Praful ce s-a ales de planurile de la începutul anului

Liste, liste, liste, lăsați listele să vină la mine. Liste de cumpărături, de cărți pe care vreau să le citesc, de filme pe care vreau să le văd, de locuri în care vreau să mă duc, de mobile pe care vreau să le cumpăr, de planuri pe anii ce încep. Să ne oprim puțin asupra acestui punct. La fiecare început de an îmi fac o listă care sper să mă ajute să nu uit ce-mi doresc să fac sau să mi se întâmple în anul ce începe. Am făcut asta și în ianuarie și pentru ca nu numai Dumnezeu să se distreze, să „ne” rândem împreună:

Să învăt limba germană – ei da, asta e cu bifă. Am învățat-o chiar dacă nu foarte bine, dar dacă sunt în stare să am o conversație ușoară în germană, dacă pot scrie și comunica cu oamenii de la care cumpăr chestii de pe internet, dacă înțeleg 70% din ce se vorbește în jurul meu, la TV, la radio, în reviste, în reclame etc… pot să zic că-i un plan îndeplinit.

Să călătorim până ne plictisim de drumuri. Dați-mi voie: =))))))))))))))))))))))
Singura călătorie a fost la Köln și aia pentru că lucra Sotzu’ pentru o companie de acolo și trebuia să-i viziteze lunar. Cu ocazia aia am bifat și Bonnul și spectacolul înfloririi cireșilor. Motivele pentru care n-am călătorit au fost destule, dar cele mai importante: mașina și Ricky. Mașina era stricată, deși ne putem deplasa cu ea prin Berlin, dar la drum lung nu am îndrăznit să mergem, că ne lăsa pe undeva. Câinele nu-l putem lua cu avionul că-i bătrân și poate moare în zbor, iar la pensiunile de animale de aici e și un pic cam scump și un pic cam urât. Există și pet sitteri, dar cumva nu m-am încumetat să-l las cu necunoscuți. La anul mă mai gândesc, că nu prea-mi place ca Ricky să-mi fure plăcerea de a călători. Dacă am vreun regret pe anul ăsta e că n-am fost cu Ada la mare. Nici măcar la asta din nord, care-i destul de aproape. Aș fi vrut s-o văd cum reacționează la atâta nisip și apă, dar nu-i timpul pierdut, la anul sigur mergem undeva.

Să mergem la munte – mda, idem.

Să mergem la campionatul european de fotbal – vezi să nu. Nici măcar la un Biergarten n-am fost să vedem un meci 🙁

Să gustăm din experiențe care în România nu au fost posibile – da, aici am bifat niște chestii. Sotzu’ s-a bucurat de un meci de fotbal pe un stadion adevărat și de un concert Travis, iar eu de două spectacole: The Wyld și The Great Gatsby Ballet. Plus muzee (cel de natură și cel al omului), festivaluri (de înghețată, de bere, de lumini).

Să slăbesc – am slăbit un pic, dar vizita prietenilor din România m-au ajutat să-mi reintru în „formă”.

Să înot – siguuuuuur… nici la bazin, nici în zecile de lacuri pe care le are Berlinul și unde e permis înotul, că au si plajă.

Să citesc 30 de cărți – din păcate nu (doar 26), dar asta nu mă întristează pentru că am citit foarte mult anul ăsta, cel puțin din punct de vedere al paginilor. Cărți bune, bune de tot din care am învățat o grămadă.

Să nu venim în România în concediu – n-am venit. Sotzu’ a fost o saptămână în iunie, eu una în noiembrie și mai plănuiesc 4 zile prin februarie la anul, dar mai văd.

Să scriu despre toate astea pe blog – am scris despre tot ce s-a întâmplat, că despre ce nu s-a întâmplat n-am cum să scriu.

Ce nu era în plan, dar am reușit fără nici un stres, a fost să-mi găsesc un job pe care îl ador, unul unde pot s-o iau pe Ada cu mine, unul unde întâlnesc zeci de oameni interesanti.

A fost un an frumos de tot, interesant și altfel decât oricare an, dar despre el mai spre sfârșitul lunii. Acuma am vrut numai să râdem de planurile mele.