai si odata vei avea de pierdut din cauza asta. Sunt aproape sigura.

    @ madMe –> Nici al meu nu are, ceea ce ma bucura enorm. Cred ca nici nu rezistam mai mult de 3 ani impreuna daca ar fi fost vreuna in peisaj.

    @ silvia –> Nu am zis sa iti discuti problemele doar cu jumatatea ta, ar fi absurd asta. Dar cand nu exista comunicare in cuplu si el fuge la prietena cea mai buna… nu, nu sunt de acord cu asta. Perfect de-acord cu cuplu e cuplu, prietenii prieteni… da’ cand cuplu e mai putin important decat prietenii sau cand petreci mai mult timp cu prietenii decat cu jumatatea… atunci io zic ca nu-i ok.
    Si n-am zis nimic nici de interziceri si limitari, am spus doar ca o amica a iubitului nu trebuie sa fie la fel de importanta ca si iubita in sine. Daca e o amica adevarata, intelege lucrul asta si e acolo pentru el cand el are nevoie, nu zilnic, cand prezenta ei nu e dorita.

    @ Alexandru Negrea –> Am dezvoltat in comentariul pentru postul tau ca il scrisesesi inainte sa apuc eu sa iti raspund. Sper ca m-am facut mai bine inteleasa ca nu e vorba despre cainele meu.

    @ maya –> Pai de ASTA m-as teme eu. 😀

    @ crisss –> Pai uite ca unele nu au o problema cu asta si barbatilor chiar nu li se pare nimic deplasat. Suntem noi defecte. ;))

  • Raka

    Abia acum am inteles ce spui, pentru ca de la bun inceput ai uitat sa mentionezi toti “parametrii de sistem”… In cazul pe care-l exprimi tu, da, e o abordare de bun simt cu conditia sa nu fie abuzata. Nici de unul nici de celalalt. Mi se pare normal, ca-n orice relatie tre’ sa faci compromisuri.

    Pe mine, in schimb, m-au intrigat si izul de santaj emotional folosit ca metoda de persuasiune cat si nevoia absolut nejustificabila in ochii mei de a fi locul 1 indiferent de circumstante, in absolut orice situatie. Asta m-a declansat pe mine 😉

    Si in legatura cu ultimul paragraf pe care mi l-ai adresat in raspuns, pot sa spun doar ca ce spui ca-ti imaginezi foarte bine am trait pe pielea mea deja, n-a fost deloc placut si mi-am invatat lectia. Ca de la bun inceput venisem cu temele de casa facute, da’ aici atatea-s de discutat ca e posibil sa ne fi pierdut amandoi intre ideile pe care am vrut sa le expunem 🙂

  • Cristina_tm

    Nu-mi vine sa cred ce amploare a luat discutia asta. 🙂
    Eu sunt de mult prietena prietenului, pentru ca s-a intamplat ca omul cu care am crescut sa fie de genul masculin. De multe ori, cand el avea pe cate cineva, eu eram singura. Dar cu mana pe inima iti spun ca niciodata nu l-am vazut ca pe un potential iubit. Dar niciodata.

    Adevarul e ca multe din prietenele lui m-au perceput ca pe o amenintare. Dar asta a fost strict problema lor. NU am intervenit in deciziile pe care le-a luat cu privire la relatiile lui si nici nu am de gand sa fac asta vreodata. Avem noi destule de discutat si fara sa intram in detalii din astea de cuplu.

  • dn

    Nu sunt de acord cu tine: exista si relatii de amicitie foarte bune intre barbat si femeie. Cel mai bun prieten al meu e femeie si o consider ca si sora mea. E adevarat ca mereu va exista suspiciunea intr-o relatie dar eu unul nu m-am izbit de acest “perete”!

  • Florin

    Un post interesant, dar cu asta sunt obisnuit din partea ta. Putin cam feminist insa.
    Nu cred ca ai dat cele mai bune exemple. La un moment dat ai scris “Sunt zile la rând, chiar o săptămâna întreagă când nu ne vedem” , ceea ce inseamna ca tu si prietenul tau nu locuiti impreuna. In opinia mea , inca nu poti afirma ca ai o relatie stabila. Este o diferenta enorma cand locuiesti cu cineva impreuna sau nu. In momentul in care stai sub acelasi acoperis incepi sa observi micile probleme, apar micile discutii, riscati o plafonare in relatie samd.
    Atunci ai sa observi ca acea comunicare din cadrul cuplului la care faci tu referire lasa de dorit, si nu tot timpul da roade.
    Suntem fiinte sociabile, avem nevoie de altii injurul nostru! De aceea fiecare din noi incearca sa isi faca ami multi prieteni.
    Indiferent daca ai un sau o amica , sunt momente in care preferi sa dezbati o problema de cuplu (sau de alt gen) cu el/ea decat cu partenerul de viata. Si asta nu pentru ca partenerul de viata nu ti-ar satisface pretentiile, ci pentru ca ai nevoie de un ALT punct de vedere.
    Faptul ca este o amica sau un amic deja tine de gelozie. In momentul in care tu te simti amenintata de o EA inseamna sau ca esti prea geloasa, sau inca nu ai incredere. Ceea ce este grav. Daca dintr-o relatie lipseste increderea, inseamna ca e pe duca. Nu trebuie sa te insele cu acea amica, are n-spe mii de alte posibilitati, so just chill!

    • eafs

      Sigur spui tu bine acolo mai ales partea in care iubita ta discuta cu altu problemele voastre de cuplu ,gen imi si imaginez : ,,nu ma mai f#$@ bine”.Dude,problema de cuplu se discuta si ramne in cuplu.Cum te-ai simti daca ai afla ca iubita ta nu comunica cu tine despre problemele voastre si prefera sa apeleze la ,,altu”?
      .

  • silvia

    da, chestia cu limitarile n-am zis-o pt tine, dar sa stii ca am intalnit situatii gen “te duci si vii intr-o ora acasa”, ceea ce e stupid, si mi-am amintit de ele citind toaaaate posturile despre subiect amintite de tine.

    cand nu exista comunicare in cuplu… deja e alta problema, nu mai e problema prieteniei dintre el si o alta fata 🙂 am fost si in situatia asta si am dat vina pe alta, saraca, cand trebuioa sa ma uit la mine si la el.

    nah, uite, am citit ce zice florin si de aspectul asta eu n-am tinut seama. adica de locuitul impreuna. eu cand nu stateam cu iubitul meu de atunci, ba mai mult,eram in alte orase, nu suportam nici sa stiu ca respira langa altele. acum, ca stau cu el de un an (e drept, un altul, poate si asta conteaza 😀 ), chiar il incurajez si il rog sa mai iasa si el cu x, y… e un nivel de intimitate cu totul altul si o intelegere cu totul alta, asta presupunand ca totul merge bine, na.

  • george

    se spune ca cea mai mare dovada de dragoste este sa iti lasi iubirea sa plece. Eu am inteles ca dragostea provoaca egoism dar totusi trebuie sa intelegem ca fiecare vine cu un bagaj intr-o relatie. Si cand vine vorba de prieteni sau rude acestia sunt principali mai ales cand relatia este la inceput. Multi dintre noi dorim prea mult de la inceput si ne avantam in relatii (inclusiv eu) si nu ne dam seama ca persoana de langa noi nu merge in acelasi ritm. Si ajungem sa credem ca nu ii pasa de noi si etc. Pe masura ce trec anii peste o relatie atunci ar trebui sa creasca si rangul partenerului 🙂
    Sa dau si o alta varianta: daca tie nu iti plac anumiti prieteni ai partenerului? De fiecare data cand va iesi cu ei o sa crezi ca iese prea des.

  • black

    Cel mai indicat ar fi ca amicul/amica sa aiba, la randul lui/ei o iubita/un iubit. 🙂
    Sunt de acord cu tine, tomato, dar vezi tu … cum sa ii interzici sa fie prieten/prietena cu cineva ? N`am trecut prin asta niciodata, dar ma gandesc … nu e cam aiurea sa il/o desparti cumva de el/ea, in principiu ? Oricum, dubioase situatii din astea. 🙂

  • Copila blonda

    Personal, am fost pusa in ambele situatii. Cand amicul meu a avut, in sfarsit, o relatie serioasa si mi-a prezentat-o pe iubita lui, fata mi-a placut si chiar am incercat sa ma imprietenesc cu ea. Dar tot incercam sa ne intalnim doar noi doi, fara ea, pentru ca altele erau povestile. Exact ca “intre fete”, cu martori nu se pune.
    Bun, in momentul cand am incercat sa ma apropii de ea prea tare, in sensul ca o invitam pe la mine, sa mergem la bazin impreuna, nu musai si cu el, tipa s-a speriat si a batut in retragere. Unde eu credeam ca rezolv o problema, de fapt, o agravasem de tot.

    Dupa asta, ajung eu in postura de iubita (a altui tip). Si la faza asta, vreau sa zic ca iti dau toata dreptatea din lume. Cealalta ma enerva la culme, atat de mult, incat nici macar o conversatie nu puteam lega cu ea. Foarte ciudat.

  • Tomata

    @ Raka –> Pai da, ca asa fac eu de fiecare data, nu explic lucrurile pana la capat si am impresia ca toata lumea stie despre ce vorbesc.

    Locul 1 poate trebuia si ala sa fie explicat intr-un fel, ca si ala a fost luat la rost. Sincer nu prea mai am energie sa explic chestii pentru ca am discutat atat de mult pe tema asta incat m-am scarbit de ea. La blogmeet poate aprofundam, cand om fi fata in fata… da’ deja e prea mult.

    @ george –> Sa o lasi sa plece cand ea vrea sa plece de langa tine. Nu in oras cu prietenii. 🙂 Nu asa era toata zicala? De acord cu tine, ca de obicei la inceput apar discutii de-astea, doar ca, daca nu le „tratezi” de la inceput s-ar putea sa ai mai mult de suferit dupa.

    Asa cum ziceam mai sus, o delimitare intre prieteni, familie si cuplu e necesara, chiar si punerea familiei inaintea relatiei, uneori, insa cand una dintre cele doua devine MAI
    importanta decat cuplul… acel cuplu are o problema. Repet, asa as vedea eu lucrurile daca as fi in situatia asta. Bagajul cu care vine fiecare in relatie trebuie acceptat sau nu.

    Daca sunt oameni cu care nu te poti intelege si oameni care nu sunt genul tau, nu te obliga nimeni sa-i placi, nici macar de dragul iubitului. Poate nici prietenei tale nu-i plac prietenii tai, ti-ar placea sa te oblige sa le suporti prezenta?
    Si ca sa iti raspund la intrebare: prea des inseamna pentru mine cel mult saptamanal.

    @ Cristina_tm –> Tu nu l-ai vazut cu alti ochi. Dar el pe tine? El poate a fost pentru tine cel mai bun prieten, dar tu, esti sigura ca n-ai fost prin fanteziile lui, despre care nu ti-a vorbit niciodata tocmai pentru a nu iti pierde prietenia? Nu incerc sa gasesc hiba in orice relatie de-asta, da’ daca esti sigura sigura ca n-a avut niciodata nici un gand „necurat” despre tine… jos palaria. 🙂

    @ dn –> Bravo tie. Acelasi lucru pe care i l-am spus Cristinei e valabil si in cazul tau. 😀

    @ Florin –> Cateodata mai da si feminismul peste mine, pentru ca il confund de multe ori cu ideea de respect si na… iese ce iese.

    Nu, nu stau cu prietenul meu, dar in 3 ani si jumatate am stat destul timp impreuna pentru a ne cunoaste destul de bine. Nu pot sa zic la perfectie pentru ca am auzit si eu zicala aia conform careia nici intr-o viata, nu o sa cunosti complet un om.

    Insa o sa te contrazic si o sa iti spun ca am o relatie stabila si solida cum n-am mai avut pana acum si cum imi dau seama din comentariile astea si altele de pe alte bloguri ca nu multi au.

    De acord, toti vrem sa cunoastem oameni noi, toti vrem sa traim in societate si in compania altora, ca de-asta suntem oameni si nu animale. Si eu cunosc destul de bine dorinta de socializare si de a cunoaste cat mai multe persoane, de a ma intalni cu o tona de bloggeri pe care nu i-am vazut in viata mea si de a ma imprieteni cu cat mai multi, fete sau baieti. E normal. Dar de aici si pana la acceptarea unor intalniri periodice si destul de dese intre prietenul meu si amica lui e o cale atat de lunga. Ca ar iesi cu ea o data la cateva luni la o cafea sa isi mai povesteasca una alta, mna, sa zicem ca m-as putea adapta si daca as comenta, as face-o si mi-ar trece. Dar ce nu as accepta ar fi iesirile repetate, dese si telefoanele neincetate intre iubitul meu si ea. Nu, asta niciodata. N-as putea suporta o prezenta continua in preajma lui. Mi-as iesi din minti.

    Sunt de acord si cu faptul ca uneori simti nevoia sa vorbesti si cu altcineva decat cu partenerul.

    Dumnezeu stie ca sunt o gura sparta si imi povestesc problemele cu toata lumea, nu numai cu iubitul meu, dar el e cel pe umarul caruia plang cu adevarat si ale carui vorbe ma linistesc.

    Sunt geloasa doar cand situatia o cere, cand simt ca ceva chiar nu e la locul lui, si daca e sa ne luam dupa instinctul feminin o cam potrivesc de fiecare data.

    Nu ca nu am incredere in el, nu am in ele…

    Si oricum stau destul de chill ca deocamdata sunt foarte linistita in privinta prietenului meu. Cand o sa am suspiciuni sau dubii, o sa discut cu el si o sa ii explic toata paranoia mea si toate trairile prin care capul meu ma face sa trec. Si daca intelege, o sa ma protejeze si o sa faca sa ne fie bine la amandoi, daca nu… asta e… NEXT.

    @ silvia –> Si eu am intalnit situatii de genul ala si situatii si mai absurde, despre care ma mancau degetele sa scriu pe blog, da’ nu pot ca respectivii imi citesc blogul. Fir-ar.

    N-as vrea sa zic niciodata, da’ nu cred ca mutatul impreuna va schimba cumva felul in care vad eu lucrurile. 😀

    @ black –> Pai da, atunci totul e in siguranta. Cand amandoi au iubitul personal, intre un barbat si o femeie poate fi vorba de prietenie. Si, daca citeai prin comentarii (da’ te inteleg de ce n-ai facut-o ca ii atata polemica aici ca foarte putini au rabdare sa citeasca si comentariile), am explicat ca nu era vorba de interdictii si limite. Pentru ca nu e normal si nici mie nu mi-ar placea. Dar cred ca poti sa pretinzi de la prietenul tau sa rareasca niste intalniri care pe tine te scot din minti, la urma urmei cred ca tine si de bun simt, nu numai de iubire.

    @ Copila blonda –> Si eu am fost prietena buna pentru un amic si nu numai ca ii vorbea prietenei lui despre mine, da’ ma dadea si exemplu, ceea ce era si mai rau pentru ea. Nu pot sa imi imaginez cum s-a simtit ea, da’ bine nu i-a picat deloc. Asa ca…afland cum s-a simtit altcineva din cauza mea… stiu cum m-as simti si eu din cauza alteia.

  • black

    Am citit unele comentarii, nu pe toate ce`i drept, deci scuze, mi`au omis anumite lucruri, pesemne. ;)) Dar da, asa e, fiind valabil si viceversa.

  • Florin

    “da’ nu cred ca mutatul impreuna va schimba cumva felul in care vad eu lucrurile.” —– este o vorba din batrani : ” Vorbim”.
    A avea o relatie de 3 ani juamte este un lucru de laudat, dar sa nu ai impresia ca e mult. Nici macar o relatie medie nu o poti considera. In continuare raman la ideea ca pana nu conlocuiti, indiferent de durata relatiei, sunteti abia la inceput. Este o diferenta enorma, ai sa vezi la momentul respectiv.
    Ai sa vezi cum trebuie sa ii accepti fiecare mic tabiet. Ai sa vezi ca atunci cand este/esti prost dispus(a) nu mai ai obtiunea “plec acasa pana ii trece ca sa nu iasa cu scantei”. As putea sa iti insir alte 147 de motive,care sa intareasca diferenta dintre a sta impreuna sau nu 🙂

    Anyway, imi place mult taria cu care iti sustii ideile si principiile . Congrets

  • Bia

    Nu am citit niciun comentariu, doar postarea ta, așa că părerea mea neinfuențată e că ai dreptate, nici eu nu aș putea să mă gândesc la faptul că prietenul/iubitul/soțul are o “amică” căreia i se confesează mai ceva ca preotului și pentru care m-ar lăsa la o adică pe mine baltă, că deh… aia îl înțelege mai bine. Chiar așa, eu ce rol am? Just sex and laundry?
    Dacă cu amica poate vorbi mai multe ca și cu mine than Houston we have a problem…
    Între un bărbat și o femeie nu există decât prietenie pe muchie de cuțit, măcar unul va dori într-o zi mai mult.

  • Fataverdecuparulpadure

    Am citit toate cate s-au spus aici si cred ca va contraziceti mult din cauza perspectivei diferite asupra ideii de cuplu: unii sunt doar”iubiti” si au o “relatie” pentru care e greu sa dea verdicte de viitor, dar deocamdata e “serioasa”, iar altii se gandesc la relatia lor ca la ceva trainic si care va fi urmat probabil de o convietuire a la long. Credeti-ma ca dupa casatorie, daca ii acordati seriozitatea si profunzimea corecte, relatia voastra nu ar trebui sa mai necesite un amic sau o amica de sex opus, indiferent de ce ati vrea sa discutati, sa va sfatuti s.a.m.d. Repet, daca exista profunzimea, seriozitatea si respectul cu care va priviti partenerul. Poate gresesc, dar cuplul la care cred ca se refera Tomata, e un cuplu mai de viitor, serios. Altii poate au doar “o relatie”…Daca el sau ea cauta in alta parte asa-zis avizatele sfaturi ale amicei sau amicului, pentru ca anumite lucruri nu pot fi discutate in cuplu…. Deja ma tavalesc pe jos de ras! Vorbesc din experienta de 20 de ani de casatorie! Amicul meu cel mai bun este sotul meu, si vorbim atatea cate nu cred ca ar intelege orice alt barbat din lumea asta, casatorit sau nu!

  • Moldoveanca

    Mai, nu vreau sa scriu un comentariu din ala cu “sunt de acord cu tine, super articol”, dar sunt de acord cu tine, super articol :))) Nu ii acuz pe oamenii care prefera sa traiasca in “triunghiul conjugal” – poate asa reusesc ei sa se excite – nu zic nici ca e bine, nici ca e rau, conteaza ce ti se potriveste tie ca om, nu ce cred ceilalti ca ar fi bine sau rau.
    Iar pentru baietii care tin cu dintii de “amica” lor cea buna: copii, sunteti tineri, traiti-va viata, nu e nimic rau in a umbla cu mai multe femei! Important e sa nu va ascundeti dupa deget si sa ii spuneti situatiei respective pe nume! Si mai important e sa ii spuneti prietenei “oficiale” in fata: fata, eu nu te tin decat pentru sex, confidente, sustinere emotionala, sfaturi si incurajari pot gasi si la cealalta.

  • Keke

    Ups..am impresia ca multi au inteles gresit ce ai vrut tu sa spui…Am si eu amici baieti cu care ies la un suc, la o prajitura(fosti colegi de liceu), fara ca Al Meu ca Bradul sa se supere..asa cum si el iese cu fostii lui colegi(printre care si fete), dar asta nu reprezinta o problema…din contra, asta e normalitate…ceea ce nu consider a fi normal este atunci cand zi de zi, el ar iesi cu una, ar vorbi la telefon intruna, ar alerga la ea la orice ora sa o linisteasca cand respectiva are probleme…Asta nu, in nicun caz nu as accepta…totul se face in limita bunului simt…

  • Gigi Suru

    Tomato ,draga, am ramas surprins. E prea multa vehementa in tot, si zau ca nu vad de ce. Mai e inca vreme de trecut pana o sa intelegi ca NU POTI SA RAMAI O VIATA INTREAGA numarul 1… N-ai cum… Locul asta e rezervat copilului tau. Unul , sau mai multi, toti ingramaditi pe acel piedestal mare , sclipind fantastic in razele soarelui. Pentru ce si cu cine zic eu ca trebuie sa lupti ? Pentru locul doi…, sa lupti cu cel de langa tine ca sa fie el pe locul doi, dar nu oricum, ci cu mai multa hotarare si ambitie decat da dovada el, luptand cu tine , pentru ca tu sa ocupi acel loc 2… Iar daca tu, iubita, incepi sa iti vezi locul amenintat de o prietena , e jaleeee !… Zici ca daca e lesbiana, n-ai nimic impotriva… Dar daca el are un prieten, iar ala e homosexual, crezi ca poti sta mai linistita ?!? Eu zic ca inca nu se diferentiaza bine planurile in care se trateaza problema geometrica a acestui presupus triunghi… Am senzatia ca nu e de fapt triunghi, ci mai degraba piramida, ori alt corp geometric… Nu vreau sa ma lungesc, dar pentru un viitor bun, tine minte o vorba din batrani : cu cat scurtezi lantul cainelui, cu atat mai tare va trage sa-l rupa.

  • ily

    Pui problema din perspectiva unei iubite foarte longevive. Intr-o relatie proaspata, o persoana ar trebui sa se simta onorata ca primeste atentie pe masura unor amici de-o viata. Abia mult mai incolo, dupa multa cimentare, poate fi vorba sa ajungi prioritatea numarul 1.

  • sophy

    initial, tind sa iti dau dreptate, dar daca ma gandesc mai bine imi dau seama ca lucrurile nu stau chiar asa, cel putin pentru mine. zic asta pentru ca ma gandesc si invers. mie nu mi s-ar parea normal ca iubitul meu sa fie gelos pe prietenul meu cel mai bun, care este baiat. pentru ca de vreme ce l-am ales pe el si nu pe amic, sau pe oricine altcineva asta demonstreaza ca el e nr.1 pt mine si nu ar trebui sa iti faca griji pt lucurile urmatoare. si totodata mi se pare normal ca atunci cand el nu se simte bine, sau are ceva de facut eu nu vreau sa stau in casa sau sa nu ies cu amicul meu daca vreau.

    mai mult decat atat mi se pare chiar indicat sa ai pprieteni f buni de ambele sexe uneori parerilor lor pot da un mix foarte bun.

    in orice caz, parerea mea e ca totul tine de increderea reciproca si de increderea in relatia in sine..

  • Cristina_tm

    Abia acum vad ce reply mi-ai dat. Pot sa-ti spun cu mana pe inima ca niciodata, dar niciodata, prietenul asta al meu nu a avut vreo idee dubioasa in ceea ce ma priveste. Am crescut impreuna(la propriu) si ne vedem ca niste frati.

    PS vai cat de mult s-a discutat deja pe subiectul asta. ;))

    • Anca

      Una e sa fiți prieteni de când sunteți copii , prietenul meu cel mai bun e băiat și am copilărit împreuna , și alta e când va știți doar de câțiva ani , iubitul meu are o prietena ce o cunoaște de 5 ani iar la început el a plăcut-o pe ea dar ea nu a fost interesată , așa ca eu acum trebuie sa accept ca iubitul meu are o amică pe care in trecut a plăcut-o …

  • Pisica Roz

    Amica nu exista. La ce ii trebuie amica? Poate amici, prieteni… NU prea cred eu in treaba cu prietenia dintre un barbat si o femeie. Imposibil ca unul din ei sa nu aiba o agenda ascunsa. Si sa fim seriosi, un barbat nu are amice cu care sa iasa la bere, sa vada un meci sau sa piarda timpul…

  • Crin

    vai, is zeci de comentarii, dar poate-ti amintesti. 🙂 m-ai intrebat daca amicul asta al meu m-a privit mereu ca pe-o amica.

    Da. Intotdeauna. De-aia cred ca suntem si atat de relaxati unul in prezenta altuia, altfel ar fi tensiuni.

  • Rox

    Eu cred ca pentru nimeni nu exista un om ‘bun la toate’, al care sa poti merge indiferent de ce problema ai si cu care sa discuti orice, si chiar daca iubita e pe primul loc de multe ori, asta nu inseamna ca nu sunt momente cand el ar vrea sa vorbeasca si cu altcineva si cand poate ii prinde mai bine.

    Eu am fost in situatia de amica si, stiind ca el are pe cineva, am respectat relatia lor, dar a fost foarte bine si cand ea a inteles ca suntem amici si atat, si nu a fost geloasa (din cate stiu eu) si nu a vrut sa-l tina departe de mine.

  • IOANA

    Dar ce spuneti de faptul cand constatati ca iubitul vostru are o relatie de amicitie cu o tipa care cu timp in urma i-a fost iubita/ prietena cu beneficii etc? Sau cand iubitul iti spune ca dintre toate ”fostele”, cu ea a ramas prieten bun si la nervi iti recunoaste ca daca ar fi singur, s-ar mai vedea cu ea si in alte circumstante? (pentru sex)….Apoi inca o bomba….sa mai vezi ca in telefonul lui acea ”amica” apare la favorite (printre primele persoane sunate cel mai des…). Ulterior constati ca o alta amica a lui (care avea iubit la randul ei) vorbeste cu iubitul tau la telefon , in lipsta ta, chiar si din doua in doua ore sau mai des…..iar pe tine (ca iubita a lui) te suna la interval de 5-6 ore sau nici atunci? Mai amintesc si faptul ca noi in tot acest timp locuiam impreuna. hmm….logic ca asta a reprezentat o problema dupa parerea mea asa ca l-am lasat sa ramana cu amicele lui.

    • Dee

      Ai luat cea mai buna decizie Ioana! Felicitari.. NU cred si nu o sa cred niciodata in asa relatie de amicitie… Dar vad ca mai mult barbatii care au relatii serioase au amice.. Interesant

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *