-
Am fost și internată în spital
În 9 ani de când suntem aici m-am plimbat pe la doctori, nu zic nu, am vizitat și Urgențele de câteva ori cu Ada, (nimic serios, doar panică de a mea) o dată cu Sotzu’, am vizitat și alți bolnavi internați, dar la mine a fost prima oară și m-au și internat. Luați popcorn că vă povestesc. Problemele mele cu stomacul au existat încă de când eram copil, însă totul s-a declanșat în 2010 după moartea tatălui meu, când o perioadă cu mult stres mi-a provocat o gastrită. Am scăpat de ea și de durerile incredibile în coșul pieptului, dar am mai avut episoade sporadice de-a lungul anilor. Fast-forward până…
-
Budapesta cu ele
Mai mult timp decât să pun poze pe Instagram nu am avut de unde scoate să scriu despre chestii întâmplate de când nu am mai dat pe blog. Însă am acum puțin și încerc să scriu pe repede înainte despre excursia la Budapesta, unde am fost cu prietenele mele: Anca (ex-Bloodie pentru cei care îi citeau blogul) și Oana (ex Oana Kovacs – blogul cu același nume) și care m-a umplut de bucurie. Stabiliserăm întâlnirea anul trecut în jurul Crăciunului, am rezervat pe AirBnB un apartament cu 3 camere în Budapesta, apoi bilete de avion (eu și Oana, care venea din Anglia) și weekendul trecut ne-am văzut toate 3 în…
-
Primele două săptămâni din martie
Chiar dacă a doua doar a început, știu deja cât de stresantă va fi și apoi cât mă va recompensa. Dar vreau să povestesc despre ele pentru că amândouă săptămânile au fost foarte pline (și nu cu lucruri faine) și foarte stresante. Mărțișorul l-am sărbătorit cu niște prieteni pe care i-am invitat la o musaca și un tiramisu, făcute de mine, deci a fost relaxant că doar am stat și-am povestit. Duminică de după era plănuită altfel, însă pentru că am început să vând mobila din living pentru renovarea ce urma să vină, eu am rămas acasă în timp ce Sotzu’ a dus copilul și pe o colegă de clasă…
-
Pe unde am ieșit cu Ada în #februarie25
Chiar dacă lui februarie îi lipsesc doar două zile față de celelalte luni, parcă trece ca vântul față de ele. Dar mai bine, că în sfârșit e soare și senin! Încă foarte frig dimineața și mai cald după‑amiaza, dar sentimentul de revenire la viață e atât de satisfăcător. O duceam ieri pe Ada la antrenamentul de canoe și tot drumul e prin pădure. La întoarcere, mă străduiam să fiu atentă la drum, dar peisajul cu razele soarelui printre crengile copacilor era foarte frumos și mă distrăgea puțin. Abia aștept să fie mai cald să facem drumul ăsta cu bicicletele, iar eu să stau pe marginea lacului citind o carte… și…
-
Ce mai înseamnă acasă?
Unii dintre noi pot da răspunsul asta banal într-o milisecundă, alții poate nu s-au gândit la asta pentru că nu a fost nevoie, alții au mai multe răspunsuri – în general emigranții sau cei cu case în mai multe locuri. Cred că eu mă încadrez în ultima categorie, dar stați cu mine… că în articolul ăsta încerc să îmi dau seama pe măsură ce scriu. Citesc Being Mortal de Atul Gawande și am dat de un paragraf unde persoanele în vârstă și bolnave refuză cu obstinație să părăsească locul acela care înseamnă ‘acasă’ pentru ei în favoarea unei camere într-o instituție de îngrijire. Acasă e locul în care se simt…
