Din epoca mea de geniu pustiu

14.03.2008 / 15 Comments

Denisuca mi-a pasat o leapsa. Sa scriu aici prima mea poezie. Cum nu mai stiu care e prima mea poezie (eram tare „creativa” prin liceu) abia am gasit niste versuri care sa nu ma faca de rusine asa mult. De pe vermea cand eram un geniu neinteles dateaza majoritatea randurilor pe care le-am scris si care vorbesc despre tristete, lacrimi, suferinte, deceptii, despartiri, etc. Sa nu va mirati ca cealalta creatie a mea seamana izbitor cu asta. ;))

 

Cand plang

Pe foaie imi curge o lacrima grea
Mai cade una si apa se strange
Si vad cum in ea se scalda durerea
Unui suflet mort, unei inimi ce plange.

Si sufletul se chinuie si tare ma doare
Cand stiu ca visele cu lacrimi se frang
Si simt cum tot ce e in mine moare
Si vreau, si imi doresc sa nu mai plang.

Cand plang parca e trist si-afara
As vrea sa-mi schimb durerea c’un nor
Si-n nor sa fie toata lacrima amara
Sa plece, sa uit si de ea sa nu-mi fie dor.

Leapsa merge la Blind Girl, Alexandrog si Vania.

You May Also Like

Găsește-mă pe Instagram

05.04.2016

Sunt veche, tu, pe internet

15.08.2016

De ce vând nemții ouă de Paște tot anul?

22.05.2017

15 Comments

  • teo.georgescu

    14.03.2008 at 12:04 Reply

    Le aveai cu rima, ca sa zic asa …:))
    Eu faceam versuri cu rima alba, prostii insirate pe hartie.
    Cel mai mult imi placea sa scriu cate un cuvant pe bucatele de hartie, le puneam intr-un borcan si le trageam la intamplare. Intamplarea dicta ordinea cuvintelor intr-un vers. Erau cele mai reusite , cred…::))

  • Ana

    14.03.2008 at 14:50 Reply

    Offtopic: Tomatoooo, aparuram in revista ON, care din cate stiu eu e lansata de Vodafone 🙂
    Ne-am gasit aici: http://www.drojdie.info 😀

    PS: acum am intrat pe site si am vazut ca ai aflat…dar las oricum comentariul, sa imortalizam momentul :))

  • BlindGirl

    14.03.2008 at 18:48 Reply

    Mersi de leapsa, o sa raspund la cea cu statusuri cat mai repede, am fost nitel ocupata zilele astea.

    Cat despre leapsa asta, de la mine a plecat la Denisuca 😀 insa tot multumesc.

    Hehe.. daca banuiam eu ceva iti trimiteam asta cu poezii dar chiar m-ai luat pe nepregatite… mai ales cu tristetea asta.. Oare de unde vine?

  • Denisa

    14.03.2008 at 22:18 Reply

    “Frumoasa esti, de pus in rama,
    Si ma atragi ca un magnet;
    Eu ti-as face… o epigrama.
    E tot ce pot prin Internet!”
    …mai sa nu se inteleaga altceva…doar mi`a placut epigrama..:D…apropo de creatii…:D

  • madlenec

    14.03.2008 at 22:19 Reply

    in afara subiectului sau pe-aproape: mi-am adus aminte ca nu ti-am spus printr-un mesaj cam despre ce ar trebui sa povestesti, ce stil sa adopti and company. stil romantic, despre viata pasionala, roma, paris, versace, vin, cafea sau ceai, expresivitate si emotii prin memorii care poate nu s-au intamplat niciodata, despre suflet cald sau patimas, euforie sau reverie, despre poezie si simtire ambigua a lumii noastre curente. cam asta simt acum ca as putea citi, dar foarte important sa scri ceea ce simti, sa fi boema iar asta reiese tot din scris. merg sa mananc. pofta buna! (mananc mici cu mustar caci mi-e o pofta de mor)

  • Andrei Crăiţoiu

    15.03.2008 at 00:47 Reply

    Rasfoind nr.3 al revistei ON unde sunt colaborator si unde am un articol, am observat cu placere ca Tomata cu scufita este notata laudativ de Mona Voinescu in cadrul articolului ” Oracole virtuale, sau cam asa ceva! “. Sa vada poporul ce s-a spus despre tine : …” Un alt blog, daca nu v-ati plictisit. De ce m-am oprit asupra lui? Pentru ca este vizitat. Nu e tematic, dar e usor. Usor de citit, usor de digerat, usor de comentat. O tanara domnita care s-a hotarat sa-si faca blog, pentru ca in job-description-ul ei scria sa citeasca si sa comenteze bloguri. Asta s-a intamplat acum aproape un an. De atunci fata noastra a crescut, a simtit, s-a lamentat, s-a intalnit, a discutat etc. Despre toate acestea a scris si pe blogul ei. Are linkuri catre petitii impotriva maltratarii animalelor, poze de la intalnirile celor care schimba carti intre ei. Cum scrie?Nu rau : “In fiecare dimineata, plec de acasa cu doua fire atarnandu-mi din urechi, prin care mi se scurg in creier stiri, muzica, reclame, farse si jingle-uri. Nu prea le aud, le folosesc ca zgomot de fond, sau cateodata ca inspiratie. Imi ocup mintea cu scrierea. Manutele creierului meu astern intr-un carnetel albastru ( asemanator cu cel in care scriu si mainile mele reale ) randuri pentru blog. Idei se impleticesc, dau una peste alta, pe unele le continuu, pe altele le abandonez pe drum…” Frumos, foarte frumos, mi-a placut. Felicitari!

  • Tomata

    15.03.2008 at 20:30 Reply

    @ Clover — Imagine ca si io i le-am dus lui Ungureanu, dar n-o strambat numai un pic din nas. :)) Da’ nici nu m-o incurajat.

    @ Teo –> Pai numai cu rime suportam. 😆 Ceea ce faceai tu seamana a dadaism. 😛 Ar fi fain sa publci o poezie pe blog.

    @ Ana –> Iiiiii, daaa, super fain. Felicitari si tie. :*

    @ Blind Girl –> Am vazut prea tarziu ca a fost la tine leapsa. Eh… astept sa o faci pe cealalta. 🙂

    @ Denisa –> 😆 Super fain. Creatie proprie?

    @ madlenec –> Ah, pai pot sa scriu si despre lucrurile astea. Insa stii tu cum e… trebuie sa am dispozitia necesara. Si cam cum ma simt si ce simt, cam despre aia scriu aici. 🙂 Dar poate o sa-ti fac o surpriza placuta cand m-oi simti in stare sa scriu despre ce vrei tu sa citesti.

    @ Andrei Craitoiu –> Da, multumesc. 🙂 Am postat azi poza cu articolul si cu coperta revistei. A fost o surpriza foarte placuta.

  • ashblonde

    15.03.2008 at 22:20 Reply

    stii ce crede poezia moderna despre rima, nu? :))) trebuia sa pui ceva creatii de la cursul de creative writing…alea da capodopere :p

  • Tomata

    16.03.2008 at 18:57 Reply

    @ ashblonde –> Chiar mai… am si uitat de alea. 😛 Oricum, trebuia sa fie chiar prima si cum prima nu mai stiu care e….

    @ Vania –> Nu-i nici o graba. 🙂

    @ Andrei Craitoiu –> :))) Te rog sa ma ierti. Uite, am corectat. La fel cum scriu Miahi in loc de Mihai, asa si numele tau il pocesc pentru ca scriu repede. Miel nu primesti, ca mi-e mila de ei.

  • Andrei Monciu

    17.03.2008 at 17:27 Reply

    O poezie foarte trista si totusi atat de poetic o spui. Si eu cam asa ma exprimam, cand scriam poezii care sa reflecte tristetea mea. Acuma ma rezum la cele de dragoste :), sunt mai frumoase si au un impact mai placut

  • Tomata

    17.03.2008 at 22:09 Reply

    @ Andrei Craitoiu –> O sa incerc sa ma concentrez pe viitor, daca nu, te rog atrage-mi atentia. ;;)

    @ Andrei Monciu –> Trebuia sa publici aici una, daca la tine nu prea e in concordanta cu masinile. 🙂 Mi-ar placea sa o citesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge