Fix când n-ai bani

Atunci te loveste cheful de cumpărături. Online, offline, nu contează. Ideea e că tocmai atunci îți ies în cale pantofii pe care îi căutai de 2 ani, poșeta pe care ți-o doreai, cele mai faine haine la SH, materiale, accesorii și mobilier pentru noile idei de redecorare.

money-is-no-more

Și când zic „îți”, vreau să spun „îmi”.

Nu știu dacă sunt singura, dar presupun că nu, căreia i se întâmplă să cheltuie mai mulți bani fix atunci când n-are. Paradoxal, nu? Ei bine, eu mă găsesc într-o situație în care nu m-am regăsit demult, aceea de a nu avea banii mei sau de a-i avea limitați.

Cum economiile mele s-au dus către o prietenă pe care am împrumutat-o la nevoie, cum încă nu mi-am băgat dosarul pentru indemnizația de creștere a copilului (mai aștept o hârtie) și cum alte surse de venit sunt destul de seci, mă văd nevoită să apelez la salariul Sotzului. Evident că apelez la el pentru chestii ce țin de casă, dar mi-e nu-știu-cum să cer bani să-mi cumpăr haine sau alte prostii pe care îmi cheltuiam banii câștigați de mine. Știu că mulți își dau ochii peste cap citind cele de mai sus si nu, nu suntem cu banii separați, dar faptul că eu n-am nici un venit deocamdată mă face să fiu mai reținută. Vorba vine, că numai ce-am scris că tocmai acum dau peste lucruri frumoase și nu mă pot abține să nu le cumpăr. Așa se face că mi-am cumpărat niște ghete pe care le visam demult, o geantă cu hartă pe ea (că doar am o obsesie), vreo 10 rochițe de la SH (de toată ziua și de ocazie), plus materiale pentru fuste. Și pentru că treaba asta cu fustele ia amploare, evident că-mi trebuie și un atelier. Mă gândeam să închiriez ceva, dar pentru moment nu merită investiția. Așa că numai ce-am pus la punct camera Adei, că o și stric și restructurez astfel încât pe un perete să rămână patuțul și cuteoshenia, iar pe celălalt să pun o masă de croit și biroul cu mașina de cusut. Vă arăt când e gata, pentru că ultimele mele economii pe asta s-au dus.

Deci? Sunt singura?