Cenusa

Posted by On 18.10.2007 9 Comments
Post protejat de Avertisment

Ne despartim. Ne iubim ca nebunii, dar asta nu ne e de ajuns. O luam fiecare pe cararea lui si o sa ne lingem ranile in prezenta altor voci virtuale care vor incerca sa ne consoleze. Nu mai putem merge cu degetele inlantuite pe aceasi strada pe care odata, demult eram orbiti de raze aurii. Ne biciuim cu reprosuri si cu declaratii de iubire in acelasi timp. Fiecare fraza sapa un sanţ prea adanc in pompa corpului pentru ca ea sa nu se sparga si sa nu sangereze tristete. Picura in stropi grei si dragostea se evaporeaza in ganduri intunecate.

Iti e greu sa ma lasi in urma si te ratacesti prin iluzii ca eu voi ramane mereu dragostea ta, poate ma vei vrea peste un timp, poate te voi iubi toata viata. Ma chinui sa ma conving ca durerea ce ma sfasie se va lichefia la un moment dat si tu vei aparea ca un abur caldut in aducerile mele aminte. Te-ai hotarat sa ma lasi cu dragostea asta ce imi putrezeste in intestine si nu pot nicicum sa o dau afara. Nu ma lasi tu. M-ai privat de fiorii pe care ii simteam cand te luam de mana si iti simteam pielea alba cu vinisoare prin care curgea dragostea pentru mine.

Uita-te inapoia ta si o sa ma vezi plecand. Cu capul intre umeri, cu mainile in buzunare cu lumea inaintea mea, cu franjurii sufletului ce mi se vad de sub camasa. M-am intors de prea multe ori pe drumul catre tine; pietrele, desi familiare, imi sunt ostile. Ma impiedic de ele si abandonez inaintarea, revin la plecarea mea si te pastrez in suflet. Ma agat cu unghiile de ultimul tau semn, mi se smulg din carne si totusi nu vreau sa iti dau drumul. Inversunarea ta ma arde pe dinauntru. Focul imi mistuie mandria si nu mai ramane nimic din mine.
Am plecat.

Articole asemănatoare

TOPICS