Ranile pe care mi le-au vindecat nemtii
Singura tara in care am stat mai mult, decat in alta in afara de Romania, a fost Germania. Si oricum „am stat” e putin prea mult spus tinand cont ca am locuit doar o luna la verisoara mea din Freiburg. A fost una dintre cele mai frumoase si imbogatitoare vacante de care intotdeauna imi aduc aminte cu nostalgie.
In vara lui 2004, dupa o despartire dureroasa, m-am refugiat intr-un orasel la cativa kilometri de poalele muntilor Padurea Neagra, in speranta ca departarea si noutatea imi vor sterge golul din mine. Nici nu banuiam cand am ajuns acolo cat de bine avea sa functioneze acest pansament. Nu era prima data cand vizitam Germania, mai fusesem de inca 2 ori pana atunci, insa parca de fiecare data eram prea mica pentru a gusta din ea. 21 de ani insa era peste varsta legala pentru orice nebunie pe care aveam chef sa o incerc. Am incercat wiskey cola, cam vreo 3 pahare in fiecare joi cand mergeam pe gratis la disco, am reusit sa ma ametesc cu Sangria, n-am flirtat cu nimeni ca inca imi oblojeam inimioara sfartecata si n-am facut alte prostii de care mi-ar fi putut parea rau.
Pentru a grabi un pic lucrurile si pentru a ajunge la subiect (hehe, da, inca n-am ajuns) o sa va povestesc de prietenii verisoarei mele care erau: Holger si Mathias – nemţi get beget, Christopher – francez si Daniela – italianca. Trupa asta m-a facut sa ma simt nu ca acasa ci ca la internat, ca in camin, ca acolo unde te duci sa uiti de familie si toata viata ta sa fie o lipsa totala de griji. Si asa a fost. Am trait o luna parca viata altcuiva. Tot ce mi se intampla gustam la maxim si savuram fiecare clipa, fiecare cuvant in toate limbile pe care le vorbeam cu ei, in fiecare seara cand faceam altceva decat in seara precedenta. Pentru ca daca n-ar fi fost ei, vacanta mea n-ar fi fost asa usoara.
Barbie era curioasa sa afle parerea mea despre nemti. Avand in vedere ca din grupul vesel doar Holger si Mathias erau pursange, o sa va povestesc mai mult despre ei. Baietii astia doi habar n-aveau de engleza, in schimb mureau de nerabdare sa ne conversam pe germana. Ca am facut eu greseala sa-mi dezleg limba intr-o seara dupa prea mult wiskey cola si am inceput sa turui pe germana că si vara-mea a ramas impresionata. Am ramas si eu, e drept. Habar n-aveam ca stiu atata germana. Insa figura nu s-a mai repetat in nici o alta seara. Asa ca ne conversam prin intermediul verisoarei mele. S-au dat peste cap pentru a-mi face vacanta frumoasa, desi nu m-au mai vazut in viata lor, si-au pus masinile la dispozitie pentru orice excursie in afara orasului si nu puteam sa plecam acasa pana nu picam de somn. Nemtii stiu sa se distreze si stiu sa fie mai calzi decat am crezut eu. Chiar in vacanta aia vorbeam cu matusa mea si ii spuneam ca n-as vrea sa traiesc intr-o tara „rece” ca Germania pentru ca nu s-ar potrivi cu caracterul meu. Insa cum am ajuns acasa mi-am schimbat parerea. Germania nu e rece, pur si simplu oamenii tin la intimitatea lor si stiu sa respecte lucrul asta la altii.
Sper ca m-am achitat cu bine de leapsa asta si o provoc pe Denisa sa ne vorbeasca despre parizieni, pe Lollitta despre italieni si poate Silvia vrea sa ne povesteasca despre nemtii din Dusseldorf.
Ah, si ca sa vedeti cat de draguti au fost protagonistii povestii mele, ia uitati ce tablou mi-au facut. :))) Nu le bagati in seama engleza, v-am spus ca habar n-aveau. 😛
19 Comments
lollitta
aoleu! grea leapsa! o sa incerc sa rezolv, da mai pe seara.
multumesc 🙂
Pingback:
Dianora
Ca sa-mi isterizez colegii si prietenii bine de tot pot lua leapsa si sa vorbesc despre Bulgari? :)) Daca nu mai dau semne de viata inseamna ca m-au linsat! :)) la cat i-am tampit 😀
Mircea Popescu
Pai cum ai stat mai mult decat in Romania, cand ai stat o luna ?
Barbie
Tomato, mersi de perpetuarea lepsei, asta trebuie sa mearga cat mai departe ca merita… 🙂
Acum mi’am dat eu seama ca tu n’ai stat in camin la viata ta si tare ma bucuram eu in sinea mea ca n’a trebuit sa fac facultatea in orasul natal… E ceva la care n’as fi renuntat pt. nimic in lume… Si pana si mama e mai fericita cu mine la bucuresti (asta cand sunt la bucuresti) decat sa ma vada zilnic pe’acasa…
alk
Ba sint reci. Si suspiciosi. Dar au motive.
Stefan
Acum am inteles de unde preferinta fata de Germania. Uau, inca, mai ai “tabloul”…
Tomata
Dianora
Nu cred ca am vreme zilele astea, dar in weekend sigur voi face ceva despre bulgari. 😀
marie-helen
Ceau draga, imi place ce ai scris despre nemtii mei 🙂
tre sa-l sun pe holger ca a mai intrebat de tine 😀
te pup
Holger
ce faci marie was schreibt ihr da? ich verstehe kein wort 😀
Stefan
Ma bucur ca mai pastreaza, si altii 😉 amintirile de acest gen
Tomata
esk
Sa stii ca n-am uitat, dar mi-am zis ca e politicos sa-ti spun ca nu stiu cand o sa-ti raspund la leapsa, probabil cand o sa pot zice despre parizieni si altceva decat “sunt naspa” :)) Deci poftim, ti-am spus 😀
Anda
hehe 🙂 frumoasa poveste, si mie mi s-a intamplat ceva de genul, tot dupa o relatie
anul trecut am fost la un exchange de studenti in Budapesta, si inainte sa plec de acasa m-am panicat: ca daca o sa fie urat, ca nu-s deloc socialbila, ca eu n-am mai fost plecata de acasa mai mult de 10 zile (si aia o fost in tabara), ca oamenii o sa fie naspa, ca nu cunosc pe nimeni (si chiar n cunosteam)… dar cand am ajuns acolo… uaaau. pe langa faptul ca Budapesta este un oras foarte frumos (am fost toata luna august) si nu m-am plictisit deloc (ba, mai mult, am slabit vreo 5 kile-am devenit aschimodie luna aia numa’ de la cat m-am plimbat)… orasul ca orasul, dar am stat la camin cu inca vreo 80 de studenti din toata lumea (eu n-am locuit niciodata la un camin), acolo au fost bulgari (@dianora, nu stiu ce parere ai tu despre bulgari, dar eu ii ador, sunt extrem de distractivi, iar bulgara mi se pare chiar romantica, de n-ar fi alfabetul ala a lor bulgaresc 🙁 ), nemti (nemtoaice-colega mea de la spital era una, si era foarte fun si relaxata), italieni (trebuie sa spun ca desi au fost cel mai numeros grup, nu prea am socializat cu ei decat la petrecerile mari, in rest, erau ei cu ei), rusi/ukrainieni (m-am imprietenit cu o ukraineanca, Masha, care beau vodka cum ceau eu apa.. cu ea si cu bulgarii eram ca o trupa de soc), taiwanezi, egipteni, tunisieni, spanioli, portughezi, mexicani (da, era unii din cei mai betivani din tot grupul, la ei in camera era tot timpul chef, atunci cand nu dormeau, si intr-o dimineata la ora 5 m-am trezit pe “io no soi marinero” cantata de ei), fetele cu care am stat in camera erau romance (si romance am fost multe, am pastrat legatura, mi-e dor de fete) si ungurii (sa nu uitam de ei) care nu au nici o treaba cu romanii (nush de unde ura asta intre noi, nu ma refer la mine). a fost muuult peste asteptarile mele, si curios, cum oameni cu diferite culturi din diferite parti ale globului pot sa se inteleaga asa bine. am plans cand am plecat 🙁
si da, am avut si faze de genul “am facut eu greseala sa-mi dezleg limba intr-o seara dupa prea mult wiskey cola si am inceput sa turui pe germana”… am vorbit spaniola, intaliana, franceza, germana (desi nu le stiu asa bine), am invatat injuraturi si i-am invatat si pe altii (spre rusinea mea)… si ne-am facut un grup: “alcohol improves my foreign language”… 🙂
plecatul asta m-a vindecat (oarecum) si pe mine, chiar daca nu mi-am dat seama, cred ca a fost cea mai frumoasa luna (asa intreaga) din viata mea
Tomata
Holger
@ Andreia Googel Fail!
Eine Freundin wird es mir übersetzen. 🙂 Ich bin gespannt Grüße Holger.
p.s. sind die 8 Jahre nicht rum? Wegen Deutschland Urlaub. 🙂
Tomata
Holger
@ andreea ich habe alles verstanden 🙂 klar, wir werden sicher ein treffen hinbekommen 🙂