S-a umplut blocul de tineri

Citeam ieri la Bogdana despre cum vecinii ei au devenit din octogenari tineri căsătoriţi, cu familie şi cu porniri de designeri de interioare. Şi articolul ei coincidea şi cu faptul că experimentez eu însămi acest fel de porniri, dar şi cu acela că dintre vechii mei vecini au mai rămas doar vreo câteva apartamente ocupate de vechii locatari.

Aşa că mi-am rezervat câteva minute pentru a-i trece în revistă pe toţi foştii mei vecini, pentru a-mi aminti ce s-a ales de ei şi cu cine au fost înlocuiţi. Pot face asta pentru că, dacă socotesc eu bine, sunt cea mai veche locatară. Ai mei s-au mutat aici când aveam eu un an, imediat după ce blocul a fost construit. Dintre proprietarii veterani au rămas pe baricade vecinele mele de la parter, vecina de deasupra mea şi încă o familie de la etajul 1, vecina de la etajul doi cu care am copilărit eu şi care acum stă acolo cu soţul ei (părinţii ei mutându-se în altă parte), doi vecini de la etajul 3 şi încă o vecină de la 4. În rest… toţi sunt noi, căsătoriţi, cu copii sau singuri. Pe unii nu i-am văzut deloc că doar ce-am aflat că s-au mutat de câteva luni (eu întotdeauna sunt în urmă cu ştirile legate de ce se întâmplă în bloc, dar update-ul nu întârzie pentru că la fiecare plată a întreţinerii, aflu, fără să vreau, picanterii noi).

Mă gândeam mai demult că mi-ar plăcea să stau într-un loc unde vecinii nu se cunosc între ei, nu au treaba mea, nu îi interesează ce mi-am mai făcut prin casă sau ce mi-am cumpărat. Acum, când văd numai tineri şi mă gândesc la ce gaşcă mişto aveau ai mei când eram eu mică, parcă ar fi fain să mă împrietenesc cu vreo vecină nouă. Dintre toate însă… ar fi una singură, de la etajul 4, care pare mai pe gustul meu, că de celelalte nu prea-mi place la primele vederi.

Oh, well… ce rost are împrietenirea cu vreuna când eu oricum plănuiesc să plec din România?

21 Comments

  • Strumfa Bucatareste

    hello draga. Asta cu vecinii e buna, eu nu-mi prea cunosc vecinii, asta ca sa nu zic ca nu-i cunosc deloc. Noroc cu administratoarea care mai baga o barfa si-mi spune tot.
    Deci ai ganduri de duca, multa bafta si sa ti se indeplineasca dorinta. Sa se aranjeze lucrurile asa cum iti doresti.

  • Teodora Elena

    Vecinii mei sunt atât de scârboşi de multe ori. Stau aici de când aveam 3 ani şi mereu când prin ocazia bârfesc pe la colţuri probabil şi pentru că ai mei au cea mai aranjată casă de pe stradă. Seara se ascund după poartă şi mă pândesc pe mine şi pe încă 2 fete tinere când ne aduc prietenii acasă cu maşina şi după bârfesc. Apoi mai sunt unii care nici măcar nu salută :))
    Jalnici oamenii, ce să zic. Uneori mi-ar place să am vecini de treabă, alteori îmi doresc să nici nu-i cunosc 🙂

  • Anda

    Cand locuiam la ai mei ne stiam cu toti vecinii, insa acum stau e vreo 2 ani in chirie si nu cunosc pe nimeni aici. Mi se pare destul de aiurea, pentru ca in caz de nevoie nu stii la cine sa apelezi.

    Luna trecuta am fos cateva zile in Dublin cu sotul meu si cand ne-am intors acasa am descoperit ca nu mergea apa la baie, in timp ce la bucatarie functiona normal. Ni s-a parut ciudat si am zis sa mergem sa intrebam la vecinii de pe coloana (stau intr-un bloc cu 8 etaje). Nu ne-a raspuns nimeni la usa, unul chiar era acasa si a intrebat “cine e”, i-am zis ca vecina de sus si pur si simplu nu a deschis usa.

    Pana la urma cu apa s-a rezolvat ca am sunat administratoarea, dar ca idee, mi-ar placea atunci cand vom locui in apartamentul nostru sa ne cunoastem macar cativa vecini.

  • cotos

    Nu are nici un rost asa, dar cine stie. Prieteniile bune, rezista si de la km multi. Noi ne-am mutat de 1 an juma aici, si e foarte tare. Pentru ca nu ne cunoaste nimeni si nici noi pe ei.

  • Ciprian

    Sau te poţi muta la casă şi nu ai treabă cu nimeni, asta dacă iei curte în oraş. Nu o să vină nici un vecin de la bloc să-ţi bată-n poartă

  • Aliceee traveler

    Ai de gand sa pleci? where????
    Eu stau intr-un super bloc, unde nimeni nu cunoaste pe nimeni, si nimeni nu te deranjeaza niciodata 🙂
    Aveam 150 apartamente deci ar fi destul de greu! stiu doar ca e plin de oameni frumosi, dichisiti, e placut sa cobor dimineata cu Kari la gradi sa ii vad cum merg la servici si ce parfumat e liftul :))

      • Ciprian Andronache

        Nu îți accept nici măcar 1 motiv, d-apoi mai multe:) Așa să migrezi o perioadă pt un job bine plătit sau pt certificări e ok, dar de tot nu :). Glumesc, îmi place să văd oameni liberi 🙂 deși mă apasă numărul celor care doresc să plece de tot din al nostru play cu flori….Succese și multă sănătate.

        • Tomata

          ok, hai sa-ti dau motivul principal: maica-mea are Alzheimer si e internata intr-un centru de stat. intr-un an de cand am dus-o acolo, a ajuns piele si os, imobilizata la pat, nu mai vorbeste, nu mai mananca singura, nu se mai misca, nu ma mai recunoaste. da, e evolutia bolii, dar e si lipsa personalului. eu am mari sanse sa fac Alzheimer, mai ales ca a avut si bunica mea (mama mamei mele) si iti spun sincer ca nu vreau sa fac Alzheimer in Romania. Daca tot platesc taxe si impozite unui stat, as vrea ca statul ala sa aiba grija de mine cand va veni momentul. Iar Romania nu se califica. Nu vreau ca viitorul meu sot sau copiii mei sa treaca cu mine prin ce trec eu cu maica-mea. de-asta vreau sa plec din Romania. Pentru ca nu-mi permit sa ma imbolnavesc aici. De nici o boala.

      • Ciprian Andronache

        Am glumit cu motive, sunt ferm convins că toți avem destule motive. Îmi pare rău să aud astfel de lucruri și te înțeleg deoarece sora mea cea mică ( acu are 25 ) acu 4 ani a suferit un accident rutier în urma căruia a rămas paralizată la pat deși doctorii au zis că în 6 luni s-ar putea recupera. De 4 ani e paralizată, arată ca o femeie bătrână, procesul nu s-a finalizat, taică-miu a făcut pre-infarct, etc. Deci te înțeleg din acest aspect. Legat strict de doctori este drept că mi-au murit 2 bunici datorită doctorilor însă TOT drept este că niște doctori din Cluj ( români, nu străini ) au salvat-o acu 14 ani ( tot ) pe sora mea cea mică de la moarte deoarece suferă de boala Gaucher. Și eu am plătit taxe și impozite în România timp de 10 ani de zile și nu am cheltuit măcar o pastilă, însă, zic eu, dacă fugim toți ai noștri bătrâni cui rămân? Am fost acu 2 săptămâni acasă și pe toți i-am auzit : Germania, Austria, sau cu din alea : NU MAI VENI ACASĂ! Ok, eu ACASĂ am familia…de ei cine se îngrijește? Și mie îmi place nordul Italiei unde e civilizație, însă sunt rezident în Napoli deși îmi doresc să fiu lângă familie. Dar dacă migrăm toți….pe cei care nu au opțiunea să migreze cine îi ajută? Îți doresc multă multă sănătate ție și la întreaga familie, multe realizări și zâmbete și îmi cer scuze dacă am pornit o discuție pe care nu o doreai. Cius.

        • Tomata

          stai linistit ca nu ai deranjat. doar ca multa lume crede ca e un moft sa pleci in alta tara, nu se gandesc ca poate ai motive solide. eu nu mai am nici o familie aici, decat 2 perechi de unchi si matusi. tatal meu a murit, iar dupa ce se duce si mama mea, atunci vom incepe demersurile. pana atunci nu.

          imi pare tare rau sa aud de toate necazurile prin care ai trecut tu si familia ta. multa sanatate si sper sa dati numai de doctori buni.

      • Ciprian Andronache

        Mulțumesc pt gândurile bune. Cel mai bun sfat este să nu asculți de sfaturi așa că doar îți spun : cum într-o relație sau la un job nu ai garanție că va fi mereu așa cum vrei așa și în altă țară. Eu am devenit mai solidar de când stau în Napoli ( am învățat mult de la acești țigni – cum sunt catalogați ) și cred cu tărie că peste ani vor ajunge în toate domeniile ( în RO mă refer ) cei din generația noastră și că va fi totul altfel. Îți zic asta deoarece anul trecut am simțit ( alături de fost iubită ) ce înseamnă țară străină la un avort, nu altceva mai grav. Trebuie să recunosc și să îți zic că este foarte ( chiar al naibii ) valabilă sintagma : dacă ai bani …., deci cu bani îți poți permite o clinică privată și calitată și fără să migrezi în altă țară. Poate sunt eu mai ciudat sau altfel, însă am mâncat cu o poftă o simplă ciorbă de fasole făcută de mama mea, ah! Totul depinde cum înclinăm fiecare balanța vieții ( câștiguri/compromisuri ) însă totul se plătește. Da, în acest moment ( 2013 ) îți recomand să migrezi în altă țară, însă eu chiar sper ( poate sunt naiv ) că cei ca noi, cei din generația noastră, cei cu principii și valori vor face o altă Românie…. Repet : multă sănătate, succese și zâmbete.

  • lala

    si eu stau intr-un bloc numai de tineri.chiar am nimerit bine aici. daca la lucru am cea mai naspa echipa de cotoharle de pe pamant (cum ziceam intr-un comentariu cu ceva timp in urma) macar vecini ok sa am.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *