La început de Foostitze

Posted by On 06.06.2014 31 Comments

E greu să ai mai multe hobby-uri deodată, să nu știi căruia să i te dedici mai mult, să poți alege unul și să nu-ți pară rău că nu-l faci pe celălalt. De când m-am apucat de cusut, de la începutul lunii… pe Goodreads citesc aceeași carte de pe 5 mai (bine, nici nu prea-mi place), iar blog abia îmi aduc aminte că am.

Da, m-am apucat de cusut, așa cum am mai scris pe ici pe colo pe blog și am vrut să scriu despre asta abia când dau drumul paginii de Facebook unde intenționez să vând ce cos. Numai că zilele astea numai asta fac și nu prea am despre ce altceva să scriu. Prietenii de pe Facebook au văzut deja primele fustițe și 11 dintre fete le-au primit deja sau le vor primi în perioada următoare. Nu sunt de vânzare, sunt cadouri. Pentru că nu sunt 100% mulțumită de cum ies, deși poate un ochi neavizat nu-și da seama că într-un loc n-am făcut bine, în altul stă strâmb puțin și în altul e îndoit prea mult. Așa că investesc în perfecționarea tehnicii și până atunci fac fuste pentru cine vrea. Pentru că nu pot să-mi tot fac mie fuste până găsesc acea tehnică și metodă care să-mi fie cel mai la îndemână.

Dar m-am grăbit cu detaliile și-am sărit peste cel mai important lucru: cum a început totul. Sincer, nu știu nici eu foarte bine. M-am trezit într-o zi că-mi trebuie mașină de cusut și că vreau să învăț să fac diverse chestii. Probabil tot Pinterestul stă la baza deciziei, pentru că văzând atatea chestii DIY, care-mi păreau super simplu de făcut dacă ai o mașină de cusut, m-am hotărât să-mi cumpăr una. După ce-am cumpărat-o, am bâjbâit prin meandrele tutorialelor și-am dat rateuri până să mă gândesc că cel mai bine ar fi să cer ajutor specializat. Așa că am căutat cursuri de croitorie pe Google și-am trimis câteva mailuri. Nu mi s-a răspuns la niciunul, așa că m-am gândit să-i scriu Laurei, că poate are câteva ore de ucis pentru a mă învăța și pe mine să cos cu logică, nu după capul meu. Am fost la ea și timp de vreo 4 ore (două ședințe) mi-a explicat cu o deosebită răbdare și pasiune ce și cum trebuie să fac. M-a învățat să fac două tipuri de fuste, dar deocamdată n-am făcut decât un singur model. Mi-a răspuns la toate întrebările, la toate mesajele și telefoanele pe care i le-am dat. M-a lăudat și m-a susținut de când am postat prima fustă pe Facebook și chiar dacă nu i-am spus până acuma, sunt foarte recunoscătoare și pentru ce m-a învățat și pentru felul de profesor care este. Nu și-a propus niciodată să fie unul, dar poate ar trebui să își mai ia câțiva ucenici pentru că are darul de a insufla încredere și știe să explice astfel încât să te prinzi din prima.

Dar cum fiecare cusătoreasă are stilul și metoda ei, eu încă mai lucrez la a mea. Așa că mai jos vă voi explica toate încercările. Încă n-am găsit-o pe cea mai simplă și rapidă, dar mai am multe fuste de făcut până să stăpânesc bine modelul ăsta. După care o să trec la altul.

Prima fustă făcută de mine, de la A la Z, a fost cadou pentru Nebuloasa de ziua ei și am cusut-o în vreo 6 ore. :)) Am descusut, am măsurat de 10 ori, am cusut din nou și până la urmă am reușit. Îmi e dragă pentru că e prima și va fi întotdeauna specială.


A doua a fost pentru Alexandra, tot de ziua ei, însă am isprăvit mai repede pentru că deja văzusem cam cum stau lucrurile. În plus, a ei, nu e căptușită, așa că a mers mai repede.


A treia a fost prima încercare de a face o fustă cu elastic lat negru. Am măsurat greșit, am cusut strâmb, am descusut, am tăiat, dar până la urmă a ieșit ceva. A ajuns la Cristina, deși inițial i-o promisesem Oanei. Am calculat greșit și-am făcut-o prea largă.

A patra a fost declarată fusta perfectă, până să mă îmbrac cu ea. E transformată dintr-o rochie cumpărată cu vreo 5 lei de la second hand tocmai pentru că mi-a plăcut materialul foarte mult. Am făcut-o prea lungă și prea strâmtă. Dacă lungimea se poate rezolva, talia trebuie să se subțieze ca să nu mă strângă.


Următoarea a fost tot una cu buline, care va ajunge la Liana, la Londra pentru că doar ea avea talia de 60 cât are fustița asta. E tot transformată dintr-o rochie de la second hand. Am greșit și la ea, dar am reparat.


Pentru că bulinele se pare că fac furori, la Anne-Marie a ajuns o fustă cu o talie foarte mare, pentru că Anne s-a încurcat puțin la măsurători. Sper să reușească să și-o modifice, daca nu, mai fac eu fuste.


Asta am făcut-o inițial pentru mine, însă după ce m-am îmbrăcat cu ea, mi-am zis că mai bine fac o bucurie cuiva, că eu oricum am destule. A ajuns la Andra, fără moș și babă pentru că n-a mai avut răbdare. Una asemănătoare, dar mai scurtă și mai mică în talie va ajunge la Doris, tot după ce îi pun moș și babă.


Tot cadou, această fustă are un fel de bordură în partea de jos, deci asta-i mai deosebit la ea. Am făcut-o pentru o prietenă de-a mea, de ziua ei, fără a-i ști talia. Din păcate îi e mică, însă se poate rezolva.


Pentru Ana am făcut prima fustă cu elastic în talie. Elastic ascuns, că cealaltă e cu el la vedere. Mai am de învățat pentru a perfecționa metoda, dar e mult mai simplu decât cu betelie. Nu are aceeași ținută, dar e mai practică.


Cu betelie am făcut una pentru o altă prietenă, dar și ea așteaptă după moș și babă.

Cam atâta am cusut până acumă și mă mănâncă degetele să mai cos. Abia aștept să ajung acasă de la lucru să instalez mașina și să fac fuste. Sper să mă țină, dar mai mult sper să ajung mai repede la acea metodă care nu mai dă greș. Și-atunci vă voi vorbi despre Tomata cu fustiță.

Mama mea, care a fost croitoreasă, sigur e mândră de mine.

Articole asemănatoare

TOPICS