8 prieteni de care avem nevoie
Blogul meu seamănă din ce în ce mai mult cu un site pentru femei, da’ din vreme ce la posturile mele comentează mai mult femeile, mă gândesc că nu vă supără prea tare dacă tratez subiecte mai feminine. Asta nu înseamnă că domnii nu pot răspunde.
În periplul meu zilnic pe o grămadă de site-uri dau de tot felul de subiecte şi de linkuri interesante. Dar asta v-am mai spus deja şi cu alte ocazii. Aşa se face că am dat şi peste acest link care spune că o femeie are nevoie de 8 tipuri de prieteni. Am fost curioasă dacă aceste categorii mi se aplică şi mie.
Prietenul din copilărie
La capitolul ăsta pot spune că sunt norocoasă. Am 3 4 prietene dragi (Andreea, Laura şi Adela si Ana-Maria), pe care le cunosc de la 5-6 ani şi cu care am nenumărate amintiri preţioase. Cu una dintre ele am împărţit “dragostea” pentru un băiat – în sensul că amândurora ne plăcea de acelaşi şi ne bucuram una pentru cealaltă când ne zâmbea respectivul =)), alta este cea care mă vopseşte şi care mă ceartă că nu mai am grijă de mine şi alta e cea mai liniştită dintre noi. Nu ne vedem des, dar nu trece ziua niciuneia fără să ieşim la un suc, o prăji şi o bârfă. Deci, checked.
Later edit: Si pentru ca sunt o fraiera, am uitat sa o mentionez pe singura prietena din copilarie care imi citeste blogul si care a spus de o mie de ori mai frumos decat mine ce frumoasa e prietenia noastra, Ana-Maria: “stiu ca acum stau la Bucuresti si ne vedem de 2 ori pe an si nu iesim in fiecare zi la praji sau la barfa… dar eram si eu acolo de la 2-3 ani. Cu cine vorbeai prin biletele de la etajul IV la parter.(stim noi cum)?? ai uitat ca m-ai invatat sa merg cu bicicleta si ca mancam zahar sub masa din bucatarie pe ascuns. Uuuffff….m-ai uitat”.
Prietenul nou
În categoria asta întră unele persoane pe care le-am cunoscut prin intermediul blogului şi cu care mă întâlnesc din când în când la o cafea sau vorbesc la telefon destul de des şi în afara blogmeeturilor şi a întâlnirilor oficiale. şi tot aici intră două fete de la lucru (Elena si Alexandra) cu care am depăşit stadiul de colegialitate. Checked.
Prietenul sportiv
E cel cu care alergi, cu care mergi la sală sau la alt sport. Prietenul ăsta la mine e chiar Iubi că el mă însoţeşte la sală. Sau eu pe el. Când am mers la yoga prietenul ăsta era prietena mea cea mai bună. Am abandonat-o însă pentru că yoga nu-mi spune prea multe. So, kinda checked.
Prietenul spiritual
Ei, de-ăsta n-am. Nici nu aş vrea pentru că religia mi se pare cel mai intim act din viaţa unui om şi nu-mi place să mă rog de faţă cu cineva şi nici să vorbesc despre convingerile mele religioase.
Prietenul mai tânăr
Având în vedere că de la o vârstă, diferenţa de 3-6 ani între două persoane e ca şi inexistentă, mie mi-ar trebui un prieten sau o prietenă care să aibă între 14 şi 19 ani. Am cunoştinţe, amici, da’ prieten-prieten de vârsta asta nu. Anyone?
Prietenii iubitului/soţului
Mmmm, nu chiar prietenă, nu. Dar suficient de apropiată încât să-mi facă plăcere să ieşim din când în când cu ei şi cu partenerele lor.
Mama
Din păcate nu pot spune că mama mea se numără printre prietenii mei. Mi-ar plăcea. Aş face şi sacrificii ca acest lucru să fie posibil, dar nu e. Ferice de voi, cei care puteţi bifa această categorie.
Tu însăţi
Mie mi-e greu să vorbesc sau să petrec timp cu mine, oricât de egocentristă aş fi. Nu mă plictisesc când sunt singură, dar nu-mi place să fac anumite lucruri singură. Nu ştiu dacă îmi sunt prietenă sau poate nu înţeleg eu noţiunea. Aşa că, luminaţi-mă şi pe mine, cum e să fii propriul tău prieten?
Bonus: cea mai bună prietenă
O am. Ştie cum să mă facă să rad, ştie ce să-mi spună când trebuie, ştie să fie acolo oricând am nevoie de ea. Eu nu ştiu să fiu la fel ca ea. Sper însă că aşa cum sunt să poată spune şi ea despre mine că sunt o prietenă bună.
Cam astea ar fi categoriile. Voi cum staţi cu prietenii?
Daca tot am dat like pe facebook am si fost pe faza cu postul asta :).
Nu prea-s de de acord cu categoriile, ar fi altfel la mine:
– prietenul/prietena cea mai buna – cel/cea cu care discuti ORICE si care te cunoaste cel mai bine din lumea asta
– prietenii din copilarie, aia cu care bateai mingea si desenai pe jos
– amicii din generala cu care iesi din an in pasti la un suc sa va laudati cu noutatile :))
– prietenii din liceu cu care au fost legaturi stranse si cu care poti sa vorbesti la fel si dupa ce nu v-ati vazut 5 ani
– prietenii noi – de la job, cei cu care te imprietenesti din cauza de blog, pasiuni comune etc
– prietenii intelepti – aia cu care discuti chestii serioase gen religie, finante 😀
– prietenii pe care ii inveti/de la care inveti (in cazul meu, cateva prietene trecute de 35 de ani si foarte dragi)
– fetele (alea cu care dramatizezi, barfesti si mergi la karaoke si le suni pentru orice prostie)
– prietenii comuni cu iubitul (unde e cazul)
Probabil mai sunt subcategorii sau ceva categorii combinate dar la o prima citire, asa as clasifica eu prietenii, prin prisma experientelor mele, biensur. 🙂
Well … cam prost.
De la foarte bine spre exceptional,am unul!Ubicuu in toate nevoiele,dorintele si pasii mei.
Prietenul mai tanar :am 18 :))).
Nu stiu daca pot sa ma laud cu cel putin un prieten la fiecare categorie, dar vreo 3-4 le-as completa.
mama da imi este prietena buna, nu pot spune nu, dar la partea cu prietena cea mai buna nu prea pot bifa 🙁 dezamagirile astea
cei mai buni prieteni ai mei sunt sora mea si puiutul meu, dar am si prietene dragi cu care ies la cafea si stau la povesti ore in sir.asta iti zic pe scurt ca daca as sta sa detaliez as avea nevoie de 10 pagini despre acest subiect 🙂
Mda..cam putine categorii pentru mine 🙁 Dar as putea fii prietena ta mai tanara. 😀 17, te tenteaza? :))
La anul implinesc 14, daca nu gasesti pana atunci pe cineva la categoria “prieten mai tanar” vedem ce putem face 🙂
Prietenul mai tanar 😀 am 13 ani.
eu nu cred ca am prieteni din toate categoriile. mama se pune intr’o oarecare masura. prieten sportiv nu am, caci nu fac sport. prieten din copilarie .. am o prietena chiar de cand m’am nascut, pt ca mamele noastre erau prietene inca de cand erau insarcinate. din pacate, ne-am certat si numai suntem prietene bune. doar ne salutam si atat.
🙁 e tare important sa ai legaturi de mic..
Prietenul din copilarie: Alin prietenul meu cel mai bun din orasul natal cu care stiu ca oricand ne.am intalni pot sa vorbesc cu el orice ca si cum nu ne.am fi despartit nicioadata.e acolo pentru un sfat bun, o gluma.orice 🙂 plus anca si gabriela alte doua old friends
Prietena cea mai buna din liceu: Aniela-am fost nedespartite, stiam totul una despre cealalta, abia ajungeam acasa fiecare si ne sunam sa ne povestim mai departe..dar viata ne schimba,ne duce departe..si azi nu mai stiu nimic despre ea.
Prietenii din facultate: Stefan,prietenul meu cel mai bun atunci -eram peste tot impreuna cursuri, lunch si partyuri. acum cu munca reusim sa ne vedem mai rar dar pentru un Mac sau vinerea in Office ne facem timp.si Andreea care acum e la Braila.o prietenie care s.a legat mai tarziu dar o prietena draga.
Fetele: grupul meu de fete Katy, Timi, Carmen, Angi, Anca.2 din ele in Brasov acum. dar vorbim si e minunat cand reusim sa ne intalnim in Shiraz.locul nostru de adunare. unde ne sfatuim si ne impartim ultimele noutati.
Colege de munca, eu fiind medic rezident intalnesc multe lume cu care colaborez o perioada..iar unele ramanem prietene si dupa :Olga, Roxana, Cristina, Nina, Nadia, Annamariapluus asistentele cu care lucrez. super fete toate 🙂
Prietenii noi: Ovidiu si Mona, care acum sunt si colegii mei de apartament. Ovidiu – acum prieteul meu cel mai bun..pot sa ii spun orice..ma cearta,
ma intelege,ma ajuta. si mai ales nu ma judeca..stie ca sunt o speciala :)plecat din oras de 1luna dar abia astept sa se intoarca.miss him a lott. si Mona
o scumpa cu care ies la Filarmonica, Teatru si in general culturalizare.
Tata&Mama: cred ca fiecare are o perioada rebela cand ai impresia ca poti sa le faci pe toate singur..dar cu timpul am aflat ca e mult mai bine cand am sprijinul lor.acum ii am aproape
mereu.
Prietenul mai tanar: surioara mea – desi o diferenta de 11 ani e mare..si nu ne spunem chiar toate problemele si bucuriile inca sper cu timpul sa devenim
si mai bune prietene.
Iubitul meu cu care am multe pasiuni si multe lucruri comun. incepand de la cerealele cu lapte de la micul dejun pana la filmul pe care il vedem seara sau locurile in care mergem in weekend sa escaladam.
Prietenii iubitului meu: 2 baieti pe care ma bucur de fiecare data sa ii vad.
Prietenul sportiv il schimb periodic depinde de anotimp..daca merg cu rolele, la inot, aerobic sau sala de sport.
Eu..daaa sunt o prietena extraordinara cu mine mai ales ca sunt zodia gemeni :)) nu ne plictisim niciodata.
..si cred ca as mai pune aici categoria de prieteni pierduti.. la care ma gandesc cateodata dar ma las dusa de program, de toate activitatile si nu mai apuc sa ii sun sau sa ne intalnim desi stiu ca ar fi niste momente placute.
prietenul spiritual ti-ar spune: “Unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor (Matei 18: 20)” -pentru ca nu intelege de ce e asa intim acest domeniu; el e obisnuit cu dezbateri, isi pune intrebari si cauta adevarul…. probabil ca aceasta mica diferenta in comportament si gandire, intre tine si el, au facut sa nu va cunosteti inca.
Ai uitat “prietenii de pe net”, adica aia cu care stai la taclale ore intregi, dar pe care il refuzi politicos dar ferm cand vrea sa va cunoasteti fata in fata.
Ar trebui facuta o leapsa asemanatoare si pt baieti
m-am hotarat de acum ma semnez “tot oana” ca sa faci diferenta intre oane 🙂
Prietenul meu din copilarie este un “nesimtit” :)) adica e acolo tot timpul pentru mine si in conditii normale vorbim zilnic si ne stim din clasa 1 numai ca din cand in cand se razvrateste adica si face cate o prietena si pe mine ma abandoneaza :)) probabil e normal dar ma enerveaza ca nu stie sa se imparta intre mine si ea.
Prieten sportiv si spiritual nici eu nu am 🙂
Prietenii iubitului da, sunt mai toti si prietenii mei si daca el nu e in oras sa zicem, asta nu ma impiedica sa ma vad sau sa ma intalnesc cu ei
Prieten mai tanar am si din asta 🙂 este langa mine chiar acum (la capitolul cel mai bun prieten eu am vreo 3 prietene si una din ele are o sora mai mica, doar ce a implinit 18 ani si cum surorile nu se inteleg bine intre ele “asta mica” cum ii zic eu vine si se plange la mine)
Cred ca post-ul asta mergea de minune si pe post de leapsa ca ne place sa vb despre prieteni, nu? 🙂
Cred ca te poti considera cel mai bun prieten/cea mai buna prietena tu insati atunci cand preferi sa stai acasa (doing whatever you like de capu` tau) decat sa iesi cu altii. E cazul meu. 🙂 Se subintelege ca nu te plictisesti niciodata.
Nu mi se pare ok, omul e pana la urma o fiinta sociala, dar cred ca depinde de structura interioara a fiecaruia. Eu am fost si in concediu singur. E suboptimal, da` parca uneori e nice sa nu depinzi de nimeni.
Also, lipsa increderii in cei din jur contribuie la aceasta stare de fapt.
Cam mulți prieteni :), dar e bine să ai din toate categoriile. Cu mine trebuie să devin prietenă și le-am bifat și eu pe toate sau aproape
Cand vine vorba de “cea mai buna prietena”, ma simt eclipsata de mama, care are o asemenea relatie de buna prietenie, ce dureaza de 55 de ani.
Să fii prieten cu tine însuți… după cum mă gândesc eu, asta înseamnă să știi să te accepți și să te iubești ca pe un alt prieten (bine, aproape ca pe un alt prieten. Eu îmi iubesc prietenii mai mult decât pe mine însumi). E un fel de pact cu tine însuți: “Ok persoana mea! Nu te voi lăsa baltă când te doare sufletu’ și nu o să te las să te subestimezi. Voi fi mereu aici (n-am de ales) și ăți voi da cele mai bune idei pentru totdeauna”
Eu îmi imaginez ceva de genu’ 😛
PS: Poza o postez și la mine pe blog 😀 E superbă!
:((((((( eu nu sunt prietena din copilarie?!? stiu ca acum stau la Bucuresti si ne vedem de 2 ori pe an si nu iesim in fiecare zi la praji sau la barfa :(…dar eram si eu acolo de la 2-3 ani. Cu cine vorbeai prin biletele de la etajul IV la parter….(stim noi cum)?? ai uitat ca m-ai invatat sa merg cu bicicleta si ca mancam zahar sub masa din bucatarie pe ascuns 😛 ;)) Uuuffff….m-ai uitat :(((((((
:********** >:d<