4 Iulie 1999

Post protejat de Avertisment

Durerea de gât mă împiedica să respir. Era ca și cum vreo 6 lame ruginite îmi zgâriau din când în când interiorul gâtului. El nu se oprea din săruturi, îmi mușca buzele, îmi obosea limba. Fiecare mișcare a gâtului meu pentru a-i primi focul pasiunii, îmi reducea din plăcere. Îmi atingea sânii cu brutalitate, îi masa prea tare, prea bărbătește. Îi lipsea tandrețea și părea condus de o furie oarbă, de dorința de cucerire, de înfrângere a neputinței mele.Dacia era parcată sub un pom, pe valea unui fir de apă, geamurile erau aburite și scaunul din dreapta dat pe spate. Pe albeața ușii din stânga avea un abțibild, niște flăcări decolorate de soare. Niște flăcări care îi ardeau palmele și palmele lui îmi ardeau trupul. Mă durea atingerea lui. Sfârcurile înroșite nu îi transmiteau că mersese prea departe, mânile mele care strângeau pantalonii erau prea impotente în fața dorinței lui. Piciorul stâng îmi amorțise, corpul lui era o piatră prea grea pentru trupul meu fraged, iar goliciunea mea era o piatră prea grea pentru sufletul meu aproape pângărit.

Și continua să mă sărute, cu aceeași brutalitate și repeziciune specifică unui om care își dorește să facă ceva și vrea să o facă cât mai repede pentru a fi sigur că va și duce la bun sfârșit.
Plângeam, îl implorăm, prea multe Nu-uri mi-au ieșit pe gură pentru a mai fi băgate în seamă. Sunete nepământene au ieșit din gâtul meu iritat de lame, lacrimile și durerea, umilirea și sentimentul de scârbă de sine erau una și aceeași în interiorul în care el intrase. Sânge, transpirație și aburi pe geamuri. Nici un sărut la sfârșit, nici o îmbrățișare, doar satisfacția că a fost primul, că a cucerit ceea ce nimeni altul nu va mai cuceri niciodată.
Pantalonii negri îmi înfășoară coapsele cu vânătăi, sutienul îmi acoperă sânii rușinați, bluza e prea mototolită pentru ca un om care mă va întâlni pe stradă să nu își dea seama ce pățisem. Obrajii îmi primeau apa sărată ce se scurgea din ochii mei, degetele încleștate încercau să desfacă elasticul prins în părul meu răvășit. Un suspin și un geamăt, îngemănate rămâneau la granița lamelor ce îmi zgâriau gâtul.

De acum nimic nu va mai fi la fel.

19 Comments

  • anda

    Pana la un moment dat ma identificam cu personajul:un iubit excitat,masina,aer liber,un pic de vinulet,dar eu fara chef…Nici nu-mi trecea prin cap ca urmeaza o poveste oripilanta,care mai avea un pic si ma facea sa plang…Ce naiba,mai Hellene(tomata cu scufita),n-ai avut inspiratie pentru ceva mai vesel,asa ca de vara?!
    In leg cu subiectul…e dezolant;acum cativa ani am vazut niste sondaje cu/despre femei abuzate sexual,si din pacate concluzia era ca una din 4 femei e abuzata,dar ca abia una din 10 abuzate are curajul sa mearga la politie.Tragic,nu?
    Am o prietena care a trecut printr-o sit de genul,a fost violata de unchiul ei cand avea numai 5 ani…:(iti dai seama ca a ramas distrusa pe viata:relatia cu sotul,cu mama-sora nenorocitului,cu prietenii,etc)
    In fine,cel mai bine ar fi ca postul de azi sa fie inspirat de prin filmele americane cu mare impact asupra populatiei:p(vezi unul din posturile tale precedente),iar daca nu,macar sa nu ti se fi intamplat tie!!!pusi si…astept ceva mai vesel.
    PS:nu te obosi sa-mi explici faza cu avertismentul ca am priceput-o deja:d

  • cropcircles

    Asta e genul de scrieri la care cel mai greu o sa incasezi comentarii. Mie imi pare prea personal sa ma bag, chiar daca poate nu ti s-a intamplat tie.

  • hodorogea_vex@yah

    Dureros pe dreaq…”Articolul” asta nu prea se leaga de ce zici tu ca esti si de faptul ca-ti asumi ce debitezi. daca era asa acest post nu ar mai fi existat si ai fi lasat totul in trecut asa cum ar trebui defapt. chiar de esti tu aceea, chiar de este alta sau pur si simplu este o povestioara fictiva, prin ceea ce ai scris acolo nu faci decat sa-mi intaresti convingerea ca femeile sunt niste fiinte mult prea slabe si ca pana la urma fiecare isi merita soarta. vorbele sunt de prisos cum o demonstreaza si cascada de nu-uri rostite printre dintii inclestati de durere. sunt si alte cai prin care un om se poate opune unei actiuni nu numai prin acel “nu” care, se pare ca, nu mai are nicio valoare in anumite contexte.
    oare cum a ajuns acea persoana in dacia aia nenorocita care se topea la soare?
    toate va doriti ceva special, mai ales prima data, dar din cate am intalnit niciuna nu a avut parte de asa ceva. de ce oare?
    cum zicea una zilele trecute…. ma doare, nu ma astepti dar si eu imi doresc sa intrii in mine si nu mai am rabdare. deci, se pare ca puterea pasiunilor efemere si a dorintelor de moment o depasesc pe cea a femeii de a face fata tentatiilor, de a astepta momentul oportun pentru a face ceea ce-si doresc defapt. este dezolant nu ceea ce i s-a intamplat fetei ci faptul ca nu are tarie/putere/caracter sa se impotriveasca actiunilor degradante pentru trup si suflet.
    cat de mult s-a opus, ma lasa rece. cat de “moi” sunt femeile… ma lasa si mai rece.

    tomata=leguma, oare ce ar trebui sa cred??

  • na!belea

    @hodorogea_vex@yah cum ar spune unii… esti praf.
    dar sa nu o luam asa brusc de la inceput.
    in primul rand, care este problema ta cu faptul ca a debitat aceasta poveste. este o poveste perfect realizabila, perfect normala. asa cum spunea si anda chiar cunoaste pe cineva care chiar a patit ceva aseamanator.
    tu habar nu ai ceea ce simte personajul. esti prea insensibil ca sa poti macar gandi ce s-a intamplat in povestire. si chestia asta o recunosti singur in momentul in care tu nu vezi decat partea fizica a actiunii. habar n-ai de ce inseamna sentimente, de ceea ce gandea fiecare, atat ea cat si el.

    si remarca din final cu tomata=leguma este cat se poate de … puerila. tu incerci sa te dai destept facand niste legaturi care sunt atat de fragile incat iti smulge doar un zambet amar la o poanta proasta.

    vorba lu GoguKaiser: “… in bezna!”

  • blur

    ce cautai mamaie in dacia aia? stiai ca urmeaza sa fie parcata si apoi sa fi tu parcata in diverse moduri..
    unde e romantismul? am ajuns sa fim niste animale cu sfarcurile inrosite si soldurile vinete, niste futangii care cautam sa ne-o tragem doar sa tinem un scor… unde e patul cu trandafiri, dansul dinainte, paharul cu picior lung in care sa se clatine vinul rosu?
    ne-am bagat pula.. mai pe romaneste:)
    hai ca nu imi place postul asta ….

  • Ela

    Un subiect controversat. 🙂

    Some like it hot.. some like it rough..

    Era un secret pe PostS in care o tipa spunea ca faptul ca a fost violata nu a afectat-o cu nimic.

    In Tabu-ul de august era mentionat un procentaj inspaimantator al femeilor care in fantezii isi inchipuiesc ca sunt violate.

    E vorba de dorinta de supunere, de a fi dominate. Barbatul puternic care nu-si poate infrana dorinta..

    Cat despre modul in care ai redat intamplarea, indiferent de cat de reala sau inchipuita e, felicitari, am fost captivata!

  • anda

    Mda…se pare ca discutiile au luat-o un pic razna,avem o gramda de misogini prin preajma:(;dk mai pui si maine un comment de genu’asta o sa ai parte de un razboi intre 2 parti:barbati si femei,nu?(din fericire mai exsta si exceptii,putine ,ce-i drept…)

    @hodorogea: dupa felul in care scrii,ma asteptam la un tip inteligent,dar…guess I was wrong,hm?ma intreb:tu nu ai iubit nici o femeie,astfel incat sa-ti permiti sa vb asa despre femei,la general?dar despre sondajul despre care am pomenit mai devreme,n-ai nimik de comentat?sau crezi ca toate au fost toate niste “c***e moi”?
    anyways,poate ca e normal sa te intrebi ce cauta tipa in dacia respectiva,dar…s-ar putea totusi sa existe o explicatie valabila si pt asta…insa ti se pare normal sa insulti o fata(“tomata=leguma”)pe care nu o cunosti,pentru simplul fapt ca a vrut sa scrie o povestioara inspirata dintr-un caz atat de comun in zilele noastre?in plus,iti spun eu ca nu e o leguma,e mult prea inteligenta pentru secolul asta…in schimb,vad ca leguma e undeva la tine intre picioare,hm?cu ea gandesti si tot cu ea iti rezolvi si treaba,nu?

    @na!belea: slava domnului ca mai avem si asa ceva printre noi…mai avem o sansa sa mai salvam ceva din valorile morale care se cam duc pe apa sambetei:(

    pentru ceilalti vizitatori:imi pare rau daca am vb urat,dar unora se pare ca tre sa le raspunzi pe limba si pe tonul lor!

  • Hellene, tomata cu scufiţă

    @ rainy –> 🙂 Ramane doar ce am scris aici. In realitate poate este mai mult sau poate nu e nimic. Aici e doar o povestire.

    @ na!nelea –> Iti multumesc pentru cuvintele tale. Mai mult,… am dezbatut mai pe larg povestea.

    @ Anda –> Draga mea, cum spuneam citeste dincolo de titlu si de aparente. Nu tot e ceea ce pare. Imi pare rau ca te-ai intristat, dar nu pot fi vesela tot timpul, chiar daca asa ma stii. E intr-adevar trist ce se intampla cu femeile peste tot in lume. Imi pare si mai rau de cele care nu pot depasi momentul si care traiesc toata viata cu spaima in suflet.Imi pare rau ca nu au destula putere sa priveasca dincolo de ideea pe care si-au facut-o despre fiecare barbat. Dar cred ca tine de fiecare dintre noi sa isi gestioneze sentimentele si trairile.
    PS: N-as vrea sa vad la mine pe blog un razboi intre sexe. Asta chiar m-ar supara tare de tot. Si merci de complimentul cu inteligenta, dar chiar e prea mult spus. Nu sunt chiar asa cum ma vezi tu, exista oameni care te pot contrazice. :))

    @ cropcircles –> Ia uite ce e aici…Mai multe commenturi ca la Mika :))… Inca o dovada ca sexul e mai tare. Si indiferent cat de personal pare un post…isi mai pierde din intimitate cand e facut public. Asa ca feel free sa comentezi oricand si oricat.

    @ hodorogea –> Nu inteleg de unde ai dedus tu ca nu imi asum ce debitez? Nu e nici o indoiala ca acest post e scris de mine. Si din ce cauza nu ar mai fi existat acest post? Numai pentru ca eu am spus ca poate fi sau nu adevarat, pot fi eu sau nu?? Hai, gandeste-te mai bine si reanalizeaza-ti cuvintele. Nu prea au sens. Si ce vina au femeile daca chiar ar fi atat de alabe precum spui tu? Cum te-ai putea opune tu intr-un asemenea context? Pentru ca ai spus ca „Nu” nu mai are nici o valoare in anumire contexte. Poate asta era unul dintre contextele in care „Nu” n-a putut face nimic si nici altceva n-ar fi putut. Nu ma chinui si sincer nici nu vreau sa scriu aici fapte anterioare sau care au precedat acest eveniment. Ramanem la istoria asta si atat. Cum i-am spus si lui Rainy, e doar o povestire, AICI.
    Semnului egal pus intre tomata si leguma nici macar nu ma obosesc sa ii acord atentie.

    @ Sad Emmie –> Tu ai cerut-o. 🙂

    @ Blur –> In primul rand o sa ma gandesc ca i te adresezi personajului din post. Pentru ca daca imi vorbesti tocmai mie… ma superi ca nu bagi in seama Avertismentul. Si asta mi se pare cam nerespectuos din partea ta. Imi pare rau ca aici spui ca nu iti place postul asta. Si pentru tine e valabil ce i-am raspuns lui Rainy.

    @ Ela –> As putea sa iti zic ca sunt de acord cu fantezia de a fi dominata, nu insa si cu cea de a fi violata. Merci de compliment, si se pare ca esti singura care a prins ideea.

    @ namtigari –> indeed. Desi mi se pare ca petalele de trandafir si asternuturile de satin alb, vinul si muzica in surdina sunt cam overrated. Prea mult Hollywood in scenariul ala. 🙂

  • blur

    n-am mama nimic cu tine… 🙂 ma adresez femelozitatii din post.
    eramai interesant fara avertisment 😉
    si ca parca am vazut scris pe undeva cuvantul “misogini”, imi permit sa recunosc: sunteti niste idioti, cu mine in frunte, purtatorilor de penis.. stiu eu, stiti si voi ce zic.. nu mai stie niciun mascul sa aprecieze o femeie.
    si cam atat pe postul asta..

  • Anonymous

    hodorogea in conceptia ta violul este ceva normal… Sunteti condusi de instinctele primare. Nu va deosebiti cu nimic de animale…

  • hodorogea_vex

    revenind… uitasem de povestea asta pana cand, acum 5 min mi-a dat cineva un link, cu mentiunea ca “ai fost prea dur…”

    ok, am fost prea dur, sunt un idiot, incult, porc, infantil, gandesc, asa cum a dedus cineva mai sus, cu leguma din pantaloni, sunt condus de instincte, nu ma deosebesc de animale…. si tot ce v-a mai trecut prin minte dar nu ati stiut sa exprimati… si, in “ochii” tuturor, tin sa-mi cer scuze celor ofensati de postul meu anterior, in special autoarei.

    imi asum ce am scris si nu retrag nimic.

    dar… in alta ordine de idei, nu ma judeca D-zeu atat cat traiesc, cine sunteti voi s-o faceti ?!?

    @na!belea – ca sa citez un contemporan, “bine ca esti tu destept ma!” (-critterion)
    am zis eu ca am vreo problema cu “izvorul” acestei povesti?
    imi dau seama ca esti o persoana foarte profunda de ai reusit tu sa intelegi ce simte personajul… iar faptul ca tie ti se pare intamplarea perfect normala si realizabila indica niste probleme grave la nivel de conceptie !
    fratioare, avand in vedere modul in care este scris articolul, in afara de partea fizica a actiunii ce ar trebui sa mai vad ?
    astept cu nerabdare sa-mi explici si mie “ceea ce gandea fiecare, atat ea cat si el.”, concret si raportat la ceea este scris in articol.

    vis-a-vis de ultimul rand, nu pot deca sa citez din nou:
    “va gasiti idoli printre cersetori, hoti, pesti si va mandriti cu asta” – un intelept.

    @Hellene – nu mai stiu sincer de unde am ajuns la concluzia ca nu-ti asumi ceea ce publici, parca am citit inainte prin blogul tau ceva care nu se lega cu acest articol.. in fine, nu mai conteaza.
    Ca sunteti majoritatea slabe de inger si traiti undeva in povestea voastra nu cred ca poate contrazice cineva iar postul anterior a fost cum a fost pentru ca am intalnit si o femeie (doar una din pacate) care avea puterea sa spuna NU. Nu cer nimanui sa vada lucrurile cum le vad eu, dar realitatea este mult prea cruda ca sa fie acceptata si cu atat mai putin, inteleasa.
    Cum ca povestea asta are la baza un caz real, cunoscut de tine, poate chiar trait, o intaresti prin: “Nu ma chinui si sincer nici nu vreau sa scriu aici fapte anterioare sau care au precedat acest eveniment”.

    @anda- draga anda, imi permiti sa-ti zic asa, da?
    Dupa cum vezi si tu nu am reusit sa ma ridic la nivelul tau de inteligenta… si ma bucur 😀
    Leguma de care pomenesti este chiar un castravete, specia Delicates…

    Am iubit si eu la viata mea, asa cum isi doreste orice femeie… insa m-am lovit de slabiciunea lor de fiecare data.

    Sunt convis ca fata din poveste si-ar fi dorit altceva, alt mod in care sa cunoasca dorinta, pasiunea, dragostea fizica.
    Poate ca vedea totul intamplandu-se la lumina lumanarilor, o balada in surdina, un ulei aromat, bete parfumate, asternuturi de matase… petale de trandafiri, dans, vin, priviri patimase, pline de dorinta, atingeri electrizante, soapte dulci, saruturi pasionale, tandrete, el foarte atent, ii saruta trupul cu atata dorinta si totusi nu indraznea sa grabeasca lucrurile, era foarte atent la orice gest, la orice geamat, la orice zvacnire… ii mangaia usor trupul, il atingea foarte usor cu degetele, il saruta, simtea caldura lui, puritatea, era constient de momentul minunat pe care il traiesti si se bucura din plin oferind toata dragostea lui…. ea, desi timida la inceput, se desfata cu saruturile lui, era destinsa stiind ca este in siguranta, alaturi de cineva care o iubeste nespus de mult, traia senzatii noi care o imbatau, scoteau la iveala placeri nebanuite, dorinta de a fi atinsa peste tot crestea din ce in ce mai mult, simtea inima cum ii bate cu putere, ii placea totul, atmosfera era perfecta, il dorea atat de tare… se darui lui. simti pentru prima oara pasiunea, dorinta, extazul… ar fi vrut sa-i spuna ca-l iubeste dar cuvintele nu mai aveau esenta, nu putea decat sa-i arate… erau imbratisati in lumina palida a lumanarelelor, isi mangaiau chipurile, suradeau, sarutarile lor sfidau timpul, nimic nu putea fi mai frumos…

    poate ca asa si-ar fi dorit sa se intample. si totusi, realitatea este alta! este, intr-adevar, o poveste foarte trista cu prea multe parti urate pentru ea dar…

    deci, fetelor dragelor, vedeti voi, in viata sunt cateva momente care odata traite devin istorie, momente unice, fapt pentru care trebuie tratate ca atare. sunt momente de o importanta majora care iti pot oferi fericirea pe care oricine si-o doreste sau… nici nu vreau sa ma gandesc la celalalt aspect. deci, spuneti NU atunci cand nu va doriti ceva, si spuneti asta si altfel decat in cuvinte 😉

    va sugerez sa urmariti filmul “Human trafficking” si poate o sa vedeti altfel povestea de mai sus.

    daca doriti sa-mi demonstrati cat de superiori imi sunteti, numele este si id-ul de mess.
    cu respect, hodorogea

    evident si:

  • Tomata

    @ hodorogea –> Da’ stiu ca te-ai obosit sa scrii, nu gluma. Apreciez cererea de scuze, nu stiu insa daca sa le accept sau nu. Desi as putea, daca ma uit la cat te-ai chinuit sa explici. Nu ma pun sa raspund la replicile tale pentru cei de sus, pentru ca alea sunt bataliile lor nu ale mele. Insa o sa iti raspund la replica pe care mi-ai dat-o mie. Repet inca o data si dupa tot timpul asta, ca tot ce scrie aici este asumat. Adica, dupa definita din DEX a cuvantului: a asuma = A lua ceva asupra sau pe seama sa. Ce tie iti scapa din vedere este urmatorul lucru: „Incepând de azi, in blogul meu o să apară o categorie nouă. Una în care voi posta niÅŸte povestiri, întâmplări, adevărate in totalitate sau doar parÅ£ial. Vor fi prezentate la persoana I, fără însă a avea neapărat legatura cu mine. Unele, nu voi menÅ£iona care, vor fi intr-adevar fapte care mi s-au întâmplat mie, sentimente pe care le am sau le-am avut eu. […] Sau, dimpotriva, vor fi intamplari pur fictive, nascocite de imginatie. Să-i zicem exerciÅ£iu de scriere, încercare de demonstrare a talentului scriitoricesc, dacă exista aÅŸa ceva in venele mele.” (citat din Avertisment, pe care nu stiu daca ai avut curiozitatea sa il citesti). Nu mai comentez partea cu slabiciunea femeilor pentru ca n-as face altceva decat sa repet ce am spus in celalat raspuns. E optiunea ta daca poti sa accepti ca nu intotdeauna „NU” poate sa schimbe ceva. Si nu inteleg de ce ai tinut sa cauti dovezi ca aceasta povestire este sau nu adevarata, mai ales ca n-am spus niciodata ca nu ar putea fi. Poate fi, poate e partial adevarata, poate e in totalitate, poate nu e nici un cuvintel. Nu vreau sa spun, pur si simplu. 🙂
    Si crede-ma, asta o spun din experienta fara nici o legatura cu blogul sau postul asta, uneori unei fete ii este de necrezut de greu sa spuna NU, chiar daca vrea sau nu vrea. Exista mii si mii de motive pentru care un DA poate fi NU sau un nu poate sa se transforme in DA. Dar deja e prea multa filozofie aici, as putea scrie un post nou despre asta. Sper ca ne-am mai lamurit un pic si am ingropat securea razboiului.

  • hodorogea_vex

    bine, te mai rog inca o data.. iarta-ma. >:D<

    n-am apucat sa citesc si sectiunea mai sus mentionata spre rusinea mea, sper sa am timpul necesar sa mai rasfoiesc putin blogul tau.

    n-am cautat in mod special dovezi pentru a demonstra a pov este adevarata… asta ar fi fost pierdere de vreme. raspunsurile legate de asta au iesit pur si simplu in fata :p

    inca ceva, securea razboiului nu a fost scoasa la lumina niciodata, cel putin nu de catre mine :*

    multa inspiratie iti doresc,
    hodorogea

  • Tomata

    @ hodorogea –> Pai vezi cum comentezi tu in necunostinta de cauza? Nu e frumos. 🙂
    Te mai astept cu comentarii argumentate si pe viitor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *