Pana cand moartea ne va desparti

Cand te gandesti la toate pregatirile pe care trebuie sa le faci pentru o nunta, sincer, nu iti mai vine sa te casatoresti. Aud si eu de la invitati pe la nunti la frati, surori, prieteni, neamuri s.a.m.d. cati nervi isi fac mirii cu pregatirile pentru nunta. Ca trebuie sa fii atat de atent la toate micile detalii, trebuie sa nu iti scape nimic din vedere pentru o singura zi, care se presupune a fi cea mai fericita zi din viata ta. Si cand colo, pe toti ii auzi: “Abia astept sa treaca. Abia astept sa se termine.” Nu iti mai arde sa te insori sau sa te mariti cand te gandesti la toata tarasenia si drumurile pe care trebuie sa le faci pentru a-ti pregati ceremonia. Au aparut si pe la noi firme care se ocupa cu organizarea nuntilor, care cred ca au grija de toate aspectele, tu numai sa te duci si sa zici “DA”. Eh,ok, da’ chestia asta costeaza. Si costeaza mult. Unii fac nunta sa isi scoata niscai bani de saptamana de miere, altii care au invitati mai bogati spera sa isi scoata cheltuiala de nunta si poate sa mai puna si ceva bani de o parte si cu un imprumut la banca sa isi ia un apartament pe care sa il transforme in cuibusor de nebunii. Si totusi, ziua nuntii ramane memorabila.
Sa va povestesc acum cum vad eu nunta si ce simt fata de ea. Eu una nu sunt pentru maritis. Daca ar fi dupa mine, as trai cu Iubi in concubinaj, as face vreo 2-3 copchii, poate chiar 4, daca as avea resurse sa ii cresc si as fi fericita si fara o foaie de hartie. Poate ati vrea sa ma intrebati de ce nu e dupa mine. Pai nu e, pentru ca am parinti de moda veche, care fac atac de cord daca vin cu burta la gura, nemaritata fiind. Am un tata conservator si o mama care se ia dupa el. Cand i-am zis lu’ tati ca nu-mi trebe barbat, numa copii si ca daca pana la 30 d’ani nu-i am, imi fac inseminare in vitro, am crezut ca ramane stramb de la faÅ£a pe care a facut-o. A zis ca nu ii trebuie “nepoti artificiali”. Na, asta e alta discutie, nu cred ca as face inseminare in vitro, numai daca sunt probleme.

Dar daca totusi ma marit nu vreau o cerere in casatorie traditionala (din aia cu ingenuncheat si “vrei sa fii sotia mea?”. Bleah !). Vreau o cerere spontana, care sa ma ia pe nepregatite, intr-un moment total nepotrivit (dar romantismul sa il faca potrivit). Vreau rochie din aia lunga si bufanta, de printese, alba cu sclipici si cu voal luuung si cu coronita. Vreau sa vina la nunta mea toti, toti prietenii mei, sa dansam mult si dup-aia sa zbor cu sotu’ la Paris in saptamana de miere.
Daca nu o sa fie asa, io nu ma marit si gata! 😛

11 Comments

  • Cory

    Intr-adevar mirii isi fac nervi si emotii, dar ei sunt mai relaxati, nu isi fac atatea probleme cat isi fac parintii. Parintii sunt cei din spate, ei organizeaza in mare parte si se ocupa din timp. Cred ca sunt mai rationali si mai logici decat mirii, probabil ca si experientele anterioare de la propriile nunti si nuntile rudelor isi spun cuvantul. Cine nu are parinti (cu calitati de organizator) sa isi angajeze o firma daca nu vor sa aiba peri albi inainte de nunta.

    Chiar este stresant, dar multi uita ca si toate pregatirile fac parte din placerea nuntii. Trebuie sa te bucuri de fiecare moment. Eu asa voi incerca sa fac (desi am simptomele une bridezila 😛 )

  • Anonymous

    intamplator in scurt timp va trebui sa fac pe domnisoara de onoare la nunta unei prietene…cand mi s-a propus(mai bine zis mi s-a spus!) eram foarte reticenta si nu imi placea de loc ideea..acuma deja am devenit experta in rochii de domnisoare, modele, buchetele, materiale, beculete..exista si o firma care se ocupa de aceasta organizare si incearca sa de-a un sens mofturilor celor doi miri..intr-un cuvant cum s-ar spune, multi zic “abia astept sa treaca” dar doar pentru ca asta e mentalitatea noastra de romani plangaciosi!cand de fapt toti savureaza momentul..intr-un fel sau altu:)..
    cat despre mine, imi doresc o nunta cu toti prietenii mei la malul marii!..who knows;)
    ps hellen: Paris is overrated!;)

  • puck

    se pot organiza si nunti fara dureri de cap, numai nervi de otel si muuult simt al umorului trebe (ca sa porti rochia de printesa cu tiara cu tot si sa fii pregatita pt toate ‘jocurile de societate’ implicate).

  • Sky-Hunter

    Printesa cu Fat Frumos – aceasi poveste care se termina in Paris. Toata lumea vrea sa fie ceva special, putzin reusesc sa faca ceva deosebit. Ceea ce conteaza intr-o nunta nu tzine deloc de aspect.
    Apoi, vrei sa te casatoresti ?

  • Hellene

    @ Cory –> Cand organizeaza parintii e cat de cat mai ok pentru miri, nu trebuie sa isi faca ei nervi si sa umble peste tot. Si firma organizatoare cred ca si-ar angaja toata lumea, numai ca nu toata lumea isi permite. 😀

    @ Baghy –> Nu stiu inca daca ma voi marita sau nu, cert e ca nu se exclude de tot aceasta varianta.

    @ Anonim –> De fiecare data cand ne implicam in ceva capatam o oarecare experienta. Acum tu esti experta in rochii de domnisoara de onoare. 😛 Si desi Parisul o fi overrated, tot acolo m-as duce sa imi petrec saptamana de miere. Sunt indragostita de orasul ala si n-am fost niciodata si ce moment mai bun pot sa imi aleg sa ma duc acolo, decat dupa casatorie, cu un om langa care sigur ma voi simti bine sa il savurez si sa il contempul (orasul). PS. Malul marii is overrated too. 😀

    @ eXstatic –> Pai am o parere despre maritis pentru ca vazand prin filme si la nuntile pe la care am fost mi-am facut o parere despre ce nu vreau. Si cand excluzi unele treburi ramai relativ cu ce ai vrea. 😀
    @ Puck –> Cu simt al umorului se cam rezolva tot, dar nu stiu cine si-l mai pastreaza (umorul si calmul) cand timpul te preseaza si banii nu ajung.

    @ Sky-Hunter –> Da, stiu ca Parisul le pare multora un cliseu. Si mie mi se pare, dar e un oras pe care pur si simplu il ador fara sa fi fost niciodata acolo. Si acolo vreau sa ma duc numai insotita de un om langa care pot sa ma bucur din inima de el. Si nu, nu ma marit. (cel putin nu acum). 😀

  • Diana

    Foarte amuzant postul, abia astept sa vad daca rochia alesa e ca cea din descrierea de mai sus. :))

    • Tomata

      =)) Doamne, am uitat complet de textul asta. Vai ce naiva eram prin 2007. mi-ai dat o idee de post. merci. 🙂

      apropos, n-am coronita, n-am voal deloc, rochia nu e de printesa, desi e putin, foarte putin umflata si sus are ceva danteluta cu chestii sclipicioase, dar foarte discrete.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *