Ce se poate întâmpla dacă am furat o bomboană din Auchan?
Citeam ieri la Ioana un articol cu tradiții de prin câteva colțuri ale lumii si printre ele, în “Israel și Brazilia: Dacă în sarcină mama are o poftă pe care nu și-o satisface, bebe se va naște cu un semn pe piele în forma obiectului la care a poftit.” Varianta pe care o știu eu e că dacă mama fură ceva când e gravidă, copilul se poate naște cu forma obiectului furat pe el.
Well… eu am furat o bombonică din Auchan (din alea vărsate). Ce, de parcă voi n-ați luat o boabă de strugure sau o căpșună să gustați… Eu am luat o bombonică de măr (cred), că-mi era poftă. Am băgat-o în buzunarul gecii și-am mâncat-o câteva raioane mai încolo. Când am ajuns acasă, mi-am adus aminte de superstiția asta și m-am amuzat la gândul că Ada se poate naște cu o bombonică pe ea. Eu am moștenit un semn de naștere de la mama mea și îl am pe mâna dreaptă. Mami îl avea pe mână stânga. Și de asta sunt curioasă, dacă Ada îl va moșteni și ea. O s-o întorc pe toate părțile să văd dacă are ceva semne.
Și că tot vorbim de chestii de care-s curioasă în legătură cu ea, îmi tot închipui tot felul de combinații de culori la ochi și păr, dacă o fi blondă (ca taică-su) sau brunetă (ca mine), dacă o avea ochii albaștri/verzi ca ai lui sau căprui ca ai mei, dacă o fi înaltă sau tot o piticanie ca mă-sa. Desigur, veți zice că nimic din toate astea nu contează, important e să fie sănătoasă (și aveți dreptate), but humour me… cine nu se gândește pe cine va semăna copilul lui înainte să se nască? Toți ne dorim copii sănătoși, că nu suntem tâmpiți (oh, wait, unii sunt) să îi vrem bolnavi.
Așa că, portretul robot al fetiței mele ar fi următorul (deși urăsc jocul de-a Dumnezeu care pare să bată la ușă – acela de a putea alege culoarea părului și a ochilor copiilor înainte de a rămâne însărcinată): ar fi creață (nu contează dacă blondă sau brunetă), ar avea ochii tatălui ei (uneori albaștri, alteori verzi), ar fi mignonă, dar nu chiar de 1.58m ca mine, hai 1.60 măcar și ar fi rârâită (ador rârâiții).
Și pentru că mulți dintre voi aveți deja copii sau sunteți însărcinate, ce gânduri de-astea ave(a)ți? Și, evident, câte s-au adeverit? 😛
Agnes 😀
:)) m-ai innebunit.
Mie mi-ar placea sa fie bruneta cu ochii albastrii si parul inele inele, cam la fel de inalta ca mine (1.65) si determinata si curajoasa si multe altele la care va trebui sa lucram impreuna.
scriu eu un post si despre cum mi-ar placea sa fie din punct de vedere moral 🙂
Eu visam să am o fetiță blondă cu ochii albaștri, gen Ileana Cosânzeana. Și a ieșit brunetă cu ochii negri și cu pielea foarte albă. Un fel de Albă ca Zăpada 🙂
E foarte frumoasă.
cineva undeva stie mai bine decat noi. in cazul nostru, fetita asta si-a cam bagat picioarele in planurile si presupunerile noastre. asa ca exercitiul de azi e doar asa de amorul scrisului, ca ma astept sa fie cu totul altfel :))
Si eu si sotul avem ochii verzi-albastri si parul saten. Fetita s-a nascut cu parul blond si ochii albastri, cateodata dau spre gri. Cand eram insarcinata nu reuseam deloc sa mi-o imaginez. Cat despre semne, nu are nici unul, insa nici noi nu avem. In schimb avem alunite muuulte, iar ea nu are niciuna (cica ar aparea mai tarziu). Singura chestie – are o pata mica, rosie si rotunda deasupra buzei. Pediatra zice ca s-ar putea forma alunita, mai ales ca eu am in acelasi loc.
nici eu nu am alunite. ma rog, nu aveam ca am observat doua chestii pe burta, acuma de cand ma analizez mai atent. in schimb sotul meu e pliiiin de ele.
Mie Lucas mi-a mostenit din alunite, dar nu au aparut chiar de la inceput, ci mai tarziu, cam dupa 5-7 ani. Eu nu stiu prea bine de unde le-am mostenit, daca …
Pe primii doi copii i-am visat cand erau in burtica (copilasi de 2-3 ani) si au iesit exact cum erau si in vis. Oricum e super exciting momentul ala cand ii vezi prima data si ii studiezi fiecare bucatica … e cel mai frumos sentiment din lume. De altfel asa sunt primele saptamani/luni, caci de la zi la zi se schimba si e tot mai frumos.
eu n-am vise premonitorii, desi pe vremea cand nu stiam ce o sa avem, am visat ca voi naste o fetita pe 8 august. cu fetita s-a adeverit, sa vedem daca si cu data 😛 o sa fie cam ciudat daca chiar se adevereste si asta :))
Bebe al meu s a nascut cu perisor saten si cretuliu ca al meu. Acum la 2 luni sunt sigura ca o sa pastreze ochisorii verzi ai lui tati. Nasucul e al meu, iar buzitele ale lui hubby, asa ca toate s au repartizat in mod egal pe el! 😀
asa mi se pare foarte corect fata de parinti :)) sa ia cate ceva de la fiecare.
mai, la mine egalitatea asta, hmm… fizic e copie leita dupa tac’su, in cele mai mici detalii, pana si forma unghiilor si a degetelor, si temperatura corpului (daca-s cu ochii inchisi si pune unul din ei mana pe mine nu stiu daca e tatal sau copilul), tac’su se amuza ca parca se uita in oglinda timpului. personalitatea insa si modul cum isi structureaza el logica si negocierile and stuff sunt toate ale mele, spre disperarea lu’ tac’su 😀 cateodata si spre disperarea mea, deoarce eu fiind singura care stie cum ii functioneaza de fapt mintea, trebuie sa negociez cu el si e ca si cum as negocia cu mine insami, cam nasol 😛
Mama a furat cafea boabe cand era insarcinata cu fratele meu. Nu o lasau sa bea cafea si ea murea de pofta. Fratele meu s-a nascut cu o frumusete de aluna in forma de bob de cafea pe umar. Am mai auzit povesti de genul acesta, asa ca tind sa cred ca sunt veridice.
nici nu stiu ce sa zic. poate sunt coincidente, poate au un sambure de adevar. la urma urmei chiar nu conteaza. 🙂
Eu am semn din nastere pe obrazul drept, 2 centrimetri sub ochi. E un angiom stelat destul de mare (juma de centrimetru in diametru). Bunica avea acelasi semn pe obrazul stang, insa.
Da, pot sa il scot cu laser, mi am scos deja alte angioame care au aparut ulterior. Nu vreau, e semn din nastere, nu m-as mai recunoaste fara el.
Interesant este cand surprind vreo persoana ca ma tintuieste cu privirea, de parca as avea ochii umflati :)))))
am citit o carte (And the mountains echoed – Hosseini) cu o femeie care era desfigurata fizic si spunea la fel. cand cel mai bun prieten al ei, chirurg estetician i-a propus s-o repare, spunea ca nu s-ar mai recunoaste in oglinda, ca n-ar mai fi ea. mi-ai amintit de ea. 🙂
Și eu am moștenit de la mama un semn pe ceafă 😀 În fiecare vară apare câte un om care mă întreabă ce-am pățit, că arată ca și cum m-a iritat ceva. Cât privește jocul imaginației… momentan încerc să mă imaginez având copii :))))
:)) one step at a time.
La mine nu stim inca ce va fi, desi ni s-a spus ca pare baietel la 12 saptamani- insa de atunci am mai fost la o ecografie si nu era nimic clar..
Noi suntem inalti (eu 1,70cm y el 1.82 cm), eu ochii verzi (kaki cateodata), iarasi sotul are ochii caprui. El parul brunet si cret, eu saten-blond, foarte fin si un pic ondulat. Eu am pielea foarte fina si alba(prea alba!), iarasi el are pielea mai olivie (e spaniol).
Sper sa aiba ochii mei si parul meu la culoare (si cret ca al sotului), sa fie inalt/a (ca el mai ales) si bineinteles sanatos!
Numai bine!
oh, sau poate o combinatie. oricum suna bine. 🙂
As vrea sa-i semene viitorului sot: saten/i cu ochi albastri (culoarea ochilor este mostenita in familie: bunica, mama…viitor sot); pana la un an era si blond dar nu vreau neaparat copii blonzi
in schimb, la caracter nu as vrea sa semene cu niciunul dintre noi
aoleu, pai cum asa? nu iti place de niciunul dintre voi? 🙂
suntem incapatanati…uneori este greu sa-ti dai seama care-i mai incapatanat dintre noi doi; pe langa asta, uneori, eu sunt destul de introvertita, inchisa, in lumea mea care nu are nici o legatura cu realitatea
am fost, si inca sunt desi am trecut de 30, un copil dificil
Si eu am furat o boaba de strugure si-am avut curajul sa spun unei vecine despre fapta mea, nu m-a certat, dar atat de alarmata era ca va veni piciul cu semnul pe el incat mi-a facut nervii tandari. Bineinteles, David nu are nimic pe piele care ar putea sa semene cu o boaba de strugure si nici alt semn.
Inca dinainte de orice ecografie am stiut ca are sa fie baiat si va semana cu mine, chiar am pus pariu cu sotul pe un tort de inghetata si am castigat. E copia mea fidela , doar ca e inalt,nu mic asemeni mie, intotdeauna a fost mai mare decat un copil de varsta lui, chiar si atunci cand era in pantec.
As vrea sa aiba un par ondulat, dar de la mine a luat doar culoarea, de la taxu are tipul firului de par. Ramane de vazut.
I-am mai urat si ale lucruri care nu tin neaparat de mosteniri, i-am spus sa invete cat poate de bine si sa nu fie timid. Pana acum la un an si sase luni se descurca grozav.
aaa, probabil din cauze celeilalte superstitii, ca-i insemnat. vai ce prostie…
despre trasaturile de caracter vorbim in alt articol. 😉
Eu am un arhipelag, cred că Filipine. Oare ce o fi poftit mama mea? O călătorie?
Despre copilaș: va fi roșcat și cu o claie de păr, că așa-mi plac mie copiii:))
:)) bafta cu parul roscat
Mi-am dorit ca a mea sa mosteneasca genele lui tat-su. Ce sa vezi?! 🙂
In rest am zis ca ce iese, iese. Doar ca in ultima luna de sarcina am inceput sa fiu foarte sigura ca o sa aiba o claie de par brunet. Il are. Desi sot e blond iar eu satena.
pai cum de ai fost sigura de claie? ai simtit ceva la propriu sau la figurat? 🙂
Și Puștiul s-a născut cu o pată colorată pe piciorul stâng, chiar deasupra călcâiului… mi-aduc aminte, ahh, parc-ar fi din altă viață, că mi-am pus multe întrebări atunci, dar deh, nu-s eu pe frecvența aceasta, superstițioasă. Îl visam creț și cu ochi verzi și mai ales, îl visam… fată! Ahahhaha! Dar nah, viața bate filmul, pardon, visul. Și a ieșit ditamai copilul bine înfipt în picioare – adică nu-i deloc un firav – șaten deschis, cu păr lins de vace (cum zice el pluralul la vacă!) și cu ochi cenușii, nu s-a putut decide nici la verde, nici la albastru. Dar, dincolo de toate aceste surprize care-au venit total diferit de ce așteptam și chiar doream cu mare ardoare… știu, am așa sentimentul ăsta de certitudine, că el e copilul de care aveam eu nevoie pe lumea asta. Să învăț niște lecții. Desigur, prima, să fiu mamă de băiat, ceea ce mă oripila cândva… deh, traume din copilărie…
🙂
:)) da, ai avut cateva treburi la care sa te adaptezi. dar din cat te cunosc eu, te-ai adaptat perfect.
De ce ti-ai dori ca fetita ta sa se nasca cu o problema de vorbire?
pentru ca nu o vad ca pe o problema de vorbire.
Eu si sotu’ avem par saten, respectiv negru, ochii caprui eu, aproape negri el, tenul nu neaparat inchis la culoare, dar oricum, nu foarte alb. Eu sunt mignona (mai scunda decat tine cu vreo 2 cm), sotu’ e dimensiuni medii pt barbatii din Romania, asa in jur de 1.75.
Fiu-meu e roscat-roscat, o nuanta din aia frapanta de par rosu, ten extrem de alb (are nevoie de sunscreen si cand e semi-innorat afara, si iarna cand e soare, dermatologistu’ mi-a zis ca e preferabil sa nu se expuna la soare cu intreg corpul NICIODATA), si constitutia e extrem de diferita de a noastra (mai inalt decat taica-su de la 14 ani, acum la 16 ani are 1,85, nr 46 la picior). Nu am idee cu cine seamana, dar in niciun caz nu mi l-am imaginat asa. Imi imaginam un baietel brunet, gracil, cu carlionti ca taica-su, activ fizic asa ca mine. A iesit….cam opusul a ce-mi imaginam, dar, evident, e perfect asa cum e si suntem foarte bucurosi si mandri de el 😀 Doar ca toata lumea se mira cand zicem ca e copilul nostru, nu exista nicio urma de asemanare fizica intre noi si el… 😀
Eu mi-am dorit sa fie bruneta, ca tatal ei si cu ochii verzi cai ai mei … Este satena spe blond … ca mine :)) si are ochii caprui … aproape negrii, mai inchisi la culoare decat ai tatalui ei. Dar nu este ceva rau sa iti imaginezi cum va fi copilul … cred ca asa te apropii mai mult de el si constientizezi mult mai bine ca dai nastere unei fiinte umane.
Cand nu crezi in superstitii, nu se intampla.
Faptul ca cineva a furat o bomboana dintr-un magazin la o varsta frageda este imbucurator. Se poate spune ca are viitor. La scoala o sa fure o rigla, la liceu poate ca o sa reusasca sa sparga pacanelele de la magazinul din colt. Daca are cu adevarat talent poate sa fure si casa de marcat a Mega Image-ului de langa casa. La facultate poate ca o sa se aplece spre TVA-uri urmand ca la maturitate achizitiile publice sa fie specializarea de baza…
Faptul ca ai lasat comentariul asta, evident doar pentru reclama (apropos, ti-am sters linkul), e dovada clara ca nu te-ai obosit sa citesti macar pe diagonala.
Ladies, eternul “gene dominante” vs “gene recesive”. Ce mi se pare nteresant:
“Desi caracteristicile asociate cu gena dominanta sunt cele de fapt expuse, un copil mosteneste atat gene de la mama, cat si de la tata. Daca o femeie mosteneste o gena dominanta pentru par saten, si una recesiva pentru par blond, parul va fi saten, dar ea va avea si gena de par blond. Daca ea va concepe un copil cu un barbat care, deasemenea, poarta o gena recesiva pentru par blond, copilul va avea par blond. Acest proces lasa putin loc pentru incertitudini in mostenirea si expresia genelor, deoarece cei doi parinti nu au pur si simplu doua gene, care vor trece automat la urmasi, ci mai multe combinatii posibile. Mai mult decat atat, unele trasaturi sunt influentate de mai multe gene diferite, asadar, nu toate trasaturile sunt usor de prezis sau intelese pe deplin.”