De asta
Lipsa mea neanutata de pe blog, insa oarecum sugerata pe Twitter se datoreaza unor intamplari destul de triste ce se petrec in viata mea. Nu intru in detalii pentru ca e o chestiune mult prea personala si nu vreau sa o fac subiectul unui post (nu, nu m-a despartit de Iubi). Trebuia insa sa va dau o explicatie pentru ca am fost urecheata ca n-am dat una. Din pacate, noile activitati ma vor impiedica sa ma ocup de blog asa ca pana acum, insa pe cat posibil o sa incerc sa apar cat mai des pe aici si pe la voi cand am putin timp liber. Nu prea mai pot sa ma ocup de viata mea, adica sa citesc, sa scriu, sa ies in oras si sa fac lucrurile care imi plac, individuale si egoiste, pentru ca acum trebuie sa ii dedic toata atentia altcuiva care are nevoie de mine. Nu ma intelegeti gresit, nu e o corvoada, nu e o obligatie, e doar o schimbare cu care incerc sa ma obisnuiesc, care ma maturizeaza si sper sa ma schimbe in bine, sa ma faca mai rabdatoare, mai toleranta, mai buna si mai altruista.
Na, hai sa nu dramatizam prea mult. Incerc sa imi pastrez optimismul.
Eu te inteleg … si o sa incerc sa te incurajez cat de mult pot. Stii unde ma gasesti cand o sa ai nevoie. 😉
o situatie care nu iti mai da timp pentru tine si pentru niste activitati atat de frumoase ca cele pe care le faci tu si iti plac, nu prea vad cum te-ar maturiza si te-ar schimba in bine… :(( de incurajat te incurajez dar nu vreau sa fii nefericita sau sa faci compromisuri. tu vorbesti cu atata viata despre activitatile pe care le faci pentru ca iti plac atat de mult, si acum cica …apare o activitate care iti cam taie toate astea. 🙁 Ma oftic asa, pentru tine, daca intelegi ce vreau sa spun. Esti o tipa super! :*:*
S-a imbolnavit cineva 😐
sa ne pastram optimismul: sper ca lucrurile astea triste de care spui vor trece cat mai repede si mai ales, cu bine.
imi pare rau sa aud asta, mai ales ca ma obisnuisem sa te citesc :(.
Ce e val ca valul trece;)..totul va fi bine, trebuie sa fie bine!
you bought a pet midget!
(hey, cineva tot tre sa incerce sa detensioneze atmosfera)
Foarte frumos ce faci!
Si eu incerc sa nu elimin hobby-urile si timpul liber de tot, dar parca nimic nu e comparabil ca satisfactie sufleteasca decat sa ajuti pe cineva care are nevoie. Si cum ai putea sa faci altceva cand cineva are nevoie de tine?
Sper sa fie totul bine draga mea, te pup si ai grija de tine.
@ Ciupercutza –> Multumesc. 🙂 Conteaza mult sa poti vorbi cu cineva si ma bucur ca pot sa apelez la tine. Insa nu stiu cum, ca pe net, mai rarut. 🙂
@ RCN –> Pai noua situatie poate sa ma educe asa cum celelalte activitati ale mele nu pot. Adica facand ce trebuie sa fac acum invat sa fiu mai toleranta, mai atenta la ce se intampla in jurul meu, mai responsabila, mai putin egoista si ce conteaza cel mai mult trebuie sa invat sa imi arat sentimentele, sa fiu mai iubitoare si mai dragastoasa. Nu e vorba de compromis, ci de… cum sa spun?… de renuntarea la egoismul activitatilor mele care nu implicau pe nimeni (blogging + lectura) in favoarea petrecerii timpului cu cineva care se simte singur. Iti multumesc pentru cuvintele pe care le-ai spus si promit ca atunci cand situatia se va remedia o sa va spun ce s-a intamplat de fapt. Conteaza insa rezultatul. 😉
@ camelia –> Cam asa ceva, desi nu chiar.
@ white noise –> Multumesc. Asta sper si eu, sa existe o cale sa treaca. 🙂
@ Laura –> Pai o sa poti sa ma citesti si de-acum inainte. 🙂 Nu o sa renunt la scris, insa nu va mai fi chiar zilnic. Sa vad, cum prind timp liber.
@ Mihai –> 🙂 Merci pentru detensionare. Insa as vrea sa fie un pic mai amuzanta situatia, sau cel putin sa am niste certitudini.
@ Blind Girl –> Satisfactia sufleteasca ar fi daca as fi convinsa ca ceea ce fac eu vindeca sau ajuta. Inca nu am certitudinea asta, si de aia sunt intr-o stare asa de blegeala si de pesimism incurabil. As vrea sa depinda de mine, insa nu depinde. Sa speram in bine.
@ Ana –> Nu de mine trebuie sa am grija, din pacate. 🙁 Asta ar fi fost usor. Multumesc pentru gandul frumos.
capul sus:)treci tu si peste asta ca doar esti puternica.Tomata , te citesc in continuare chiar nu o sa scrii zilnic.Te pup dulce si santate multa!
Stiu ca nu ti-am scris decat o data… Dar te citesc in fiecare zi. Mult noroc persoanei in cauza. Si tie rabdare. Si fii optimista. Te pup!
Imi vei lipsi! Dar iti doresc sa iti fie bine cat mai curand, si tie si persoanei de care ai grija.
@ maria –> Multumesc frumos. E placut sa auzi cuvinte de incurajare si vorbe frumoase. 🙂
@ Dia –> Iti multumesc pentru cuvintele frumoase si de incurajare. Parca incet incet vad luminita de la capat, si parca ma mai destind si eu. 🙂
@ irina –> Cand o sa fie bine o sa va povestesc ce s-a intamplat. Multumesc de incurajari. 😉
Haide, că te aşteptăm cuminţi aici 🙂
@ DeMaio –> Sper. 🙂
Chiar sunt curioasa, dar nu am vrut sa fiu nepoliticoasa. Astept..sau asteptam, sa vedem ce si cand ne spui! :*:*
Pana atunci, take care!
@ RCN –> Nu ai fost nepoliticoasa, stiu ca secretul roade curiozitatea, insa cand voi povesti, vreau sa fie la timpul trecut. 🙂
Optimismul e cheia succesului!