Sapte vizite medicale in mai putin de o luna

Posted by On 08.02.2021 17 Comments

Si toate au fost dorite si abia asteptate.
Stiu cum poate parea asta din afara si stiu ca primele cuvinte care va vin in minte sunt “ipohondra” si “paranoica”. Conform dexonline (ca am verificat), sunt ipohondra pentru ca “sunt preocupata excesiv de starea sanatatii mele” si pentru ca “cred ca sufar de o boala pe care nu o am in realitate”. Ma incomodeaza sa recunosc de fata cu toata lumea a doua parte a definitiei, dar de aici se trage paranoia.

N-am fost intotdeauna asa, insa niciodata nu mi-a fost teama de doctori, nici macar atunci cand stiam cum stau lucrurile in Romania cu spitalele si cu neglijenta. Nu generalizez, insa toti avem cel putin o poveste de groaza din filmul asta. Ei, eu am sarit mereu pe masa de operatie cu toata increderea pentru ca… nu-mi era frica si cumva in capul meu intotdeauna rezultatul avea sa fie pozitiv dupa ce ma duc la doctor si fac ce-mi spune. Din fericire in toate cazurile asa a fost. (Povestile pe care le aud acum din Romania, in special cu nebunia asta de pandemie, ma ingrozesc).

Dar gata cu introducerea, sa va povestesc cum m-am dus de 7 ori pe la diversi medici.
Finalul anului trecut a fost foarte greu si foarte stresant pentru mine. Din diverse motive, dintre care Sfanta Treime a fost: jobul, cumpararea unei case si tristetea Adei ca nu mai petrecem atata timp impreuna. Grijile, stresul si eforturile au fost (si inca mai sunt) coplesitoare pentru mine. Mai punem si pregatirile pentru inchiderea Librariei, ceea ce a insemnat cel putin 5 weekenduri de munca non-stop (in timpul saptamanii la birou, in weekend la Librarie), o pandemie mondiala care atarna asupra tuturor, venirea iernii cu un lockdown super strict in Berlin (sunt deschise doar supermarket-urile si magazinele alimentare, farmaciile, benzinariile si posta), cu intunericul si frigul ei, inchiderea gradinitelor, viata care inseamna doar casa si job si atat. Situatie care e in plina desfasurare, cu doua exceptii: Ada merge la gradinita 3 zile pe saptamana si Libraria s-a inchis.

Daca in conditiile astea ati fi ramas zdraveni la cap si cu chef de viata, felicitari! Eu am cam luat-o pe aratura. Si astfel am avut la finalul lui noiembrie primele doua atacuri de panica din viata mea. Cum n-am mai avut asa ceva, primul lucru la care m-am gandit a fost ca am ceva cu inima, ca nu e normal sa bata in halul ala (paranoia!). Mi-am facut mintenas programare la cardiolog, pentru ca intotdeauna am impresia ca e worst case scenario (ipohondria!). Evident ca m-am gandit ca pot fi si atacuri de panica pentru ca ma trezisem brusc din somn gafaind, cu palpitatii si cu o frica de ceva nedefinit si auzisem ca asa se manifesta. Dar e mai bine sa stim si sa avem un diagnostic. La doctor mi-au facut un eco, au zis ca totul arata bine, dar sa mai vin si in ianuarie ca sa ma puna pe bicicleta sa fac efort, sa imi faca un EKG si alte teste. Super, voi fi acolo. Si asta a fost una dintre vizitele medicale din cele 7. Totul este ok, inima mea se comporta perfect, tensiunea e ok. Acuma stiu, sunt linistita. Desi saptamana trecuta am avut inca 3 atacuri de panica intr-o noapte, in doar o ora si jumatate de somn. Dupa care am dormit cu veioza aprinsa si a fost mai bine.

O alta vizita a fost la dentist pentru ca am doua masele sensibile ca niste domnisoare si ma cam dor la rece. Am nevoie de o curatare profesionala, in rest, sa ma spal cu pasta pentru dinti sensibili si aia e. Si ca o sa fie mai bine dupa curatare. Se face si aia, probabil cat de curand, trebuie sa o programez.

Am uitat sa adaug ca tot la finalul anului trecut au inceput durerile de cap. Si au inceput odata cu noii mei ochelari de care aveam nevoie din nou avand in vedere ca lucram iarasi 8 ore cu calculatorul. Nu am mai purtat ochelari de vedere din 2015 de cand am ramas in concediu prenatal si nici nu le-am simtit lipsa pana la jobul asta nou. Ma durea capul in locuri in care nu m-a durut niciodata si in feluri in care nu am mai simtit pana atunci. Una dintre cele 7 vizite au fost la oftalmolog. Dupa un consult de 5 minute mi-a spus ceea ce stiam deja: ochelarii sunt prea puternici, “aveti nevoie doar pentru calculator”. Am primit reteta noua cu care m-am dus la optician si astfel am mai bifat o vizita. Acum astept sa ma sune sa ma duc sa ii ridic. Durerile de cap continua si din cauza ca n-am purtat ochelari pentru ca evident am nevoie de ei, dar sunt mult mai usoare decat cele cauzate de purtarea lor.

Celelalte 3 vizite medicale au fost la doctorul de familie, una ca sa ma plang de calitatea nasoala a starii mele generale, i-am expus toti factorii, toate simptomele si toate durerile, lipsa de chef, lipsa energiei, noptile nedormite, cosmarurile, starile anxioase. Mi-a sugerat sa fac niste analize de sange sa vedem cum stau cu tiroida. Am fost sa-mi recolteze probe si dupa doua zile m-am dus la interpretarea lor. Am descoperit cine e vinovatul pentru starile mele si pentru tot disconfortul psihic si fizic: fierul. Pe care nu il am. Nivelul lui e 6 si valorile normale sunt intre 15 si 150. La analizele de anul trecut din septembrie mi-a iesit ca am anemie, dar atunci nivelul nu era chiar atat de jos, in schimb si hemoglobina era afectata. Acum ea o duce bine, fierul nu si doctorita a spus ca probabil ea isi ia resursele din rezerva de fier si de asta e atat de jos nivelul. Am primit tratament si trebuie sa iau zilnic, timp de 4 luni, cate o pastila de fier, plus un pansament gastric ca o iau razna de la durerile de stomac daca nu.

Acum stiti si voi (nu ca ar trebui sau ca v-ar interesa, dar ca sa stiti cum stau cu sanatatea daca ati vrea sa ma intrebati :P) si va ramane si aici ca sa am unde sa ma intorc sa compar si sa verific. Astept sa creasca nivelul fierului, sa imi vina ochelarii si viata mea sa se imbunatateasca. Nu ma refer la ce imi doresc sa mi se intample pe plan profesional sau cu casa de exemplu, ci la cum ma simt si cum ma misc prin toata nebunia. Fac fata mai usor daca nu ma doare si nu ma ingrijoreaza nimic. Trebuie sa invat odata sa iau lucrurile pe rand si sa imi fac griji cand e cazul, nu inainte, cand totul e in capul meu.

Sa fiti sanatosi!

 

Articole asemănatoare

TOPICS