Expozitie de semne de carte

Nici nu ştiţi cât de mult mi-a plăcut expoziţia asta şi cât m-am bucurat când am primit mailurile voastre. Atât de diferite, atât de colorate şi mai ales atât de aproape de cărţi. Multe dintre semne au o poveste proprie şi o valoare sentimentală deosebită. De-aceea am cerut permisiunea posesorilor de a o posta alături de semne. Ca de obicei, în ordinea în care au fost trimise…

Dar mai intai cele mai apropiate, ale mele: cel cu Vodafone este preferatul meu.

1. Mary

[…] sunt multe. foarte multe – le colecţionez, dar am câteva care îmi sunt dragi de tot: cel cu pasărea decupată – îl am din liceu; cel cu borcanu’ de gem (e un calendar din ’66) i-a aparţinut tatei; desenul cu “mami cu ochelari” e făcut de fetiţa mea de 5 ani; cartela de metrou are notate nişte informaţii care mi-au schimbat viaţa; “covoraşul” e foarte vechi şi a fost semn de carte pentru nişte oameni foarte dragi mie; cel verde cu “plai” este de la festivalul de anul trecut, de unde am amintiri tare speciale; felicitarea cu îngeraş este de la un copil bolnav cu care am lucrat anul trecut de Crăciun la spitalul Grigore Alexandrescu; cel cu V. este ultimul şi l-am primit acum câteva zile, cado de Sf. Mărie, împreună cu cartea; cel cu mănăstirile îmi place pt că îmi aminteşte de acasă si pt ca este din piele, iar restul de 51 sunt puse la grămadă 😀 mai am două, magnetice, da’ nu le găsesc…

2. Mihnea

3. Iulia Kovacs

In poza 1 sunt trei semne de carte făcute de mine si pe care le-am dat colegelor de lucru. In poza 2 de la stânga la dreapta: doua semne luate de la lectoratul francez, al treilea e proaspăt adus din Grecia de o colegă, iar ultimul e făcut tot de mine. La astea s-ar mai adăuga cele care se găsesc in cărţuliile pe care le iau (de exemplu, cele de la Polirom),dar nu le-am pozat pentru ca nu prezintă mare interes. Trebuie insa sa recunosc ca niciodată nu am un semn de carte “clasic” la îndemână, aşa ca folosesc ce găsesc pe birou: cate un bon de la cumpărături, o filă de notes… un creion, o foarfecă… când nu găsesc nimic, îndoi colţul paginii.

4. Diana

5. Ciupercutza


6. Kay


7. Kaysha

E un card de la World of WarCraft. Mi-a plăcut pentru ca e gros ca o cartela telefonica si lucios. Urăsc zgomotul făcut de hârtie pe hârtie. E ca si cum ai molfăi un moţ de la căciulă. 😀 Desenul mi-a plăcut si el.


8. Miss G


9. Evergreen

Este un semn de carte foarte vechi. Pustiu (aka iubitul meu) îl are de peste zece ani, dar el vine de demult… si acum l-am şterpelit eu si mi-e tare drag…


10. Laura

11. Bianca

Din păcate nu prea am semne de carte cu care să ma mândresc, de multe ori pun ce apuc sau ce primesc de prin librării. Uneori pun chiar si câte o iconiţă cu margini foarte subţiri cum e cea din poză. De cele mai multe ori însă folosesc semnul de carte care vine odată cu cartea (si mă bucur când vin la pachet).



12. Ninu

Acesta este semnul pe care il folosesc eu la cartea pe care o citesc; mi-am dorit tare, tare mult sa merg si eu odata la un spectacol ceva, insa din cauza ca nu pot merge decit cu taxi-ul si acesta era foarte scump am tot ramas fara indeplinirea acestui vis, anul acesta insa cind au fost zilele Devei tocmai primisem pensia, a mai pus si prietena mea niste bani am chemat taxiul si am mers si noi. Dupa ce am facut socoteala cit o sa fie la intoarcere am vazut ca ne mai raminea ceva maruntis, asa ca am luat un kiurtosi colacs si un baton Dots, si le-am impartit pe amindoua. Cu siguranta aceea zi a fost cea mai frumoasa din toti acesti 5 ani in care am fost impreuna cu prietena mea. La citeva zile dupa asta am gasit ambalajul in buzunarul gecii mea, si mi-am amintit din nou ce minunat a fost totul incit nu vroiam sa se mai termine, asa ca l-am pus in cartea  pe care o citeam. De atunci il folosesc mereu, e semnul meu de carte preferat,  e amintirea unei nopti in care m-am simtit stapinul lumii doar pentru ca simteam in mana mea mana calda si fina a iubitei mele si ca ne imbata o muzica divina.

13. Sirg

Este un semn de carte facut de mine – o grafica de artistul art nouveau Alphonse Mucha
ce o reprezinta pe Ioana d’Arc.


14. Ama

15. Nico

Atat de drag îmi e semnul meu incat sunt sigura ca o sa fie cel mai frumos! :))) Si, in plus, l-am primit de la cel mai bun prieten al meu si nu ma despart de el niciodata. Nici de el, nici de prieten.

16. Andra

Asta e singurul semn de carte pe care il posed, adica obiect cu functia data de “semn de carte”. Il am de la mama si intotdeauna mi-a placut, chiar daca e cam bisericesc asa…Il folosesc rar, pentru ca, de obicei, folosesc drept semne de carte ce prind: de la bilete de troleu la ambalaje de zâar de cafea sau tot felul de cartonase care-mi pica pe mana, pe care, cel mai ades, le arunc dupa utilizare.

17. Spi-oana

[…]un semn de carte făcut pentru tine. Mă pornisem să îmi fac unu mie, de zile bune, dar văzând colecţia am concluzionat că unu home-made n-ai. […]

cele două semne de carte ale mele fiind un bilet de autobuz, pentru că citesc des în mijloacele de transport în comun, şi un card de reduceri la Benvenuţi pe care nu l-am folosit la mai mult de un semn de carte. Dar, cele două fac cu schimbul, pentru că, uneori, reuşesc să stau la cozi şi să mă plimb cu mijloace în comun atât de mult, încât termin o carte (mai miculuţă dar nu contează)
[…]două colaje […]

18. Maya

19. Barbie

[…]semnele mele de carte (cele mai recente dintre ele, pentru ca restul colectiei se afla la Buzau). Sus e un semn de carte pe care il am din Portugalia si care promoveaza mesaje ecologice. Mie mi’a placut tare mult designul. Apoi in partea stanga e un semn de carte in forma de creion la care mi’a placut mesajul: “porque ler é preciso” (Pentru ca a citi e necesar). La dreapta – biletul de intrare la Sagrada Familia si doua semne de carte de la doua prietene foarte dragi. Iar jos de tot este o poza cu nepooata’mea, poza pe care o folosesc drept semn de carte pentru ca ma binedispune mereu cand o vad zambind.

20. Danut

1. Cadou la inceputul unui an univeristar.
2. Direct de pe meleaguri italiene, sa imi aduca aminte ca si altii citesc…

21. Oana

22. Razvan

[…]mie imi plac pachetele de carti… nu stiu de ce… dar imi plac… si am muuult multe multe multe… am vreo 40 si inca numar. Am cu scheleti, cu masti de gaze, cu ingeri, cu design-uri complicate…simple… tot ce vrei… cu picturi… Ma refer la spate ca pe fata sunt carti normale de poker/bridge/canasta/gin rummy… Oricum… nu prea folosesc jokerii la nimic asa ca-i transform in semne de carte!
Tot timpul folosesc o carte de joc…

23. Arashi – in primul rand, iti cer scuze ca am pierdut mailul tau printre altele si abia acum l-am gasit. 🙁

Astea sunt cele care mi-au ramas din ce am folosit recent. Intamplator, primul este tot din Barcelona 🙂 , apoi o carte postala de la expozitia Eco a lui Sorin Oncu si biletul de intrare la Aquarium-ul din Lisabona. Biletul de tren Oradea-Timisoara care mi-a mai servit ca semn de carte l-am aruncat si biletul unei calatorii cu ascensorul la Lisabona l-a primit dAImon.

24. Richie

O eticheta de tricou, un semn dintr-o carte cumparata si ala abstract l-am primit de la o prietena. Mai folosesc si carti de vizita uneori sau chiar bonuri fiscale.

25. Adriana

Le prezint în ordinea numărului de utilizări.Deci avem:
¤ nu contează imaginea.deci nu te mai holba! : de acesta îmi e cel mai drag, l-am primit de la sora mea 🙂
¤red bull challenge: l-am primit de la o prietenă; am vrut să participăm,dar ideea noastră nu a fost bună :(.
¤ mămăruţa nebună: eu sunt fan mămăruţe,dar asta e nebună pt că din cauza ei mi-am lipit toate degetele cu lipici şi mi-a luat jumătate de zi să îl dau jos. Drept răzbunare a devenit semn de carte.
¤mă concentrez măh! : un prieten avea o listă întreagă cu cercuri din astea emoţionale, iar eu mi-am ales unul ca să îmi aducă aminte de my friend, care e şi el cititor( poate mai mare decât mine) 🙂
¤cel cu verde pt biciclete: îmi place mult ideea(care nu mai e o simplă idee azi)
¤cartonaşul: amintire de la impro (festivalul de improvizaţie teatrală)
¤celelalte intră la categoria restul, categorie care mai cuprinde şi bilete de tren, diverse foi, ce se găseşte la îndemână.

26. Ambasadoarea

M-am chinuit sa le gasesc, chiar am facut eforturi. Mai am, dar cine stie sub ce morman de praf stau ascunse. In rest, orice vedere, pliant, post-it, chitanta sau chiar telefonul daca-i mai la indemana.

27. Tibanu

Nu e hartia preferata, dar e un semn de carte bun.

28. Livia

29. Arana

E un semn de carte cu magnet, luat de la Anthony Frost; imagine clasica as spune pentru suprarealism (care ma pasioneaza) si bonus textura plastifiata, asa ca sper sa ma tina mult. Mai am unul asemanator in Bucuresti, primit cadou, plus un semn de carte clasic cu Barcelona, pe care cred ca l-am ratacit intre mutari (sper sa il gasesc in toamna, cand revin in Bucuresti).

Ştiţi regula: mai aveţi, mai trimiteţi. 😉 Ah, si daca n-am pus un link, sa ma trageti de manuta. 😀

27 Comments

  • Sirg

    Fascinant! Nu mi-aş fi imaginat că există atâtea poveşti în spatele unor semne de carte. Al meu l-am ales aproape întâmplător, dar e interesant să văd că unii sunt foarte ataşaţi de semnul lor de carte din motive foarte clar definite.

  • Răzvan

    Imi place ăla homemade al Oanei că parcă-i kidnap letter 🙂

    Tomata, dacă ştiam că mă citezi, organizam puţin cuvintele… :))

  • Ninulescu

    Iar eu mergeam cu textul inainte la un profesor de Română :))
    Mersic mult tare Tomata, acum sint tare mindru ca particip la expozitia ta 🙂

  • LeneBarbie

    Foarte faina si aceasta expozitie, nici nu avea cum sa fie altfel. Nici nu inteleg de ce colectioneaza unii timbre cand semnele de carte sunt asa de frumoase… 🙂

  • nicoleta dragan

    Nici eu nu spuneam ca al meu e cel mai frumos daca stiam ca ma citezi. :)) As fi spus doar ca e facut de mana. 😉 Desi… na, acu’ ce sa spun… fiecare crede ca a lui e cel mai frumos. :))
    Imi place semnul Oanei, stiu ca e facut tot de mana.
    Frumoasa tare expozitia. Multumim.

  • rob

    am şi ieu unul ce l-am făcut prin clasa a 5-a într-o excursie la gărâna, dar e pierdut pe undeva prin birou, când am să-l găsesc am săţ il trimit prin meil, poate apar şi ieu pe pajină la tine 🙂

  • Alle

    Superbe!
    Eu folosesc ca semn de carte tot ce prind – ambalaje, chei, bonuri…
    Dar ţin minte că o colegă avea un semn de carte din carton şi peste el cusut ceva. Mi s-a părut original şi drăguţ.

  • Liviu

    Cred ca am cea mai mare colectie de semne de carte din cati oameni cunosc. In 2006 am fost la Tragul International de Carte de la Frankfurt, ca reprezentant al editurii, si am sterpelit (vorba vine, ca erau pe fiecare masa) cred ca peste 1000 de semne de carte. Le am puse bine undeva si numai vreo cateva folosesc din toate. In general folosesc ca semn de carte foaia indoita, desi nu e bine…

  • Răzvan

    @Liviu: ce rost are să colecţionezi chestii pe care nu le foloseşti?
    Am colecţie de beţe de tobe, vreo 20 de perechi; cu fiecare am bătut de cel puţin 10 ori…
    Am vreo 40 de pachete de cărţi şi pe fiecare dintre ele le-am folosit în multe ocazii; cele care-s noi, sunt aşa pentru că n-am avut timp de ele…
    Ce să-ţi spun că pun bazele unei colecţii de bricege…

    Presupun că faci colecţie de semne de carte pentru că-ţi plac; de ce nu le foloseşti? e trist pentru colecţie să nu le foloseşti… o să mori cu ele într-o cu cutie…

    Oricum, eu n-am 1000 de exemplare din nimic… Dar mie mi se pare că le dai o unicitate aparte (mult mai personală) dacă le foloseşti… Şi acum am primul pachet de cărţi pe care l-am cumpărat; s-a jucat cu el până la refuz, deja nici nu se mai vede ce carte e că s-au dus culorile… oricum… fiecare cu obsesiile lui…

  • Tomata

    @ Bia –> Multumesc. si mie imi place cum a iesit.

    @ camytzi –> (tot timpul uit unde sa pun y :)) ) Cred ca e preferata mea dintre toate. 😉

    @ vaca verde –> ai fost cea mai prompta. 😛

    @ Sirg –> Nici eu. 😛 Ma bucur ca am aflat.

    @ Izabela –> Si eu am zis acelasi lucru. ;))

    @ Oana –> Cum sa nu-l adaug? Pun la expozitie tot ce primesc.

    @ Razvan –> 😛 Initial am zis ca nu pun chestiile din mail, da’ cum fiecare are o poveste… de ce sa n-o impartasesc cu toti. Lasa ca e bine asa. 😛

    @ Ninu –> Nu va faceti probleme ca unde a fost de corectat, am corectat eu. 😉

    @ Barbie –> Eu nu intelegeam rostul colectionarii de semne de carte, da’ la cat is de frumoase… cum sa nu le colectionezi?

    @ Nico –> Toata lumea crede despre semnele lui ca sunt cele mai frumoase, si asa si e. Pentru ca uite, toate au o poveste in spate, si fara ea, un semn n-ar fi decat o bucata de hartie sau de material. Asa ca semnul tau e cel mai frumos.

    @ rob –> cand il gasesti, ai adresa la contact. 😉

    @ Alle –> Cam toti folosim la fel, tot felul de chestii, dar unii au ceva special. 😉

    @ Liviu –> Astept poza cand te asezi la casa ta. 😉

    @ Razvan –> Ioi, asa multe colectii si asa multe elemente in colectii?? Foarte tare. Acuma nu-l certa pe om, ca doar n-o sa foloseasca 1000 si ceva de semne. Eu am 4 si folosesc doar unul. Uneori nici pe ala ca are cartea de la ea de-acasa.

  • Răzvan

    Am încercat să fac să sune pacifist comentariul… se pare că nu am reuşit 🙂 . Io vreau să folosească semnele din colecţie că doar pt asta au fost făcute!
    Nu toate, dar măcar unu… să nu mai folosească o bucată de foaie 🙂

  • Tomata

    @ Flavia –> Vaaaai, cat e de tare. 🙂 Merci ca mi l-ai aratat si mie.

    @ Razvan –> E un pic cam ascutit comentariul tau, intr-adevar. :)) Dar omul se muta, cum sa foloseasca acum toate semnele alea?

    @ Arashi –> Merci. 🙂 Sa mai participi si la urmatoarele.

  • Antonia

    Adorabile :X.

    Eu am unul din hartie facut de cea mai buna prietena a mea, cu un copilas desenat pe ea si la margini, fire de iarba. 😀

    Prima carte la care l-am folosit a fost Prietenul Nevazut – Cecilia Ahern si, de acolo, copilasului de pe semnul de carte i-am dat numele Ivan. :d Ca personajul principal din cartea aia. :d

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *