Eu fac mai multe, dar face și el destule
Săptămâna trecută, Raluxa povestea despre atribuțiile pe care le au ea și logodnicul ei în cuplu. Întotdeauna compar situațiile din alte cupluri – uneori și critic sau comentez împreună cu Sotzu’ ce se întâmplă la alții, diferit de cum se întâmplă la noi – și voiam să îi las un comentariu destul de lung, dar m-am gândit că mai bine aduc întrebarea și la mine pe blog, să discutăm și noi aici despre cine ce face în casă.
Spre deosebire de Raluxa, eu n-am menajeră, îmi place să fac curățenie, deși apreciez și cer ajutorul Sotzului mai ales sâmbăta. În schimb mi-aș dori o bucătăreasă… ăsta-i visul meu, în continuare gătitul mi se pare o pierdere de timp, deși sunt mândra de fiecare fel nou de mâncare pe care îl încerc și care-mi iese. Că tot veni vorba de asta, Sotzu’ nu gătește, ceea ce mi se pare o mare pierdere pentru mine. În fine…
Deci, îmi place să fac curățenie, dar nu suport să-l văd stând la TV sau la laptop în timp ce eu trudesc prin casă. E drept că nu face totul la fel de bine cum fac eu sau, să mă exprim mai frumos, nu pe atât de bine cum aș vrea eu să facă, așa că aspiratul, ștersul pe jos și ștersul de praf sunt exclusiv treburile mele. La fel și spălatul geamurilor, pentru că-s sigură că ar mai trebui să le spăl și eu odată dacă l-aș lăsa pe el (și, în plus, mi-am luat o racletă cu coadă lungă, să le pot spăla mai comod de afară – e ca și când m-aș juca, deci nici măcar nu l-aș lăsa să se atingă de ea). De asemenea, și curățenia din baie e tot a mea, dar sincer, aș putea insista să spele și el chiuveta aia din când în când că nu-i mare filosofie. Și poate și oglinda… Deși nu-i cel mai greu lucru din lume, sortatul rufelor și pusul la spălat, îmi revine mereu mie. De parcă ar fi daltonist și n-ar putea să potrivească culorile. Mă răzbun desperechindu-i șosetele (nu știu cum se face, dar mașina „mănâncă” numai șosetele lui, nu și ale mele).
Pentru că-i mai simplu și nu am ce băga de vină, i-am cedat definitiv schimbatul lenjeriei de pat.
Atribuțiile pe care le împărțim sunt spălatul vaselor, dar e clar că dacă eu gătesc, el spală tot ce murdăresc eu. Dusul gunoiului e tot activitate comună, deși m-a avertizat că dacă mai continui să pun alte pungi în găleată în afară de cele speciale pentru gunoi, el refuză să îl ducă. Întinsul rufelor pe uscător – recunosc că am de multe ori de comentat pentru că nu le scutură cum trebuie, le îngrămădește, le agață de unde nu trebuie… dar uneori chiar am altă treabă decât să întind rufe. Așa că face el. Plimbatul câinelui e din nou un task pe care-l facem pe rând, iar seara, aproape mereu împreună. Că veni vorba de câine, de când sunt gravidă, fără anticorpi la toxoplasmoză, merge doar el cu Ricky la vet, dar eu merg la farmacie să iau medicamentele. Cumpărăturile… depinde. Dacă-s cele de sâmbătă, când se termină toate și frigiderul e gol, mergem împreună, dacă-i luni sau joi, zile de oferte la Lidl, mergem care-cum, depinde pe cine interesează oferta.
Cam atâta îmi vine în minte, dar dacă-mi povestiți și voi, poate mai adaug și eu la listă. Sau poate la lista lui… 😛
Daa, cam asa se impart the chores si la noi pe acasa :)) cred ca e cam universal valabil. Mie mi ar placea sa fie hubby bucatarul 😀
Aspirat și șters praful: amândoi, într-o săptămână unul, apoi altul, în funcție de ce alte treburi mai are fiecare.
Întinsul rufelor: eu, că am o logică în treaba asta :))
Gătit: eu la prânz, el la cină.
Cumpărături: în principiu, ăla care-i mai aproape în timpul săptămânii de supermarketul X, ăla se duce. În weekend, amândoi.
Spălatul băii și al aragazului: el, că are răbdare și nas rezistent la mirosul diverselor soluții. Eu ori sunt alergică, ori foarte sensibilă, că strănut și lăcrimez instant când dau de produsele pentru aragaz și baie.
pe mine nu m-au mai interesat detaliile gen cat de bine face el un lucru, atata timp cat il face el, dupa ce s-a nascut baietelul 🙂
acum eu fac mai multe pt ca sunt in between jobs si am mai mult timp liber, dar la noi ca regula el face treburile care necesita efort fizic (aspirat, spalat pe jos, eventual si sters praful ca eu sunt alergica, carat gunoi, cumparaturi, pus/scos vase din masina) iar eu treburile care necesita ceva rabdare (gatit, spalat geamuri/oglinzi, curatat cada si chiuvetele)
mai nou exploatez copilul 😀 el este responsabil de bagat/scos rufe in masina si in uscator si intins/strans ce mai necesita uscare pe sarma. mai e responsabil de scos si bagat in frigider diverse ingrediente cand gatesc. astea-s gratis. il platesc pt strans crengi din curte si participat la cumparaturi (cara diversele de le alegem de pe raft in cos si duce cosul la loc, banutul e al lui dupa operatiune) 😀
eu in loc de bucatareasa m-am dotat cu jde mii de divaisuri care fac mancare in locul meu sau ma ajuta (multi-cooker, roboti, oala sub presiune si vreau sa-mi iau si un air fryer), bonus societatea olandeza unde gasesc inclusiv ceapa si morcov proaspete, gata taiate, numai bune de aruncat in tigaie, efort minim 🙂
haha, si pe mine ma exploata mama mea la greu. mai ales din gimnaziu… ea facea de mancare, eu toata sambata dimineata mi-o petreceam facand curatenie 🙁
cat despre device-uri… I feel you, sister, ca si eu am o gramada :)) daca nu ma pot juca cu ceva si daca nu pot termina rapid, nu-mi vine sa fac nimic 😛
La noi eu fac cele mai multe chestii, ca eu am mai mult timp liber si nu lucrez sambata. Insa is si chestii unde el are un aport mai important: la mancare si la aspirat. Plus ca orice stricaciune/dauna facuta de mine (n-are de ales si) o repara. Si daca-s chestii de modificat in casa, de reparat, de “construit” – el se ocupa.
bine, ma, daca si Cezar ar face mancare ca Alex, as smotrui eu tot timpul. nu l-as pune sa faca nimic :))
Aspirator si sters pe jos: el;
Sters praful: eu;
Gatit: amandoi;
Cumparaturi: de cele mai multe ori amandoi, daca am eu prea multa treaba el;
Spalat si calcat: eu;
Ordine in casa: eu.
La noi e cam așa: fiecare după cum are timp. Dacă am eu mai mult, fac eu mai multe chestii, iar dacă are el mai mult, face el. În schimb recunosc că în baie fac eu mereu curat, mă relaxează. Dragul de el duce mereu gunoiul si spală vase mai des decât mine. Marea mea supărare însă e că nu am reușit să învățăm și pisoiul să mai facă una, alta 😀
:)) ar fi de vis sa poata face si animalele un pic de curatenie in loc de dezordine si murdarie. numai cand ma gandesc cum isi imprastie Ricky mancarea prin toata bucataria, imi vine sa ma iau cu mainile de cap. dar nu zic nimic. il las in pace si curata el cand nu mai are boabe in bolul lui,
Da, uite, ce-i drept, și Cujo știe să-și curețe foarte bine bolul de mâncare după ce-i dăm ceva bun. Iar când distruge sulul de hârtie igienică, o face doar în baie, în perimetrul covorașului. Și când mi-a găurit perdeaua cu ghearele și colții, de fapt voia să-mi atragă atenția că nu prea se potrivește în decor. Așa că acum nici eu nu mai știu de ce mă plâng :))))
La noi lucrurile sunt atât de complicate, încât ar fi nevoie în primul rând de un psihiatru.
Așadar: din cauză că stăm la bulivar (și avem foarte mult praf), soțul meu s-a transformat încet-încet într-un maniac al curățeniei. În sensul că: aspiră de 3-4 ori pe zi. Și ptr că mă săturasem să tot scoată aspiratorul ăla mare și greu ptr curățenia de sâmbătă, i-am cumpărat și un aspirator vertical, numai bun să se plimbe cu el zilnic prin casă. Eh, și pentru că nu e zilnic acasă (în funcție de program ajunge seara târziu uneori), bineînțeles că m-a molipsit boala și aspir și eu cam o dată (iar când n-am chef, ptr că știu că mă ceartă că n-am aspirat, pur și simplu întorc aspiratorul – fiecare are maniera lui de a-l „parca”). Mâncare în familie face doar el. Vasele le spălăm amândoi, uneori și le spală singur în timp ce gătește, alteori e drama queen și mi le lasă mie. Haine spală la fel de bine ca mine după ce am urlat de nenumărate ori că: nu amestecăm haine deschise cu haine închise la culoare. Praful îl ștergem amândoi, pervazele de la fereastră le șterge doar el (zilnic; chiar și dacă vine la ora 0 după 12 ore de lucru). În baie fac doar eu curat. Geamurile le spăl doar eu (mai mult pentru că mi-e teamă să nu cadă de la balcon încercând să curețe cât mai bine; v-am zis de psihiatru, nu?). Lenjeriile de pat doar eu, spălatul pe jos în toată casa doar el (since the beginning of time; nu spăl nici să mă pici cu ceară), cumpărături minore doar eu, cumpărăturile lunare pe bonuri împreună, gunoiul copilul, pâine copilul.
Una peste alta cred că-s norocoasă foc.
:)) ai de mine, cat se aspira la voi.
unchiul meu e obsedat de curatenie si cand lucra si venea acasa, nu isi lasa nici servieta din mana ca lua aspiratorul (tot de mana) si aspira prin casa.
Ioi, tu, fix așa face bărbatu-meu. Absolut primul lucru pe care îl face când se trezește sau când intră în casă e să aspire. Uneori, dacă vine la 10 seara trebuie să ne certăm, să-i iau aspiratorul din mână și să-i amintesc că e noapte.
Acuma nu neapărat că vreau să mă laud (că nici nu știu dacă e de laudă), dar la noi poți dormi fără probleme pe jos, poți de fapt și să mănânci de pe jos și bănui că poți să și lingi gresia și e la fel de sigur ca dintr-o farfurie).
Na, imaginează-ți în ce stres stau musafirii la noi în casă (părinții mei s-au obișnuit, iar soacră-mea nici nu vine pentru că nu poate suporta atâta „stres”; iar cumnatu-meu la fel). Păi dacă îi cade cuiva o firimitură, nu zice nimic, ci așa calm (că-i bihorean) ia aspiratorul și aspiră.
Pfuaaaai, şi eu credeam că eu sunt exagerată cu curăţenia! Păi eu nici măcar nu aspir zi de zi, iar dacă nu e foarte multă mizerie şi vin târziu de la muncă [şi vin!], şterg pe jos o dată la două zile.
Normal că se intră în casă fără papucii de afară, mai facem excepţii pentru unii musafiri, dar noi ne descălţăm la intrare. Adică nu chiar în faţa casei, ci în hol.
La partea cu gatitul, care mi este la fel de draga precum un cactus in ochi, stau bine in sensul ca lui ii place sa gateasca si nu se da niciodata lovit 😀 Doamne, multumesc 😀 Insa cand e vorba de facut ordine, daca vreau sa mai gasesc ceva apoi, e mai bine sa pun eu la loc obiectele imprastiate
norocoaso 🙂
De bucatarie ma ocup exclusiv eu si fac asta cu rara placere, ma relaxez si ma si bucur de toate preparatele la inceput doar cu gandul incercari, apoi, dupa ce le-am ispravit sunt fericita sa-i numar multumirile sonore la fiecare imbucatura.
La curatenie avem sarcini diferite, el aspira, mie mi-e prea greu, eu dau cu mopul si curat cuvoarele cu biocarpet in urma. Geamurile sunt ale lui, dar stergerea prafului a mea.
La cumparaturi intotdeauna in trei, el tine baiatul, iar eu cosul pe care il umplu.
Fain e ca am inteles fiecare ce nu poate celalalt sa faca si ne ajutam. 🙂
uuu, cat de des freci covoarele cu biocarpet?
si eu faceam asta cand traiau ai mei si cand aveam covoare. acum nu mai avem, decat gresie si parchet si e infinit mai bine 😛 se rezolva rapid cu mopul.
Eu: fac mancare(imi place sa gatesc), spal parchetu, fac curat in baie, sterg prafu, spal hainele si vasele.
El: spala geamurile, sterge prafu de pe boxe si tv, aspira si ma ajuta cateodata la mancare.
Gunoiul il ducem alternativ.
Noi nu calcam nimic; avem masina de spalat vase.
era o vreme in care calcam destul de des. ma uitam la un film pana terminam tot mormanul. acum m-am lecuit. e pierdere de timp. prefer sa calc hainele cu o seara inainte sa le folosesc si in loc sa pierd doua ore, pierd poate 10 minute, nici atat.
masina de spalat vase e un al doilea vis de-al meu pentru bucatarie. nu ne luam deocamdata pentru ca inca avem ganduri de plecare si nu vrem sa investim.
Mancare si curatenie el, spalat vase/rufe eu, curatenie in baie eu, cumparaturi care cum apuca. Mancare si curatenie mai fac si eu cand am chef/timp ceea ce se intampla destul de rar, de obicei mai fac prajituri.
La noi de obicei e in functie de timp, care are programul mai putin incarcat. Mancare facem amandoi, care cum are chef sau pofta de ceva. De obicei bucataria o curata el, ca mie nu-mi prea place, dar daca n-am de ales o mai curat si eu. Baia, geamurile si calcatul rufelor doar eu. Aspiram amandoi, haine spalam amandoi si praful il sterg in mare parte eu, dar asta mai face si el cateodata. Gunoiul il duce el, rareori eu.