O soluție în ciuda lipsei internetului

Posted by On 12.07.2016 18 Comments

Știu că am lipsit prea mult de pe blog când mă întreabă Sotzu’ dacă să mi-l închidă sau mă apuc de scris.

Spre deosebire de prima dată când n-am avut net o lună și jumătate, acum chiar am ce face. Apartamentul nou încă nu e gata instalat nici măcar cu ce mobilă avem, am făcut unele aranjamente înainte să avem un plan și înainte să avem timp să le gândim, așa că treabă este destulă.

Nu prea am timp să stau la laptop. De fapt nici nu l-am deschis timp de o săptămână. În schimb, am timp să citesc. Mă rog, îmi fac timp să citesc și cum adoarme Ada, cum hop cu Kindle-ul în mână și mai devorez o carte. Nu știu ce e cu mine, dar parcă nu vreau să fac nimic altceva în timpul liber pe care îl am când ea doarme. Nu învăț pentru germană, nu mă uit la seriale (nici n-am cum), nu stau pe net (evident de ce), doar stau și citesc. În ultimele 4 saptămâni am citit 4 cărți, toate superbe, poate de asta nu mă pot opri.

Am plecat de la etajul 9 fără să mă uit înapoi, fără absolut nici un regret; de fapt nici nu mi-am luat „la revedere” pentru că eram la IKEA cumpărând lustre în timp ce Sotzu’ încărca în mașină ultimele plase și cutii. M-a luat din drum și n-am apucat să mai dau o ultimă tură. Îmi pare rău? DELOC. Nu cred că am simțit pentru vreun apartament (le includ aici și pe cele în care am stat prin vacanțe) ce-am simțit pentru ăla. Atâta frustrare adunată încât îl simt responsabil pentru umbra pe care a aruncat-o peste noul început în Berlin. Bine că am scăpat de el. Despre ăsta nou… până acum numai de bine. Ador faptul că e la parter etajul 1. Una-două sunt cu Ricky afară, în câteva secunde ajung la pubelă, sunt maxim 30m până la supermarketurile din fața blocului, tot acolo e și poșta și tot de acolo ne putem alimenta cartelele de telefon. De plimbare prin zonă încă n-am avut timp, dar abia aștept să vizităm parcul de copii de peste drum.

Sunt o grămadă de lucruri despre care vreau să scriu și le notez aici pentru a mi le aminti: despre cum am chemat poliția și n-a venit, despre nesimtiții de la compania de internet, despre o întâmplare cu o pisică, despre festivalul de înghețată, despre cum am vopsit noi pereții și cum am transformat un dulap de pantofi, despre întâlnirile internaționale cu oameni faini, despre Ada și despre cât de dulce e și câtă personalitate zace în ea, despre toate cărțile alea faine pe care le-am citit și despre cât de generos a fost 2016 cu cărți bune. Of, despre multe. Dar fără internet… să scriu pe laptop și să-i dau stick-ul Sotzului să pună pe blog de la lucru e ca și când n-aș fi deloc implicată în proces dacă nu dau eu Publish.

Oh, well… revin cumva și eu, fără mijlocitor. 😉

sursa foto > no internet > Shutterstock

Articole asemănatoare

TOPICS