Afara! Cu catel cu tot!
Că unii oameni sunt răi, ştim. Că alţii sunt proşti, ştim şi asta. Prea mulţi sunt nesimţiţi şi aproape la fel de mulţi sunt de-a dreptul nesuferiţi. Da’ ideea postului nu e să înşir “calităţi” evidente, ci să vă povestesc o chestie care m-a şocat. Şi mereu cred că nimic nu mă mai poate şoca. Naivă-s, da.
O prietenă de-a mea s-a mutat în chirie. Într-un cartier pe care eu îl consideram de vis şi pe lângă care suspinam de fiecare dată când îl traversam (pt timişoreni e vorba de cartierul de vis-a-vis de Penitenciar, ăla liniştit, umbros, cu băncuţe în faţa blocurilor, etc). Acum, când oi mai trece pe acolo, nici măcar n-o să îmi întorc privirea. Prietena asta a mea are o mogâldeaţă de căţel, care nu latră, nu scheaună, nu deranjează pe nimeni. Ăsta e, că uitasem că am şi poze cu el pe blog (e deja celebru :P)
Aşa. Şi se mută fata, cu căţel şi cu soţ în noua locuinţă, gata să înceapă o nouă viaţă. Cea de chiriaş. Vecinii – geană pe vizor, cu uşile deschise sau pe după perdele.
Trece o zi, trec două, apar la uşa cu o hârtie semnată de toţi că ei nu acceptă animale în bloc. Ceee?? Adică nu vine chiriaşul să interzică asta şi vin alţii care împart betoanele cu animalul. Degeaba le-a explicat că-i căţel sănatos, vaccinat, deparazitat, frezat şi îngrijit, degeaba le-ar fi arătat carnetul de sănătate, ei nu şi pace. Să dispară!!! Şi ei şi căţelul. N-au avut de ales şi, după numai o săptămână şi-au făcut bagajele şi s-au mutat în alt apartament, tot la noi în zonă, de unde au plecat.
Nu reuşesc să înţeleg cu ce drept comandă unii viaţa altora, şi cu atât mai mult cu cât căţelul ăla nu îi deranja cu absolut nimic. Nu înţeleg obsesia asta a românului, că-s sigură că-i numai a lui, de a se băga, cu bocanci sau fără, în viaţa altora. Sunt idignată când aud asemenea nedreptăţi şi nesimţiri şi, pe bune, uneori chiar îmi doresc să dau peste nesimţiţi de-aştia să le zic câteva. Că ce mi-ar ieşi pe gură şi pe mine m-ar mira. Da’ io n-am “noroc” de-asta.
La mine în bloc sunt 7 câini (dintre care doi ai mei) şi un papagal. Pisici nu mai există, iar peşti habar n-am. Deşi vecinii mei sunt şi ei cam duşi cu pluta uneori, când vine vorba de animale nu comentează nimeni. Toţi au câini de apartament, nu dulăi, da’ şi dacă ar fi, tot n-ar comenta nimeni. Toţi latră din când în când, că-s animale şi le atrag atenţia diverse sunete şi zgomote. Nu latră unii la alţii prin pereţi, da’ mulţi (printre care şi ai mei) se manifestă când ies la plimbare (bine că stau la parter şi ieşim imediat din bloc). Da’ dacă ar veni cineva la mine să-mi spună că n-am voie cu câini IN CASA MEA, chiar nu ştiu ce aş fi în stare să îi spun ăluia.
28 Comments
crinutza
Ne place sau nu, asociatia de locatari are dreptul de a refuza sa primeasca animale in scara/bloc/etc (mai ales cand e vorba de un chirias nou, nu de proprietar).
Mai ales daca e singurul animal. N-ai de unde sa stii ce experiente anterioare au.
Io zic merci ca Puci deja e locatar cu state vechi, deci nu prea mai au ce sa imi faca (bine, a lasat-o mai moale si cu mieunatul dimineata)
ps: ce utopic suna, un cartier de vis in fata Penitenciarului 😀
Kay
Nici nu stiam in ce zona de vis stau 🙂 (dar intr-adevar e verde si faina, asta mi-a placut si mie cand am vazut-o prima data).
Din fericire eu n-am probleme din-astea cu vecinii (inca?), desi si eu am o pisica a bit on the noisy side (e castrata, dar din cand in cand vrea atentie, si miauna mult si tare ca s-o obtina). However, cumva atitudinea mea e altfel, in sensul ca eu le recunosc dreptul vecinilor de a fi deranjati de scandalul pisicii mele (sau al unui eventual catel). Deci nu pot sa-ti zic ce emotii am ca one of these days o sa-mi bata cineva la usa sa-mi zica sa scap cumva de pisica (pentru ca, realist vorbind, nu prea am ce sa-i fac ca sa nu miaune, macar la caine poti sa-i pui o botnita, ceva).
Ce mi se pare aiurea la vecinii din povestea ta e ca nici n-au asteptat sa vada ce fel de caine e ala, cat scandal face si etc. Pentru ca altfel ii inteleg intr-un fel, zona fiind ff veche (cea mai veche zona de blocuri din Tm din ce-am inteles) si plina de batrani (care, evident, tin la linistea lor). Si no, cainele o fi IN CASA TA (m-au distrat teribil majusculele), dar zgomotul respectivului caine ajunge si in casele lor 🙂
Mihaela
Vecinii mei au si ei caini, dar de talie mai mica, si tot se sperie cand ies cu labradorul meu. Degeaba le explic ca e pasnic, ca e mai cuminte ca toti cainii aia mici, nu vor sa inteleaga. Dar deocamdata in afara ca se sperie si comenteaza “Valeu”, “Tine-l, tine-l” (asta cand el e oricum tinut in lesa) nu au facut nimic.
dama fara camelii
Mai bine, chiriasa s-ar feri de “caini”.
lilisor
O prietenă îmi povestea de o bătrânică dusă cu pluta care avea o obsesie pe pisica vecinilor. Stătea cu un etaj mai jos decât cei cu pisica, dar nu sub apartamentul lor. Şi venea mereu la uşă să le spună că pe ea o deranjează paşii mâţei pe podea. Iar pisica e atât de silenţioasă încât nici nu o auzi.
A noastră mică (oricât de zvăpăiată e acum) nu o auzim noaptea sau dimineaţa când trece prin cameră până la baie, la litieră. E atât de silenţioasă încât mă îndoiesc de faptul că ar auzi-o un vecin, să zicem.
Oamenii ăia sunt de evitat, sunt genul de persoane care nu suportă gândul de a ţine un animal în casă şi n-ai ce să le faci. Eventual le urezi câte ceva de sănătate şi pleci.
Io sper să nu avem vreodată probleme cu vecinii, mai ales că Mitsi a noastră are şi un mieunat destul de încet şi miaună rar. Numai când mergem la veterinar miaună în disperare 😀
Miscellaneous
Deși nu-s pentru ținutul animalelor la bloc ( pentru mine, personal, adică ) mi se pare țărănime și mentalitate comunistă din partea unor oameni, că or fi ei miniștrii României, să-ți interzică în casa pe TU O PLĂTEȘTI CU BANII TĂI să aduci animale, care mai sunt și vaccinate și curate și toate cele. Mare, mare-i prostia.
poigne
Reacţia corectă era să nu-i ia în seamă. Legal, nu există aşa ceva. Iar dacă proprietarul a acceptat căţelul, atunci tot ce aveau vecinii de făcut era să stea prin casele lor. Ah, de ce nu dau personajele astea de mine, ca să vadă cum este…?
sunny_days
Io-s din Buc., multi de-aici carcotesc impotriva cainilor -avem intr-adevar multi caini vagabonzi (unii agresivi), dar cum ai scris tu aici – io sincer n-am mai pomenit!! 🙁
Tare rau imi pare si e o situatie chiar tampita 🙁
Marieta
E adevărat că e nevoie de acceptul vecinilor ca să ai un animal în apartament(asta e sigur, nu ştiu dacă ai nevoie de acceptul TUTUROR vecinilor) Sunt păţită, am avut un cocker spaniel auriu, mi-au dat acceptul fără probleme dar a trebuit să plătesc o persoană în plus la apă :)) (pe atunci nu erau contoare) Acum am 2 pisici şi tot la fel am procedat, le-am cerut acceptul, problema apei s-a rezolvat pentru că sunt contoare de apartament.
Oamenii s-au înrăit, de fapt asta-i problema reală.
poigne
Marieta, nu i nevoie de acceptul nimănui. Eu nu am auzit până acum de aşa ceva. Iar la faza cu apa, se dorea introducerea unei legi care să taxeze animalul ca pe o persoană în plus, dar lucrurile au eşuat, aşa că nu trebuia să faci nici lucrul acela. Măi oameni buni, când vă veţi apăra drepturile???
Raluca
Dar nu au niciun drept legal..e absurd, iar asociatia locatarilor sau chiar propietarul in cauza trebuia sa ia atitudine…
PasSive_AgreSsive
Ehe, sunt si eu patita cu animalele. Eram singura de pe scara mea care aveam 4 catei in casa (pe vremea cind stateam la bloc), iar eu ii duceam sa isi faca frumos treburile in parc, restul vecinilor ducindu-i pe ai lor in parcarea din spate, si culmea, mie imi sareau toti vecinii in cap, ca de ce imi las animalele sa le “murdareasca” lor parcarea. Sunt niste incuiati care au lipsa de activitate si o dorinta orbitoare de a se certa cu cineva. Si daca persoana respectiva e si straina, cu atit mai bine, pentru ca isi permit sa vobeasca asa cum le vine lor la gura. Nu-si are rostul sa iti bati capul cu asemenea oameni.
Rox
Din pacate vecinii pot sa nu-si dea acordul si nu ai de ales, nu poti sta cu animale de companie (exista si limita de 2 animale de companie/apartament in Timisoara, prin hotarare de Consiliu Local).
Eu cred ca mai ‘periculosi’ sunt vecinii care nu pot sa suporte un sufletel care nu le face rau, dar deocamdata la noi nu prea exista drepturi pentru animale, si cele care exista nu sunt respectate.
utiscinteianu
Asta e dezavantajul de a sta la bloc.
Eu nu am animale, chiar daca stau la curte. Asta pentru ca am scapat hamsterul in casa, in copilarie, si mi s-a interzis sa mai tin animale pana m-oi muta singura. Deci mama e un fel de vecina crizata, doar ca ea ar fi stat cu veverita (pe care o primisem acum doua luni) in casa. Ce-i facea ei o veverita? Ma rog, vorbim despre vecini aici. Vecinii sunt naspa si cand vrei sa spargi o bucata de zid din casa ta, dapai cand vrei sa tii un catelus:-j
poigne
@utiscinteianu – Sper ca stii ca nu orice personaj se apuca de spart prin casa cum vrea, nu? Ca trebuie facut un studiu care sa ateste ca NU slabesti structura de rezistenta a blocului, ca ai nevoie de aprobati, ca e necesar si un arhitect si altele? E plin de idioti care au spart zidurile de sustinere, vecinii au dreptate sa fie crizati in cazurile astea…
ova
Sunt fericit ca nu stau la bloc din pct asta de vedere, pe la mine prin gradina e autostrada de pisici (mi-as dori in cazul asta un catel care sa mai opreasca traficul). Cand am lucrat la Timisoara am cunoscut un tip care avea in apartament un pitbull, pe Atis si am ramas surprins cum poate sa tina un ditamai catel in apartament si vecinii sa nu zica nimic. Inchipuieti urmatorul scenariu (ipotetic si total fantezist) sa vi de la lucru din schimbul 3, tot ce vrei e sa tragi un pui de somn dulce si linistit, dupa ce ai adormit si somnul e mai dulce si lin sa auzi catelul lu’ vecinu ca il apuca latratul, ce gand iti trece in secundele dupa trezire ?
mOntecOre
am impresia ca daca as fi trecut prin asa ceva pe vremea javrutei imi mutam juma de bloc din cartier…in fiecare seara le-as fi dus excrementele ei drept cado pe pres, eventual sa aiba si motive.
Bine ca la noi e plin de caini, si nici nu stau cu chirie, adica in casa mea sa imi comande vecinii.
Frate indiferent de experientele anterioare trb sa fie prea retardati ca sa reactioneze atat de exagerat.
Carla
Asemenea abuzuri in fata carora aplecam capul fara pic de curaj ii fac pe cei rai sa fie si puternici.
Nu stiu daca intradevar exista vreo lege care sa interzica cresterea unui animal de companie fara acceptul vecinilor… Ma indoeisc sa existe asa o aberatie. Iar daca tot scandalul se baza pe vreo hotarare a asociatiei de proprietari, era apa de ploaie in lipsa unui cadru legislativ.
Daca prietena ta se mutase in chirie cu acte in regula (contract la finante), vorba aia: puteau vecinii sa-i sufle un kil de pene’n c*r. Altfel, insa, raul se putea face reclamandu-l pe proprietar pentru chiria nedeclarata si alte porcarii de gen.
Eu as fi chemat imediat politia sa faca “dreptate” si apoi incepeam sa depun zilnic cateva reclamatii pentru hartuire, de cate ori cineva mi-ar fi spus ceva. Tinerii pensionari ar fi fost, cred, mai mult decat bucurosi sa achite amenzi din marea lor pensie…
ionut
Zic sa-mi expun si eu parerea pentru voi cei care comentati (pentru Tonomata comentariile mele sunt 0). Tin sa precizez ca am avut si eu un caine in apartamentul in care stau. NU ai nevoie de acordul vecinilor. Ei pot lua masuri doar daca acel animal deranjeaza. Eu personal nu as avea nimic impotriva si recunosc ca vecinii mi-au inghitit destule in perioada cand am avut si eu patrupedul.
Trebuie sa intelegem ca un bloc apartine unei asociatii de proprietari. Prin urmare esti proprietarul spatiului din interiorul apartamentului. E dreptul locatarilor sa se opuna daca acel animal creeaza probleme sau disconfort vecinilor.
In cazul de fata problema e de fapt alta si anume ca oamenii respectivi erau chiriasi. In general chiriasii nu sunt vazuti cu ochi buni mai ales daca in imobilul rspectiv sunt putine apartamente inchiriate. Astfel oamenii incearca sa-i respinga pentru ca nu sunt din bisericuta lor, ceea ce nu e normal.
oana
ca in filmele cu prosti!!!!!
dar si eu cunosc problema. desi e total debil si nu au dreptul sa faca asta (daca ai copil mic si plange si ii deranjeaza ce fac semneaza sa vina sa iti dea copilu afara din casa????? e extem exemplul meu dar tot in aceiasi directie merge)
in acelas timp e oarecum dragut din partea lor ca au venit si au zis verde in fata “nu vrem caine”, eu primul caine care l-am avut in apartament, vecinii mei au fost mai reactivi, l-au otravit. dovedeste ceva daca poti, ca de, cainii mananca ce gasesc pe jos si nu e vina vecinilor.
acum ai mei stau la casa si ei sunt cei care au caini, daca mi-as lua din nou, la bloc, la cat stau pe acasa cred ca s-ar sinucide cainele de singuratate…
mihnea
păi prietena ta nici nu trebuia să încerce să-i convingă, trebuia doar să pună un afiş în uşă:
“că-i căţel sănatos, vaccinat, deparazitat, frezat şi îngrijit, are carnet de sănătate – ceea ce nu se poate spune despre unii colocatari” 🙂
dojo
La fel cu acordul vecinilor ca eu sa-mi fac firma in apartament de web design. adica tot pe scaunul ala stau, la acelasi birou, doar ca dau factura pe firma. Asta era toata smecheria. Din fericire pentru ei si-au dat acordul, ca iesea cu balamuc.
In ceea ce priveste baietii mei, sa-mi spuna cineva ca nu am voie sa tin caini in apartament si l-a luat mama naibii in secunda a doua. Mai ales ca unu ii atat de silentios si de lenes, de zici ca nu ai caine in casa.
Din fericire in astia aproape 12 ani nu am avut treaba cu nimeni. Avem inca o vecina cu cutzu la parter, io-s la 2, asa ca e scara pazita. In primele luni au mai mormait unii de pe scara, pana au aflat ca la alte scara s-a dat spargere intr-un apartament. Au apreciat imediat faptul ca sunt 2-3 caini in scara care imediat dau alarma.
adrian popa
sincer eu as interzice animalle de companie la bloc si asta pentru sanatatea lor nu a vecinilor
poigne
@adrian popa – Ne poţi argumenta părerea ta?
adrian popa
@poigne ca sa nu fiu inteles gresit ,,posed” urmatoarele animale : doi caine, doua pisici, si vreo 50 de pestisori de acvariu. Locuiesc la casa 😀 daca as locui la bloc cum am facut-o 26 de ani pana acum probajil as mai fi avut pestisorii. Imi pare un chin pentru un caine/bisica sa traiasca intr-un apartament. Inuman daca imi este permis termenul.
Silvia
Sunt extrem de revoltata impotriva acestor “oameni”. Atat de revoltata incat am o dorinta ciudata de a fi candva pusa in situatia prietenei tale, ca sa le arat eu lor cine si ce drepturi are. Vai de mine, cred ca as face tiganeala pe care n-am facut-o toata viata, daca mi-ar interzice cineva sa tin un animal in perimetrul MEU de casa. Scara nu se pune, ca e un loc de tranzit si din cate am observat pe la blocuri, e un miros oribil in majoritatea scarilor, si nu din cauza animalelor de companie.
Faptul ca e chirias are dreptul sa tina un catel, cu conditia sa vrea proprietarul apartamentului. Ceilalti nu au nici o treaba cu omul care plateste chiria sau, mai rau, e propria lui casa!! Unde suntem, intr-o societate democrata sau una comunista bazata pe excluderea ideii de fiinta necuvantatoare?
In majoritatea cazurilor cei care fac scandal sunt BABELE si MOSII care din lipsa de ocupatie zilnica, stau sa asculte pe la usi: cine trece pe scara, cu ce caine, cu ce pisica, cum e imbracat etc si daca a fost o jigodie in tinerete, va fi la fel si la batranete si va face tot ce-i sta in putinta sa deranjeze anumiti vecini sub pretextul ca este deranjat. Culmea e ca multi merg la biserica si se considera crestini cu frica de Dumnezeu, dar sa respecti creatia Lui e mai greu. Pacat…!
Elena
Am si eu o catelusa din rasa aia hulita de toata lumea, dar e blanduta si cuminte. Si daca ar indrazni vreodata cineva sa imi spuna ca n-am voie cu ea in bloc… nici nu vreau sa ma gandesc de ce as fi in stare. Bafta mea (si a lor) ca nu comenteaza nimeni.
Cea cu pisicile
Bine ca a scapat, si nu au chinuit-o ani de zile. Cu astfel de oameni n-are rost sa te certi, daca le convingi ca cainele e ok, o sa aiba probleme cu zgomotul din apartament, cu mirosul, cu culoarea ochilor sau orice altceva. Frustratii naibii care n-au ce sa se faca.