Nu puteți voi vinde cât putem noi pușca
Am mai făcut Revelionul prin țări străine (Ungaria, Germania, Anglia), așa că spectacolul de artificii nu ni se mai pare ceva extra wow. Bine, dacă l-am vedea pe ăla de la Sydney sau pe ăla de la Londra din față, cred că altfel ar sta lucrurile.
Ne așteptam să fie ceva frumos și prin Berlin, prin multele piețe și locuri în care s-au organizat petreceri, doar că având un copil de 1 an și 5 luni… nu-s chiar locuri în care să putem/vrem să mergem cu ea. Așa că am făcut Revelionul acasă, în 4 (părinți, copil și câine). Am făcut niște wrap-uri cu pui și șuncă, ouă umplute, niște brânză, roșii și jumeri, o sticluță de șampanie scumpă (că nu ne trebuia mai mult),
ne-am îmbrăcat frumos și-am așteptat să treacă timpul până la ora 0, mâncând și uitându-mă la seriale.
Ada a adormit pe la 22:30, noi am continuat cu serialele.
Dar altceva voiam să spun.
În toate pliantele de la toate supermarket-urile din Berlin era reclamă la petarde, artificii și alte pocnitori de Revelion. Mă gândeam eu: „cine naiba cumpără atâtea prostii de-astea? Or să rămână cu ele în magazine.” Hâa, ce naivă și neștiutoare am fost. Revelionul a început în Berlin de la ora 18:00 și s-a terminat a doua zi la ora 3 și ceva. Când am venit de la lucru, parcă era război, așa se auzeau pocnitorile în depărtare. Au ținut-o tot așa până înspre ora 23:00, când s-au potolit. Eram sigură că e liniștea dinaintea furtunii… și ne așteptam să se dezlănțuie iadul la miezul nopții. Ada dormea dusă, n-o deranja nimic, așa că am ieșit puțin în fața blocului să bem șampania acolo și să ne pupăm de Anul Nou. Primul nostru an în Berlin. Am stat cam 10 minute, timp în care eu am făcut vreo 4 drumuri în casă, să mă asigur că Ada încă doarme și vacarmul de afară n-a trezit-o. Dormea dusă. Noi încercam să vorbim unul cu altul, să închinăm pentru diverse dorințe din 2017… dar parcă eram în club și nu ne auzeam de muzică. Nu vă pot descrie gălăgia și pocniturile și nebunia din fața blocului. Nu știu cum era în Alexanderplatz, la Brandenburger Tor sau în alte locuri unde primariile au organizat Revelionul, dar la noi în cartier, la capătul Berlinului a fose dezmăț mare. Chiar cred că magazinele alea au fost golite de toate munițiile pe care le-au scos la vânzare. Și ca să vă faceți o idee despre spectacolul la care am asistat, vă las videoul ăsta pe care l-am făcut de pe balcon.
Iar ăsta e vinovatul pentru ce s-a întâmplat în videoul meu.
Dar ne-a plăcut și nu ne pare rău că am făcut Revelionul în cartier.
Dar de unde atata vână pentru niște… pocnitori? Bine, știu că e singura zi din an în care merită să faci asta, dar … nu înțeleg. :)))
Cica nemtii sunt linistiti tot anu, si de revelion li se da ocazia prin petarde si artificii sa rabufneasca 🙂
Ai avut un super foc de artificii acasa. In München a fost ceata. La noi pe strada au fost cativa vecini care au avut munitie serioasa si m-am bucurat uitandu-ma cand in drepata (unde sotul se bucura ca un copil mic la dulciuri la fiecare baterie aprinsa), cand in stanga la ce aruncau vecinii. Insa a doua zi, strada era curatata cat de cat.
Vecinii tai nu prea sunt prieteni cu bunul simt, din pacate:(
La multi ani si ganduri bune! Asadar, ati lucrat pe 31 decembrie?
Am ramas cu ochii pe imaginile de dupa si iar mi-am tras doua palme ca sa ma trezesc din vis, e o realitate trista la care nu ma asteptam.
Bine insa ca fetita a dormit iara voua v-a placut. Un an desavarsit va doresc.
Roxana a scris pe blog despre Miercuri, respiram, Ioana Chicet Macoveiciuc
Urăsc pocnitorile și petardele și tot ce face zgomot care îmi înnebunește de spaimă câinii. Dacă producătorii ar vedea-o pe Gina (ea e cea mai fricoasă) cum tremură ca varga când se dezlănțuie jihadul, cred că s-ar gândi de două ori înainte de a mai scoate așa ceve pe piață. Sau nu? 🙁
Ioana a scris pe blog despre 40 de lucruri pe care le-am învățat de la tata
Un an nou cu bucurii multe, realizari mari si sanatate! Sa auzim numai de bine de la tine!