Testament
Oricat de macabru va suna postul asta, asta e. Voiam sa imi exprim public asteptarile mele pentru atunci cand nu le voi mai putea exprima. In fiecare zi ne gandim la moarte, in fiecare moment ne confruntam cu tragedii. O prietena zicea odata: “Tatal meu isi insemneaza pe poze cu X prietenii si cunoscutii care nu mai sunt printre noi. Din pacate as putea sa fac si eu acelasi lucru, la cate se intampla si cati prieteni de ai mei mor tineri.” (am incercat sa redau citatul cat mai exact).
Cel mai frica imi e sa mor inecata, sufocata sau in accident de masina. Sa vad cum mi se desfasoara viata inaintea ochilor, cum ma gandesc intr-o secunda la toti oamenii pe care ii cunosc si sa constientizez moartea. Am o fobie ingrozitoare de accidente de masina, de multe ori cand stiu ca trebuie sa plec la drum nu pot sa adorm cu o seara inainte pentru ca scenarii groaznice se defileaza rand pe rand. Cand sunt insa la volan, imi trece. Nu mai am incredere sa merg cu nimeni cu masina, ma inspaimanta gandul si de a ma urca cu tati in masina si el sa conduca, desi are carnet de 25 de ani si n-are antecedente. Nu ma laud ca sunt soferita impecabila, nu ma bat cu pumnu’ in piept ca nu mi se va intampla niciodata nimic, dar pentru moment sunt singura in care am incredere. Cat de cat sunt eu stapana pe situatie si de mine depinde daca mor sau nu. Si de fiecare data ii explic lui tati ca de asta prefer sa merg eu cu masina si nu sa ma duc cu altii.
Now, that I got this out of my chest, sa va las un testament (in caz ca mor tanara si n-ajung sa il duc la notar):
- vreau sa mi se doneze organele (cele ce pot fi donate)
- vreau sa am piatra pe care sa scrie ceva ce o sa aleg eu (inca nu m-am hotarat)
- as fi vrut sa fiu incinerata (sa fiu sigura ca nu ma ingroapa de vie), dar cica religia ortodoxa interzice asta. (dar cum o sa mi se doneze toate organele, nu-mi fac griji ca o sa am timp sa zgarii sicriul)
Na, acuma nu mai stiu ce as mai vrea sa se intample dupa ce sufletul meu va vedea cum e pe lumea cealalta. Din punctul asta de vedere chiar sunt curioasa cum e sa mori.
V-am speriat pe toti? Mai vine careva cu mine cu masina? =))
V-am speriat pe toti? Mai vine careva cu mine cu masina? =))
15 Comments
bianca
mie nu-mi place sa vorbesc despre moarte,dar odata si o data tot va veni la fiecare.mi-e frica sa merg cu masina repede pt k am avut un accident in care am fost putin timp inconstienta si de atunci mi-e frica knd vad masini mari in fata mea.a dat o masina peste noi si eu eram in fata si am spart parbrizul,va da-ti seama!toti oamenii se gandesc la moarte,unii devin chiar depresivi si se sinucid.trebuie sa ne depasim greutatiile, nu sa le lasam pe ele sa ne invinga.nu vreau sa ma gandesc cum vreau sa fie moartea mea,in final nu mai conteaza cum trebuie sa fie k dak mori nu mai stii ce ti se intampla in cele din urma.
psycho's me ;-)
offfff, Andreiuta, ce macabru!!! tu stii ca, daca e sa se intample se intampla oricum si ca daca te temi de ceva prea mult, daca te obsedeaza ceva, iti proiectezi inconstient chestia aia si se intampla? bune sau rele, se intampla ce-ti proiectezi inconstient…
poate intr-o viata anterioara ai avut o moarte groaznica, de genul celor insirate de tine; stiu ca se fac experiente de psiho transpersonala si au fost cazuri ale unor persoane care se sufocau si au constatat ca in viata anterioara au murit sufocate; dupa experienta respectiva, acele persoane si-au revenit miraculos.
aici e o discutie in care nu ma bag mai mult, pt. ca nu stiu ce sa cred si nu am trait pe pielea mea, dar chestiile astea se fac la nivel stiintific.
daca te temi permanent, ajungi sa nu mai traiesti; viata e prea scurta, totusi…
Anonymous
eu nu-s curios de cum e ‘dincolo’ pentru ca daca nu-mi place nu ma pot intoarceasa ca prefer sa raman ‘aici’.
Cel mai trist ar fi sa nu existe nimic dupa moarte, ar fi insemnat ca ne-am zbatut ‘degeaba’ pe lumea asta, asta ar fi impresia mea. Dar daca nu e nimic ‘dincolo’ nu o sa putem sa constientizam si sa gandim, deci ce va fi va fi.
2410
eu nu inteleg ceva: de vie te pot ingropa, bun, dar nu te si pot incinera de vie? sau e vreun test preliminar care consta intr-o serie de mici arsuri si pe urma arunca cadavrul in cuptor?
mmm, fii vie! 🙂
LinuxWannabe
Oricum…la faza cu incinerat de vie nu e problema ca te trezesti din moarte clinica in flacari…si poate ai impresia ca ai ajuns in iad. Imposibil sa se intample. La temperatura care o intampini in cuptorul respectiv…moartea ar survenii instant, nu ai timp sa constientizezi…poate nici macar sa-ti revii.
La ingroparea de vie…asta e nasol. Am si eu temeri in privintza asta, de aceea prefer si eu sa fiu incinerat.
Iar faza ca religia x spune ca nu ai voie sa fi incinerat ci sa te ingroape e o prostie. Cand mori, in caz ca exista ceva dupa moarte oricum ajungi acolo instant…ce credeti ca sta D-zeu sa stepte sa vada cum esti ingropata ca sa-ti hotarasca soarta? Sau daca ai ajuns intr-o lume te va scoate cineva de acolo pe motivul mai sus amintit? No way. Deja incepem sa materializam prea mult lucrurile, si cred ca totul se intampla la un nivel superior…mult peste ce putem noi sa ne imaginam.
Emmie (like in Freddie)
Eu obisnuiesc sa glumesc pe seama mortii, dar in strafundul meu mi-e frica 🙁 Mi-e frica de moartea celor dragi, de golul pe care il lasa in urma lor, mi-e frica de moartea mea si de faptul ca lumea va continua sa se invarta si fara mine.
psycho's me
dar daca moartea e doar o continuare si noi suntem niste “analfabeti” in privinta asta? in sensul ca nu avem resurse sa stim ce e dincolo… ca suflet avem, aia e clar si sufletul nu moare o data cu trupul, nu?
baghy
exagerezi cu masina.Poti sa conduci tu si sa se bage altul/alta in tine si nu mai poti face nimic.Si vorba aia moartea e singurul lucru sigur.Si daca nu iesi din casa se poate intampla.La fiecare cum ii e sortit.
Hellene
@ bianca –> imi pare rau ca ai avut un accident, sper sa nu ti se mai intample niciodata. ai dreptate in legatura cu greutatile, n-are trebui sa le lasam sa ne duca la disperare. Nimic nu merita sa iti iei viata voluntar si pentru nimic nu merita sa suferi o vesnicie. Asta depinde de taria fiecaruia si de capacitatea oamenilor de a merge mai departe. Spui ca nu conteaza cum mori, eu te contrazic aici pentru ca, desi n-am murit niciodata pana acum, sunt convinsa ca fiecare are preferinta de a muri in somn si nu in nu stiu ce suferinte.
@ psycho’s me (super draguta ideea de ID) –> ai reusit sa ma sperii si mai mult. Commentul tau imi suna a “de ce ti-e frica, nu scapi” si mi-a luat ceva vreme sa ma conging ca nu e chiar asa. Si acuma, imi narui toata munca confirmand cu dovezi stiintifice. 🙁 o sa incerc sa nu ma mai gandesc, sa nu fiu eu cea care atrage raul. cat despre viata anterioara asta e un cu totul alt subiect, despre care voi vorbi alta data, prea mult macabru dintr-o data strica. 😀
@ Anonim –> Eu nu cred ca “dincolo” nu mai e nimic. Si daca chiar ar fi sa se termine tot dupa moarte, toata filosofia e cea mai mare, ironica si hilara comedie.
@ 2410 –> sa stii ca m-am gandit si la chestia cu incinerarea de vie si ma sperie si gandul asta, dar vad ca Linux Wannabe ne-a explicat ca mori instantaneu de la temperatura. 😀 Am vazut un film odata in care cineva era incinerat de viu. OMG!!! creepy feeling.
@ LinuxWannabe –> mda, as fi de acord cu tine la faza cu religia. Numai ca eu, avand o credinta cat de cat solida in Dumnezeu si in cuvantul Lui, nu prea as face ceva impotriva. 😀 Nu stiu ce sa zic, cred ca as muri impacata sa stiu ca organele mele au salvat alte vieti si ca eu sunt moarta de-a binelea. Nu conteaza daca raman cenusa sau un maldar de oase.
@ emmie –> stii ce doare mai tare? nu moartea ta, ci moartea celor din jurul tau. Pentru ca tu, odata mort, nu mai suferi, sufera cei care raman fara tine, cei care nu te mai vad, cei care considera moartea ta o nedreptate. Imi place versul asta: “I’m not scared of dying, I just don’t want to” si as vrea sa pot sa zic la fel, dar sincer, nu stiu daca pot.
@ baghy –> am vrut sa zic si de faptul ca altii pot fi de vina, nu numai eu in cazul unui accident. Stiu ca mor oameni nevinovati din cauza unor teribilisti. Dar atata timp cat eu am volanul in mana, cred ca mai am o sansa (depinde poate si de vigilenta, de inspiratia de moment, etc). Imi zic: eu daca as fi fost la volan, poate faceam o alta manevra si scapam cu viata. Repet: nu ma consider un sofer exceptional, sau mai bun ca toti, pur si simplu e vorba de increderea in ceilalti, pe care din pacate mi-am pierdut-o.
Iuuu, ce raspuns lung 😀
psycho's me
Earth to Andreea! 🙂 nu am vrut sa te sperii; am vrut doar sa-ti spun ca trebuie sa gandesti mai pozitiv si sa traiesti in loc sa te gandesti la moarte; nu stiu daca e bine sa nu ai incredere decat in tine la volan; aici vine proiectia: “daca ma urc in masina cu altcineva, ceva rau mi se va intampla!” negativ! just relax! 😉
Earth to Emi: lumea oricum continua sa se invarta si daca traim, si daca nu; nu trebuie sa fim narcisisti si sa credem ca totul se invarte in jurul nostru! daca soarele rasare si apune la fel, chiar daca nu mai sunt oameni care au marcat omenirea (Maica Tereza, Gandhi, Isus, Einstein, Da Vinci etc.), cu siguranta o va face si fara noi.
lumea nu se va mai invarti la fel doar pt. cei care te iubesc.
Muritorul de rand
Este sănătos să îţi fie un pic frică de moarte, altfel te apuci să o sfidezi, să mergi pe sens interzis cu maşina cu ochii închişi şi alte chestii de genul, şi de obicei moartea învinge. 😛
Cred că în definitiv are prea puţină importanţă cum mori. Mult mai important este cum trăieşti şi ce înfăptuieşti în viaţă.
Dar ca să revin la subiectul at hand, cred că în afară de a avea o moarte uşoară, ceva de genul în somn pe la 130 de ani, nu-mi doresc altceva. 🙂
Emmie (like in Freddie)
Nu e vb de narcisism sau de egoism, dupa cum nici nu incerc sa devin centrul universului. Atata doar ca daca mor nu mai sunt constienta de atatea lucruri marunte si minunate care se vor intampla in viata celor dragi mie 😉
zapa
de ce ti-e frica deaia nu scapi… asa ca ia problema de gat si treci peste!
cshark
Nu ma intereseaza daca mor, ci cum traiesc pana mor “sa-mi traiesc viata si sa ies cu capul sus”.
Bine imi place viata, doar ca nu dau importanta unui sfarsit . Poate ne transformam , devenim aliens, zburam pe o alta planeta sau poate doar punem punct……..cine stie daca e mai bine?!? Important e sa nu ne fie frica ( de ce iti e frica nu scapi) , aveam miopie si vroiam sa vad perfect- am ajuns sa fiu operat de 8x si sa nu mai vad cu ochiul drept, asa ca nu imi mai pasa de moarte.
As merge cu cea mai mare placere in masina cu tine , in special daca as fi pe locul mortului.
Pingback: