Obsesia pentru IKEA

Contrar aşteptărilor sau bănuielilor, vă spun din capul locului că ăsta nu este un articol plătit, nu este cerut şi nu este o favoare. Este expresia aprecierii unui brand.

Sunt câteva magazine pe lumea asta pentru care eu am, efectiv, sentimente de iubire. Mă cuprinde aşa o fericire spontană când ştiu că urmează să merg acolo, dar câteodată fericirea asta e însoţită şi de frustrarea că n-am suficienţi bani să îmi cumpăr tot ce ţipă inima-n mine că vrea.

Mă ştiţi obsedată de decoruri interioare şi de Pinterest, aşa că obsesia pentru IKEA vine la pachet. Şi sufăr îngrozitor, ca lampa din reclamă, lăsată în ploaie, că nu este un magazin mai aproape de Timişoara. Cel mai apropiat e la 300 şi un pic de kilometri, dar strâng din dinţi şi accept resemnată faptul că banii de care ne-am putea lua ceva de acolo, trebuie să îi dăm pe motorină.

Până anul trecut n-am călcat în nici un magazin IKEA, dar şi când am făcut-o, am fost de-a dreptul hipnotizată. Am deschis toate uşile de la toate dulapurile care mi-au ieşit în cale, am ridicat orice pahar, farfurie şi furculiţă care sclipea mai tare, m-am aşezat pe toate scaunele de birou şi de relaxare, deşi ştiam că niciunul dintre ele nu va pleca cu mine acasă. Începeam să plasez obiecte prin apartamentul nostru, să mă gândesc ce unde s-ar potrivi şi cum aş putea armoniza totul ca să nu arate ca o casă desenată cu mâna stângă (de un dreptaci).

Sâmbătă a fost a doua excursie până la Budapesta, de data asta pentru dormitor. Aveam un buget limitat, dar totuşi am putut să ne abatem de la el să mai luăm ceva pe lângă. Ieri, la nici o săptămână, era încropită deja a doua listă cu tot felul de mărunţişuri, dar mai ales cu un birou pe care îl voi folosi ca masă de cusut. Am ajuns la concluzia că apartamentul ăsta e prea mic pentru toate mendrele mele şi că oricum aş suci mobila, n-o să am în veci pururi un colţ pentru un pseudo loc de cusut. Aşa că mi-a venit ieri ideea salvatoare: să cumpăr biroul ăsta şi să-l pun în balcon, în locul unei mese de la geam. Astfel pot lăsa maşina pe el – e ascunsă de alt dulap – sau o pot pune în locul unităţii unui calculator şi să-l folosesc drept masă (oricum nu mâncăm acolo). Are rost să vă spun că ard de nerăbdare să mai dăm o fugă până la Budapesta? Asta nici n-ar fi aşa rău, doar că bugetul şi-a dat obştescul sfârşit şi până renaşte din propria-i cenuşă, trebuie să-mi pun poftele în cui. Şi, ca să vedeţi cât de obsedată sunt, cam astea sunt toate produsele pe care le am deja în casă de la IKEA.

În sufragerie


În dormitor


În bucătărie


În baie

După ce ne întoarcem din a 3 excursie la IKEA, updatez postul cu ce am mai cumpărat.