Examen de bicicletă

Disclaimer:
Am început să scriu articolul ăsta pe 20 martie, cam pe când a început Ada să se pregătească pentru examenul de bicicletă.
Am fost uimită de idee încă de când am auzit că există un asemenea examen, însă când am văzut ce și cât trebuie să învețe deja din clasa a IV-a… vorba aia, mi-a picat mandibula. Examenul nu e obligatoriu și dacă vreun elev pică examenul practic nu i se întâmplă nimic. I se spune doar ce și unde trebuie să îmbunătățească la mersul pe bicicletă și atenție.
Între timp Ada a dat examenul și scris și practic, l-a luat, însă n-am postat mai devreme pentru că tot îi ceream să aducă acasă caietul în care a lucrat și a învățat, ea uita, eu uitam să îi reamintesc și abia săptămâna trecută a ajuns la mine să îl pozez. Deci mai jos e articolul așa cum l-am început cu adăugiri la final după examenul practic.

De câteva zile, ne pregătim pentru examenul de bicicletă al Adei. Folosesc pluralul pentru că în timp ce ea știe deja cum se numesc semnele de circulație în germană, ce înseamnă punctul mort și alte chestii legate de circulație, noi ne scrântim limbile încercând să pronunțăm denumirile :)) Dar ne descurcăm bine cu imaginile. :)) Adevărul e că niciodată în peste 9 ani de când suntem aici nu a fost vreodată nevoie să știm cum se numește un semn de circulație, mai mult, cum se numesc categoriile din care face parte fiecare, gen de avertizare, de interdicție, informative etc.

Mi se pare wow că un curs de circulație rutieră există în programa școlară, ca elevii au dat deja un test de probă și ni s-a comunicat că un copil a venit fără cască (ceea ce e un mare NU), trei căști nu stăteau cum trebuie – erau fiecare ori prea largi, ori prea mici, bicicletele unor copii sunt prea mari pentru ei și nu ajung cu picioarele jos când stau pe ea (aici se încadra și Ada), iar unii sunt foarte temători și nesiguri pe ei. Am fost încurajați să mai exersăm cu ei, în special la gesturi și cum să se asigure.

Noroc că încă nu i-am vândut cealaltă bicicletă și o să își dea examenul pe ea, examen pe care îl va da în mai și dacă nu mă înșel vine și un polițist, nicidecum să îi sperie, ci ca să facă totul mai oficial. Și oricum copiii iubesc polițiștii și sunt deja obișnuiți cu ei de când i-au însoțit la pornirea către Stadtradeln – o mișcare anuală când tot Berlinul bicicleste în masă și despre care nu am scris pe blog, dar am postat pe Instagram.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Andreea Ursu-Lișteveanu (@andreeaursulisteveanu)

Ada a învățat să meargă cu bicicleta în câteva ore, în primul an al pandemiei. Fără roți ajutătoare, dar cu mulți nervi :)) Am dus-o într-o parcare mare și goală și am alergat după ea ținând-o de șezut până mi-am dat sufletul, însă până la urmă a reușit. Ce nu putea să facă era să pornească de pe loc și să pună frână pentru că și prima ei bicicletă de fetiță mare îi era prea înaltă, iar frânele erau prea puternice pentru mâinile ei mici.

După ce a învățat să pedaleze cu ajutor la pornire, i-am luat repede o bicicletă second hand mai micuță să învețe și cum să pornească și să pună frână. De atunci totul merge brici.

Și că tot vorbim despre biciclete, tot voiam demult să fac un inventar al tuturor bicicletelor pe care le-a avut de-a lungul timpului. Prima și a doua sunt cele de mai sus, iar următoarele sunt astea:

Am scris aici cât de fericită mă face pe mine mersul pe bicicletă și abia aștept vremea caldă să pedalăm. Și mi se par un dar atât de frumos pe care să îl putem oferi copiilor noștri și îl consider la fel de important că înotul.

* * *

A venit luna mai și examenul a fost dat pe 23. Copiii au avut o rundă de probă în care polițistul le spunea dacă totul era corect sau ce trebuie să corecteze și apoi a doua, examenul în sine. Adei i s-au făcut parcă două observații – din păcate, mi s-a cam strâns inima că nu am putut lua parte pentru că eram la birou și ea își dorea foarte mult să o vedem, dar așa s-a nimerit ca Sotzu’ să meargă săptămâna aia la birou – dar la a doua tură a făcut totul bine. La examenul scris a luat nota 2, ceea ce în Germania e echivalentul lui 8‑9, nu l-am văzut, deci nu știu ce a greșit.