Firmin – Aventurile unei vieti subterane
Autor: Sam Savage
Nationalitate: american
Titlu original: Firmin: The Adventures of a Metropolitan Lowlife
Anul aparitiei: 2006
Nr.pagini: 251
Premii: nu
Ecranizare: nu
Nota mea: 8/10
Alte romane de acelasi autor: nu
Despre Firmin am aflat de pe internet. Într-o perioadă scurtă, am întâlnit cartea pe vreo 3 bloguri diferite, însă n-am citit recenziile decât pe diagonală. Am reţinut că e vorba despre un şoricel căruia îi place să citească. O carte cu un subiect ca ăsta era clar că mă va atrage, aşa că n-am stat pe gânduri şi am comandat-o imediat. Rândul i-a venit acum, în momentele astea când sunt în căutare de cărţi uşoare, amuzante, relaxante.
Povestea lui Firmin este pe cât de neobişnuită pe atât de greu de crezut, totuşi foarte înduioşătoare. Firmin este un şobolan (nu un şoarece, cum am crezut eu) căruia mama sa îi dă naştere într-o librărie. Fiind al treisprezecelea pui, viaţa lui era grea încă din primele zile ale existenţei sale. Neavând loc să sugă alături de fraţii lui, este întotdeauna lăsat la urmă şi mâncă doar atât cât să nu moară de foame. Când vârsta i-a permis, s-a apucat să roadă din cărţile care îi înconjurau. Nu ştiu cum, într-una din zile a descperit că poate să citească ce era scris pe foile pe care le mânca şi astfel îşi începe aventura livrescă. Devorează literatură, dicţionare, manuale şi altfel de cărţi, lectura fiind principala lui activitate. Renunţând să mai mănânce cărţile şi realizând ce importanţă au ele pentru librar şi pentru cei care pierd ore în şir la Pembroke Books, Firmin este nevoit să îşi caute de mâncare în altă parte. Ieşind din ascunzătoarea lui pe timpul nopţii, după câteva încercări nereuşite de a găsi de mâncare, ajunge la cinematograful Rialto, un loc suficient de întunecat şi cu destule resturi de mâncare pe jos. La Rialto descoperă filmele, atât cele artistice, cât şi cele porno, şi toate îi plac deopotrivă. Se îndrăgosteşte de Fred Astaire şi de Ginger Rogers, dar şi de Frumoasele din filmele de după miezul nopţii.
Firmin, mereu singur, îşi creează o lume imaginară, în care el şi Norman Shine, proprietarul librăriei au un fel de relaţie. Fie de amiciţie, când Firmin îşi imaginează că este un bărbat care seamănă cu Fred Astaire, fie una amoroasă, când şobolanul visează că e însăşi Ginger Rogers, şi dansează cu Norman. Visând zilnic la Norman şi dorindu-şi nespus să îi dea o dovadă de afecţiune, Firmin îi lasă pe birou ba un inel, pe care îl fură de pe stradă, ba un trandafir galben aproape ofilit. Întâmplarea face ca Norman să îi vadă reflexia în cafea şi să încerce să îl omoare. Lucru care îi schimbă sentimentele total lui Firmin şi decide să părăsească librăria.
Într-un parc, fiind cât pe ce să fie omorât cu un baston, Firmin este salvat de Jerry Magoon, un prieten de-al lui Normanm, pe care şobolanul îl văzuse şi la librărie. O altă aventura începe în locuinţa lui Jerry, unde Firmin trăieşte pentru prima oară împreună cu cineva, iar singurătatea îi pare ceva atât de îndepărtat.
Uf, că v-am povestit aproape toata cărticica.
Nu prea ştiu ce să vă spun despre ea din punct de vedere al interpretării pentru că nu este o carte ce ascunde nu ştiu ce taine. E pur şi simplu povestea unui animăluţ al lumii subterane, un animăluţ care îşi doreşte foarte mult să fie ceea ce nu va fi niciodată – un om, povestea unei singurătăţi datorate condiţiei sale de şobolan cultivat într-o lume de rozătoare proaste, al căror singur scop în viaţă e să mănânce. E un intelectual, un “civilizat”, un adevărat animal de companie, deşi această titulatură nu-i pică bine deloc. Mi-a plăcut mult că traducătorul a folosit cuvinte precum “naşpa” şi “varză”, ceea ce m-a amuzat teribil când le-am întâlnit. Amuzant pe alocuri, nu poţi totuşi să pierzi din vedere că Firmin este la urma urmei o carte tristă, când realizezi că dorinţele cele mai arzătoare şi speranţele cele mai îndrazneţe nu îi sunt îndeplinite. Şi cum s-ar putea întâmpla asta, când pe lângă faptul că e un animal, mai e şi unul dintre cele mai detestate de pe pământ: un şobolan?
Am găsit câteva recenzii extraordinare la AdinaB, în Ţara ei inventată, la Joaca de-a mine, la Fleur du Lys şi pe Bookblog.
18 Comments
DeMaio
Un titlu care m-a bucurat nespus. Accesibil, dar nu simplist, un mic roman care putea fi continuat, dar care cred că se opreşte exact în punctul în care îţi poţi pune unele întrebări.
crisss
hmmm, vad un film de animatie din cartea asta:D…nu siu de ce,poate gresesc, dar parca se aseamana un pic cu conditia noastra de bipezi ce incercam sa ne depasim conditia intr-o lume de superficiali..luni am liber, asa ca merg la libarie sa mi-o iau. si asa aveam nevoie de ceva usor;)
DeMaio
@criss – Vezi aproximativ bine. Problema este că ar trebui să lase cartea în pace, un film nu ar face decât să dea tente grosiere unor sentimente sau clipe reflectate mult mai simplu. Complicarea cărţii nu ar servi cu nimic publicului, te asigur de asta, dar o să vezi şi singură de ce spun lucrurile acestea, după ce citeşti.
Este ceva care te face să-ţi doreşti să rămână aşa şi atât cum este.
Bia
E următoarea carte pe lista mea, mi-am achiziționat-o în ianuarie și de atunci stă frumos și mă așteaptă 🙂
Am văzut în lista ta că ai citit-o și am așteptat să văd ce zici de ea… impresia nu povestea, evident…
Vreau să-ți recomand neaparat o carte (care mă gândesc că e în notă cu Firmin), jur că o să-ți placă la nebunie (eu am citit-o dar încă nu am scris despre ea)
Enzo-sau arta de a pilota pe ploaie de Garth Stein (e superbă!!!)
Andreea L.
Suna bine, abia astept sa o caut si eu 😀 Stau mai prost la capitolul carti americane 🙂
fleurdulys
Uau, batranelul din poza e Sam Savage? (nu mai vazusem pana acum poza cu el) Arata extraordinar, ca un bunic de poveste. 🙂
Iar Firmin este intr-adevar o carte buna si, in acelasi timp, usor de citit.
Nicole
Ce frumos ai povestit! Pare o carte foarte interesanta.
Cinabru
Superba carte, m-a entuziasmat si nu am incetat de atunci sa o recomand tuturor, oriunde si oricand. E extraordinar sa publici atat de tarziu, dar o carte atat de buna. Ma bucur ca ti-a placut. Si felicitari pentru recenzie.
blogdeprost
http://www.youtube.com/watch?v=JP12_Gi34Fg
Adina
Frumoasa carte, frumoasa recenzie. Dar de ce nota 8? 🙂
MadMe
Nu am citit tot articolul, doar începutul şi pe ici pe colo câte o propoziţie. Vreau aflu întreaga poveste atunci când voi citi cartea 😛
La mulţi, mulţi ani de 8 martie!
Cris
Tomată cu scufiţă, la mulţi ani de ziua femeii!! Să ai o seară minunată! Hugs.
evergreen
la multi ani tomatina draga 🙂
hot_coffee
Intr-adevar este o poveste destul de emotionanta, si imi place recenzia ta. 🙂
La multi ani pentru 8 martie, sa ai o primavara frumoasa si multicolora! 😉
Monalisa
Mc de idee…o s-o iau de la biblioteca.
Apropo citeste La rasarit de Eden de John Steinbeck ( m-am uita la lecturi si am vazut ca nu ai citit-o … voiam sa citesc recenzia ta despre ea). E superba
trifoi
e o carte foarte draguta despre un outsider, care este martor la disparitia unei lumi vechi si aparitia uneia noi, care nu mai pune asa mult pret pe carti… Mi-a placut mult ca, de la citit, ii crescuse mult creierul pe trupusorul lui firav…
@DeMaio Poate doar Pixar ar trebui sa aiba voie sa adapteze cartea asta (dar ei il au deja pe Ratatouille)
Pingback:
Tomata