Când mă vedea stând la calculator, tatăl meu făcea puțin cu nervii. Nu exista zi în care eu să stau nestingherită pe net, să scriu pe blog în liniște sau să citesc alte bloguri fără să aud veșnica predică: „Iarăși stai la calculator?”, „Iar pierzi vremea stând la taclale?”, „Ce faci tu toată ziua pe net?”