Aşa tată, aşa fiu?

Demult, a circulat o leapsa draguta prin blogosfera care era menita sa raspunda la intrebarea „ce vrei tu sa te faci cand esti mare?”, adresata evident noua celor de acum mai bine de 10-15 ani. Multi au raspuns ca nu prea activeaza in domeniul pe care il visau cand erau de-o schioapa, altii, mai fericiti ca si-au pastrat visele pana la maturitate, le-au dus la indeplinire.

Ce nu s-a adus in discutie atunci a fost contextul in care ne faceam acele alegeri. Saptamana trecuta, la cursul de franceza pe care il facem la lucru, acest subiect si-a facut intrarea, insa pe alta usa si cu niste acuzatii in carca-i. O sa pastrez din acea discutie doar intrebarea: „In ce masura ne influenteaza familia alegerea meseriei?”
Stim cu totii ca dintr-o familie de medici, sansele ca si plodul sa calce pe urmele parintilor sunt cam de 70-80 %. Dintr-o familie de avocati, cam la fel. N-o sa inventariez toate domeniile ca sunt sigura ca ati prins ideea.

As fi curioasa cati dintre voi ati continuat pasiunile parintilor si cati vi-ati deschis aripile sa zburati spre alte zari neexplorate de ei. Eu ma incadrez in a doua categorie. Parintii mei sunt oameni simpli, fara studii superioare, chiar si fara liceu, doar o biata scoala profesionala in urma careia au devenit meseriasi. Mama mea e croitoreasa de vreo 30 de ani, niciodata n-a facut altceva in afara de asta, iar tatal meu este instalator autorizat pentru gaz si instalatii sanitare (reclama! :)) ). Sunt foarte buni in ceea ce fac, si nici nu ma mir din moment ce sunt singurele meserii pe care le-au avut vreodata.

Din combinatia asta, eu sunt filoloaga. E drept ca am avut alte conditii, alte sanse si mai multa libertate de alegere. Cu toate astea nu m-am orientat spre nimic palpabil. Din mana mea nu iese nimic, din capul meu insa poate… Si daca e sa dau „vina” pe cineva pentru asta, atunci mama mea e cea care merita „pedeapsa”. Cand eram mica si dormeam cu ea, nu aveam TV in dormitor, asa ca ea citea. Sandra Brown si alte prostii, dar era distractia ei. Vazand-o ca seara de seara pune mana pe carte si cu veioza aprinsa, citea pe banda rulanta, am cerut si eu. Si mi s-a dat. Si pasiunea mi-a fost injectata.

Deocamdata as vrea sa ne oprim la libertatea de alegere a meseriei cu sau fara influenta. Situatiile in care meseria ne este impusa de familie, probabil le voi ridica in alt post, deoarece am cateva exemple. ;)

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *