Pasari de tabla




V-am vorbit despre acel miting ca introducere la un altul la care am fost azi. Nu se compara cu amploarea aceluia, cu uimirea si cu fastuozitatea, dar a fost placut sa vad si micile avionase “de scoala” facand acrobatii in aer.
Din pacate, din cauza lipsei masinii proprii si a mijloacelor de transport in comun din Timisoara, am ratat prima parte, cea a prestatiei elicopterelor. Am mai
prins foarte putin din exercitiul lor. Nu o sa scap ocazia sa ma plang aici de proasta organizare si de lipsa de interes a Primariei Timisoara, care desi a anuntat la gazeta ca a prelungit liniile de autobuze de pe ruta ce duce spre aeroportul utilitar, a uitat sa mentioneze ca acestea circula din ora in ora. Nu stiu insa de ce ma mir, ca nici macar nu i-au facut reclama acestui eveniment, nu ca ar fi fost el iesit din comun.
Au mai fost si ceva parasutisti care au reusit sa aterizeze unde trebuia si nu peste public.
In fine… vorbarie multa, saracia omului.
Uitati-va la poze.


Au mai fost si ceva parasutisti care au reusit sa aterizeze unde trebuia si nu peste public.
In fine… vorbarie multa, saracia omului.
Uitati-va la poze.

Din pacate pe data de 30 august 2007, a muri in urma unui accident aviatic,un om minunat pe care pot zice ca am avut ocazia sa il cunosc. Sigur e frumos sa zbori, e minunat, ajungi sa fi doar tu cu cerul. Dar din pacate nu cred ca este cel mai sigur mod de a iti petrece timpul liber.
ce poze dragute, si mie imi plac avioanele. eu zbor cu planorul 😉